Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha e faaea i te rave i te mea maitai

Eiaha e faaea i te rave i te mea maitai

Eiaha e faaea i te rave i te mea maitai

“Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.”—GALATIA 6:9.

1, 2. (a) No te aha e hinaarohia ˈi te faaoromai no te tavini i te Atua? (b) Nafea to Aberahama faaiteraa i te faaoromai, e eaha tei tauturu ia ˈna ia na reira?

 EI Ite no Iehova, e oaoa tatou i te rave i te hinaaro o te Atua. E ite atoa tatou i te tamǎrûraa i te raveraa i te “zugo” a te pǐpǐ i nia ia tatou. (Mataio 11:29) Teie râ, e ere i te mea ohie noa ia tavini ia Iehova i pihai iho i te Mesia. Ua haapapu te aposetolo Paulo i te reira i to ˈna aˈoraa i te mau hoa Kerisetiano e: “Ia faaoromai tamau outou e tia ˈi, ua oti anaˈe ia outou te haapao i to te Atua ra hinaaro, ia noaa ia outou te utua i parauhia maira.” (Hebera 10:36) E hinaarohia te faaoromai no te mea e tautooraa te taviniraa i te Atua.

2 Ua riro mau te oraraa o Aberahama ei haapapuraa i te reira. E rave rahi taime to ˈna farereiraa i te mau maitiraa fifi e te mau huru tupuraa hepohepo. E haamataraa noa te faaueraa e faarue i te oraraa fanaˈo i Ura. Aita i maoro to ˈna faarururaa i te oˈe, te riri o to ˈna feia tapiri, ua fatata oia i te ere i ta ˈna vahine, ua tupu te au ore o te tahi mau fetii, e ua faaû oia i te huru ino o te tamaˈi. To muâ râ te mau tamataraa rahi aˈe. Aita râ Aberahama i faaea aˈenei i te rave i te mea maitai. Mea faahiahia roa te reira ia feruri tatou e aita oia e fanaˈo ra i te taatoaraa o te Parau a te Atua, mai ia tatou i teie tau. Teie râ, aita e feaaraa e ua ite oia i te parau tohu matamua i reira to te Atua parauraa e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to [huero], e to ˈna ra [huero].” (Genese 3:15; MN) I te mea e e na roto ia ˈna e haere mai ai te Huero, e riro iho â ïa Aberahama ei fa o te riri o Satani. Ua tauturu mau paha te taaraa i te reira ia Aberahama ia faaoromai i to ˈna mau ati ma te oaoa.

3. (a) No te aha e tia ˈi ia tiai te nunaa o Iehova no teie tau i te mau ati? (b) Eaha te faaitoitoraa ta te Galatia 6:9 e horoa maira?

3 E tia atoa ia tiai te nunaa o Iehova no teie tau i te mau tamataraa. (Petero 1, 1:6, 7) Inaha hoi, te faaara maira te Apokalupo 12:17 e te “tamaˈi” nei Satani i te toea faatavaihia. No to ratou taairaa piri e te feia faatavaihia, ua riro atoa te mau “mamoe ê atu” ei fa o te riri o Satani. (Ioane 10:16) Taa ê atu i te patoiraa ta te mau Kerisetiano e farerei i roto i ta ratou taviniraa i te vahi taata, e nehenehe atoa ratou e faaruru i te mau faaheporaa teimaha i roto i to ratou iho oraraa. Te aˈo maira Paulo ia tatou: “Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.” (Galatia 6:9) Oia, noa ˈtu e te hinaaro mau ra Satani e faaore i to tatou faaroo, e tia ia tatou ia patoi atu ia ˈna ma te faaroo turori ore. (Petero 1, 5:8, 9) Eaha te noaa mai na roto i to tatou haerea taiva ore? Te faataa ra te Iakobo 1:2, 3 e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.”

Aroraa huna ore

4. Nafea to Satani faaohiparaa i te mau aroraa huna ore no te ofati i te taiva ore o te nunaa o te Atua?

4 Te faahohoˈa mau ra te oraraa o Aberahama i te “ati e rave rahi te huru” ta te hoê Kerisetiano e farerei i teie tau. Ei hiˈoraa, ua tia ia ˈna ia patoi atu i te aroraa a te feia haru no Sinara mai. (Genese 14:11-16) E ere i te mea maere ia tamau â Satani i te faaohipa i te aroraa huna ore ei hamani-ino-raa. Mai te hopea o te Piti o te Tamaˈi Rahi mai, i te mau fenua e rave rahi, ua opani te hau i te ohipa haapiiraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova. Te faaite ra te Annuaire des Témoins de Jéhovah 2001 i te haavîraa uˈana ta te mau Kerisetiano i Angola i faaruru i te rima o te mau enemi. Ma te tiaturi ia Iehova, ua vai taiva ore noa to tatou mau taeae no taua mau fenua ra! Ua haa ratou eiaha na roto i te faaohiparaa i te haavîraa uˈana aore ra te orureraa hau, na roto râ i te tamauraa i te ohipa pororaa ma te haapao maitai.—Mataio 24:14.

5. Nafea te mau Kerisetiano apî e nehenehe ai e hamani-ino-hia i te fare haapiiraa?

5 Teie râ, e ere ei hamani-ino-raa ra, ei haavîraa uˈana atoa ïa. I te pae hopea, ua haamaitaihia Aberahama i na tamaiti e piti—o Isemaela e o Isaaka. Te faaite maira te Genese 21:8-12 e i te hoê taime, te ‘tâhitohito’ ra Isemaela ia Isaaka. I roto i ta ˈna rata i to Galatia, te faaite ra Paulo e mea ino aˈe te reira i te hautiraa a te tamarii, te faataa ra hoi oia ia Isemaela e hamani ino ra ia Isaaka! (Galatia 4:29) E tano ïa ia parauhia e e hamani-ino-raa te faaoooraa a te mau hoa haapiiraa e te tuhi a te feia patoi. Te haamanaˈo ra te hoê Kerisetiano apî o Ryan te iˈoa i te haamauiuiraa ta ˈna i farerei i te mau hoa haapiiraa ra: “E au ra e e mau hora na 15 minuti tere na nia i te pereoo utaraa tamarii no te haere atu e no te hoˈi mai mai te fare haapiiraa mai a tuhihia ˈi au. Ua haapaapaa ratou ia ˈu i te niuniu tamauraa papie ta ratou i haaveavea i ta ratou tutuiraa avaava.” Eaha te tumu o teie hamani-ino-raa? “Maoti ta ˈu haapiiraa teotaratia i taa ê ai au i te tahi atu mau taurearea i te fare haapiiraa.” Teie râ, ma te tauturu a to ˈna mau metua, ua noaa ia Ryan i te faaoromai ma te taiva ore. E te feia apî, ua faatoaruaru anei te mau tâhitohitoraa a to outou mau hoa ia outou? Eiaha e faarue! Na roto i te faaoromairaa ma te taiva ore, e ite outou i te tupuraa o te mau parau a Iesu: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu.”—Mataio 5:11.

Mau ahoaho o te mau mahana atoa

6. Eaha te mau mea o te nehenehe e haafifi i te mau taairaa i rotopu i te mau hoa Kerisetiano i teie tau?

6 Te rahiraa o te mau tamataraa ta tatou e farerei i teie tau, e mau ahoaho matauhia ïa o te mau mahana atoa. Ua faaruru o Aberahama iho i te mau fifi tei tupu i rotopu i ta ˈna mau tiai mamoe e ta to ˈna tamaiti fetii o Lota. (Genese 13:5-7) Mai te reira atoa i teie tau, e nehenehe te mau taa-ê-raa o te huru taata e te mau feii rii e haafifi i te mau taairaa e oia atoa e tuino i te hau o te amuiraa. “Te vai ra hoi te feii e te mârô, tei reira atoa te arepurepu, e te mau parau iino atoa ra.” (Iakobo 3:16) Mea faufaa mau eiaha tatou ia faarue, ia tuu râ i te hau na mua ˈˈe i te teoteo, mai ia Aberahama, e ia imi i to vetahi ê maitai!—Korinetia 1, 13:5; Iakobo 3:17.

7. (a) Eaha te tia i te hoê taata ia rave mai te peu e ua haamauiuihia oia e te hoê hoa Kerisetiano? (b) Nafea to Aberahama horoaraa i te hoê hiˈoraa maitai i te atuaturaa i te taairaa maitai e vetahi ê?

7 E nehenehe e riro ei tautooraa te faatupuraa i te hau ia manaˈo tatou e ua haa te hoê hoa faaroo ma te parau-tia ore i nia ia tatou. Te na ô ra te Maseli 12:18 e: “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra.” E nehenehe te mau parau feruri-ore-hia e haamauiui roa ino, noa ˈtu e ua faahitihia ma te ino ore. E rahi atu â te mauiui mai te peu e te manaˈo ra tatou e ua pari-haavare-hia tatou aore ra ua paraparauhia no tatou ma te ino. (Salamo 6:6, 7) Eita râ e tia i te hoê Kerisetiano ia vaiiho i te mauiui o te aau ia turai ia ˈna ia faarue! Mai te peu e tera to outou huru tupuraa, a haa no te faaafaro i te peapea na roto i te paraparauraa ma te mǎrû i te taata i hara mai. (Mataio 5:23, 24; Ephesia 4:26) Ia tae to outou aau i te faaore i ta taua taata ra hara. (Kolosa 3:13) Na roto i te faaoreraa i te inoino, e rave tatou e ia maitai mai to tatou huru o te aau e to tatou taairaa e to tatou taeae. Aita Aberahama i tapea i te tahi noa ˈˈe inoino ia Lota. Inaha hoi, ua horo oioi oia e paruru ia Lota e to ˈna utuafare!—Genese 14:12-16.

Mau tamataraa ta tatou iho e faatupu

8. (a) Nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e “patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi”? (b) No te aha i nehenehe ai ia Aberahama e tapea i te hoê manaˈo faito noa no nia i te mau mea materia?

8 Oia mau, na tatou iho e faatupu i te tahi mau tamataraa. Ei hiˈoraa, ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ.” (Mataio 6:19) Teie râ, te “patiatia pupu roa” ra te tahi mau taeae “ia ratou iho i te oto e rave rahi” na roto i te tuuraa i te mau faufaa materia na mua ˈˈe i te mau faufaa a te Basileia. (Timoteo 1, 6:9, 10) Ua ineine Aberahama i te haapae i te mau fanaˈoraa materia no te faaoaoa i te Atua. “No te faaroo i purutia noa ˈi oia i taua fenua i parauhia maira, mai te mea e, e fenua ê ra; i te parahi-noa-raa i roto i te tiahapa ra, ratou atoa o Isaaka, e o Iakoba; o na taata aiˈa atoa ïa e oia atoa i tei parauhia maira. Te titau ra hoi oia i taua oire niu mau ra, o te Atua te faaau e te faatia ra.” (Hebera 11:9, 10) Ua tauturu to Aberahama faaroo i te hoê “oire” no a muri aˈe, aore ra faatereraa a te Atua, ia ˈna eiaha e tiaturi i te taoˈa rahi. E ere anei i te haerea paari ia na reira atoa tatou?

9, 10. (a) Nafea te hinaaro i te tiaraa e nehenehe ai e faatupu i te tamataraa? (b) Nafea te hoê taeae i teie tau e pee ai i te haerea o ‘tei iti roa ˈˈe’?

9 E rave anaˈe i te tahi atu hiˈoraa. Te horoa ra te Bibilia i teie faaueraa puai: “Te manaˈo ra hoi te hoê taata ia ˈna iho, e, [mea faufaa oia, e aita roa ˈtu hoi], ua vare oia ia ˈna iho.” (Galatia 6:3; MN) Hau atu â, te faaitoitohia ra tatou “eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ.” (Philipi 2:3) E faatupu te vetahi i te mau tamataraa i nia ia ratou iho na roto i te oreraa e haapao i teie aˈoraa. Ma te turaihia e te hinaaro i te tiaraa eiaha râ e te hinaaro e rave i “te ohipa maitai,” e toaruaru e e riri ratou ia ore e noaa ia ratou te tahi hopoia taa ê i roto i te amuiraa.—Timoteo 1, 3:1.

10 Ua horoa Aberahama i te hiˈoraa maitai i te ‘oreraa i hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra.’ (Roma 12:3) I to ˈna farereiraa ia Melehizedeka, aita Aberahama i haa mai te huru ra e e hau aˈe oia no to ˈna tiaraa farii-maitai-hia e te Atua. Area râ, ua farii oia i te tiaraa teitei aˈe o Melehizedeka ei tahuˈa na roto i te aufauraa ˈtu i te hoê ahururaa. (Hebera 7:4-7) E tia atoa ia ineine te mau Kerisetiano no teie tau ia pee i te haerea o ‘tei iti roa ˈˈe’ e eiaha ia titau ia faateiteihia ratou. (Luka 9:48) Mai te peu e e au ra e aita te feia e aratai ra i te amuiraa e hinaaro ra e horoa mai i te tahi mau hopoia taa ê na outou, a rave i te tahi hiˈopoaraa haavare ore ia outou iho no te faataa eaha te mau haamaitairaa ta outou e nehenehe e rave i roto i to outou huru taata aore ra ta outou huru raveraa ohipa. Eiaha e inoino i te mea e aita i noaa ia outou te tahi mau fanaˈoraa taa ê, a haafaufaa maite râ i te fanaˈoraa taa ê e vai mau ra ia outou ra—te fanaˈoraa taa ê e tauturu ia vetahi ê ia ite ia Iehova. Oia, “e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra.”—Petero 1, 5:6.

Te faaroo i te mau mea itea ore

11, 12. (a) No te aha te tahi i roto i te amuiraa e haamoe ai e e tau ru teie? (b) Nafea to Aberahama horoaraa i te hiˈoraa maitai i te aratairaa i to ˈna oraraa ia au i to ˈna faaroo i te mau parau fafau a te Atua?

11 Te tahi atoa tamataraa, o te huru taere ïa o te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. Ia au i te Petero 2, 3:12, e tia i te mau Kerisetiano ia ‘tiai e ia ru ia tae mai taua mahana o te Atua ra.’ Teie râ, mea rahi tei tiai i taua “mahana” ra ua tau matahiti i teie nei, te tahi pae ua tau ahuru matahiti i teie nei. Ei faahopearaa, e toaruaru paha te vetahi e e haamoe e e tau ru teie.

12 I ǒ nei â, e rave tatou i te hiˈoraa o Aberahama. Ua aratai oia i to ˈna oraraa taatoa ia au i to ˈna faaroo i te mau parau fafau a te Atua, noa ˈtu e aita e ravea e tupu ai a ora noa ˈi oia. Parau mau, ua ora maoro oia ia nehenehe oia e ite i ta ˈna tamaiti Isaaka ia paari mai. E mau senekele râ te mairi hou te huaai o Aberahama e faaauhia ˈi i “te fetia o te raˈi ra” aore ra i “te one tahatai ra.” (Genese 22:17) Aita râ Aberahama i inoino aore ra i toaruaru. No reira te aposetolo Paulo i parau ai no Aberahama e no te tahi atu mau patereareha e: “I pohe anaˈe atura taua feia ra ma te faaroo, aita i noaa tei parauhia maira, ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra i te atea ê, e ua faaroo papu e ua farii maite, e ua faˈi hua e, e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao.”—Hebera 11:13.

13. (a) Nafea te mau Kerisetiano i teie tau e riro ai ei “purutia”? (b) No te aha Iehova e faaore ai i teie faanahoraa o te mau mea?

13 Ua nehenehe Aberahama e niu i to ˈna oraraa i nia i te mau parau fafau mea “atea ê” hoi te tupuraa, ia hau atu â ïa tatou i te na reira i teie tau, ua fatata roa hoi te tupuraa o teie mau mea! Mai ia Aberahama, e tia ia tatou ia faariro ia tatou iho ei “purutia” i roto i te faanahoraa a Satani, ma te ore e haamatau roa i te hoê huru oraraa faatia noa ia tatou iho. Mea au aˈe iho â ïa na tatou ia tae mai te “hopea o te mau mea atoa nei” i teie nei iho, eiaha râ ia fatata noa mai. (Petero 1, 4:7) Peneiaˈe te mauiui ra tatou no te tahi mau fifi rahi o te ea. Aore ra te teimaha roa ra paha tatou i te mau hepohepo pae moni. E tia râ ia tatou ia haamanaˈo e e faatae mai Iehova i te hopea eiaha noa no te faaora ia tatou i te mau huru tupuraa iino, no te faaraa atoa râ i to ˈna iho iˈoa. (Ezekiela 36:23; Mataio 6:9, 10) E tae mai te hopea, eiaha i te hoê taime e tano ia tatou, i te taime maitai roa ˈˈe râ no te mau opuaraa a Iehova.

14. Nafea te mau Kerisetiano e faufaahia ˈi i te faaoromai o te Atua i teie tau?

14 A haamanaˈo atoa na e aita Iehova “i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) A tapao na, “e faaoromai rahi” to te Atua “ia tatou”—te mau melo o te amuiraa Kerisetiano. Peneiaˈe, e hinaaro te tahi pae o tatou i te taime roa aˈe no te rave i te tahi mau tauiraa e mau faatanoraa e ia “roohia mai . . . e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore.” (Petero 2, 3:14) Eiaha anei ïa tatou e mauruuru e ua faaite te Atua i taua faaoromai ra?

Iteraa i te oaoa noa ˈtu te mau fifi

15. Nafea to Iesu tapearaa i to ˈna oaoa i mua i te mau tamataraa, e nafea te mau Kerisetiano e faufaahia ˈi i teie tau ia pee ratou i to ˈna hiˈoraa?

15 Te haapii maira te oraraa o Aberahama i te mau mea e rave rahi i te mau Kerisetiano i teie tau. Aita noa oia i faaite i te faaroo, i te faaoromai atoa râ, te aravihi, te itoito, e te here miimii ore. Ua tuu oia i te haamoriraa ia Iehova i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa. E tia râ ia haamanaˈo e te hiˈoraa maitai roa ˈˈe ta tatou e pee, o to Iesu Mesia ïa. Ua faaruru atoa oia i te mau ati e te mau tamataraa e rave rahi, aita râ oia i ere aˈenei i to ˈna oaoa i roto i te reira. No te aha? No te mea ua haamau noa oia i to ˈna feruriraa i nia i te tiaturiraa e vai ra i mua. (Hebera 12:2, 3) No reira Paulo i pure ai e: “E teie nei, ia faafaito mai te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou aau, outou outou iho, ia au i [to] te Mesia ra o Iesu.” (Roma 15:5; MN) Ma te huru feruriraa tano, e oaoa tatou noa ˈtu te mau haafifiraa ta Satani e nehenehe e tuu i mua ia tatou.

16. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ua rahi roa anaˈe to tatou mau fifi?

16 Ua rahi roa anaˈe te fifi, a haamanaˈo e mai ia ˈna i here ia Aberahama, mea here na Iehova ia outou. Te hinaaro ra oia ia manuïa outou. (Philipi 1:6) A tiaturi roa ino ia Iehova e “e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” (Korinetia 1, 10:13) A haamatau i te taio i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa. (Salamo 1:2) A tamau i te pure, e a ani ia Iehova e tauturu mai ia outou ia faaoromai. (Philipi 4:6) E ‘horoa oia i te varua moˈa i te feia e ani atu ia ˈna.’ (Luka 11:13) A haafaufaa i te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te aupuru ia outou i te pae varua, mai ta tatou mau papai niuhia i nia i te Bibilia. A imi atoa i te turu a te hui taeae. (Petero 1, 2:17) A haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano, i reira hoi outou e fanaˈo ai i te faaitoitoraa ta outou e hinaaro ra no te faaoromai. (Hebera 10:24, 25) A oaoa ma te tiaturi papu e e aratai to outou faaoromai i te hoê tiaraa fariihia e te Atua e e faaoaoa to outou haapao maitai i to ˈna mafatu!—Maseli 27:11; Roma 5:3-5.

17. No te aha te mau Kerisetiano e ore ai e hepohepo roa?

17 Ua herehia Aberahama e te Atua ei “Taua” no ˈna. (Iakobo 2:23) Noa ˈtu râ, ua riro to Aberahama oraraa ei anairaa tamataraa e ati. Eita ïa e huru ê atu no te mau Kerisetiano i teie “anotau hopea” ino nei. Oia mau, te faaara maira te Bibilia e “te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:1, 13) Eiaha e hepohepo roa, ia ite mai râ outou e te haapapu ra te mau faaheporaa ta tatou e farerei ra e te fatata maira te hopea o te faanahoraa ino a Satani. Te haamanaˈo maira râ Iesu ia tatou e o “te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) No reira, ‘eiaha e rohirohi i te parau maitai’! A pee i te hiˈoraa o Aberahama, e ia riro outou ei roto i te feia “i noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.”—Hebera 6:12.

Ua tapao anei outou?

• No te aha e tia ˈi i te nunaa o Iehova no teie tau ia tiai i te mau tamataraa e te mau ati?

• Nafea paha Satani e faaohipa ˈi i te mau aroraa huna ore?

• Nafea te mau peapea i rotopu i te mau Kerisetiano e nehenehe ai e faaafarohia?

• Nafea te teoteo e te miimii e faatupu ai i te mau tamataraa?

• Nafea to Aberahama horoaraa i te hiˈoraa maitai i te tiairaa i te tupuraa o te mau parau fafau a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 26]

E rave rahi taurearea Kerisetiano e roohia ra i te hamani-ino-raa, e tâhitohitohia ra e te mau hoa

[Hohoˈa i te api 29]

I te tau o Aberahama, mea “atea ê” â te tupuraa o te mau parau fafau a te Atua, ua aratai râ oia i to ˈna oraraa ia au i te reira