Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia manuïa to outou taurearearaa

Ia manuïa to outou taurearearaa

Ia manuïa to outou taurearearaa

UA UIHIA te feia e noho ra i te hoê fenua no Europa eaha ta ratou e maiti: te haviti, te faufaa, aore ra te taurearearaa. O te taurearearaa te maitiraa matamua. Oia, ua riro te taurearearaa e te 20raa e tiahapa o te matahiti ei taime taa ê i roto i te oraraa o te feia ua rau te faito matahiti. E e hinaaro te taatoaraa ia manuïa te taurearearaa i roto i te tamariiraa e te riroraa mai ei taata paari. Nafea râ?

E nehenehe anei te Bibilia e tauturu? Oia mau. E hiˈo mai ïa tatou e piti tuhaa i reira te Parau a te Atua e nehenehe ai e riro ei tauturu taa ê no te feia apî, e hau atu â paha no te feia apî maoti râ no te feia o te tahi atu â faito matahiti.

Ia afaro e vetahi ê

Jugend 2000, e parau faataa teie o te hoê titorotororaa rahi no nia i te huru feruriraa, te faufaa, e te haerea o na hau atu i te 5 000 taurearea i Heremani. Te faaite ra te titorotororaa e ia rave te mau taurearea i te tahi mau ohipa faaanaanataeraa, mai te faarooraa i te upaupa, te haaraa i roto i te tuaro, aore ra te amuimui-noa-raa, e ite-pinepine-noa-hia ratou e te tahi atu mau taata. E hinaaro te feia apî, hau aˈe paha i te feia o te tahi atu â faito matahiti, e amuimui i to ratou mau hoa. Oia mau, o te afaroraa e vetahi ê te hoê o te mau ravea e manuïa ˈi te taurearearaa.

E ere noa râ i te mea ohie ia afaro e vetahi ê. Inaha, o te mau taairaa i rotopu i te taata te hoê tuhaa ta te mau tane e te mau vahine apî e faˈi ra e e pinepine, mea fifi no ratou. I ǒ nei ïa te Bibilia e nehenehe ai e riro ei tauturu mau. E aratairaa papu to roto i te Parau a te Atua no te feia apî ia patu ratou i te mau taairaa faito noa. Eaha ta te Bibilia e parau ra?

E parauhia te hoê o te mau manaˈo tumu faufaa roa ˈˈe no nia i te mau taairaa i rotopu i te taata, te Ture Auro: ‘Ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.’ Te faaiteraa i te faatura, te tura, e te hamani maitai i nia ia vetahi ê, e faaitoito ïa ia ratou ia na reira atoa i nia ia outou. E nehenehe te huru maitai e arai i te hoê tupuraa umeume e te hepohepo. Ia matauhia outou no to outou huru maitai i nia ia vetahi ê, eita e ore e e haapao mai e e farii mai ratou ia outou. Eita anei outou e oaoa ia fariihia outou e vetahi ê?—Mataio 7:12.

Te aˈo ra te Bibilia ia outou ia ‘aroha i to outou taata-tupu mai ia outou iho.’ Mea hinaarohia ia aroha outou ia outou iho na roto i te haapaoraa ia outou e te faahoturaa i te tahi faatura au noa ia outou iho, eiaha ia rahi roa e eiaha ia iti roa. No te aha te reira e tauturu ai? Inaha, mai te peu e aita outou e faatura ra ia outou iho, e riro paha outou i te faaino roa ia vetahi ê, e mutu atu ai te mau taairaa maitatai. O te faatura faito noa ia outou iho te niu e nehenehe ai outou e patu i te mau auhoaraa puai.—Mataio 22:39.

Ia hotu anaˈe te hoê auhoaraa, mea hinaarohia ia tutava na pae e piti i te haapaari i te reira. E tia ia faaoaoa te horoaraa i te taime i roto i te hoê auhoaraa ia outou, i te mea “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” O te faaoreraa hapa te hoê ravea e horoa ˈi, oia hoi te tapoˈiraa i te mau hapa rii e te oreraa e titau i te tia-roa-raa i ǒ vetahi ê. Te parau maira te Bibilia e: “Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra.” Oia mau, “e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” E ia faaite mai te hoê hoa i te hoê o to outou mau paruparu? Eaha to outou huru? A hiˈo na i teie manaˈo paari o te Bibilia: “Eiaha ia ru noa to aau i te riri,” no te mea “e mea maitai te mau tairiraa a te hoê hoa.” E ere anei i te parau mau e e mana to te mau hoa i nia i to outou mau manaˈo, ta outou mau parau, e to outou haerea? No reira te Bibilia e faaara mai ai e: “E ino te mau peu faufaa i te mau amuimuiraa iino.” I te tahi aˈe pae, “o tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa.”—Ohipa 20:35; Philipi 4:5; Roma 12:17, 18; Koheleta 7:9; Maseli 13:20; 27:6, Revised English Bible; Korinetia 1, 15:33, MN.

Teie ta Marco e parau ra no te mau tane e te mau vahine apî e rave rahi: “E tauturu rahi te mau faaueraa tumu bibilia ia afaro tatou e vetahi ê. E haapao noa te tahi mau taata ta ˈu i matau ia ratou iho e nafea ratou e maitai-roa-hia ˈi. Te haapii maira te Bibilia ia tatou eiaha e manaˈo rahi roa ia tatou iho, ia vetahi ê râ. Ia au i ta ˈu i ite, tera te ravea maitai roa ˈˈe e tupu ai te mau taairaa maitatai i rotopu i te taata.”

E tauturu te mau mea ta te feia apî mai ia Marco e haapii ra i roto i te Bibilia ia ratou eiaha noa i roto i te taurearearaa, i te mau matahiti râ no a muri aˈe. E no nia i te tau no a muri aˈe, e itea mai ia tatou te tahi atu ravea e riro ai te Bibilia ei tauturu taa ê no te ui apî aˈe.

Haapeapearaa no te tau no a muri aˈe

Mea ui maere te feia apî e rave rahi. Hau aˈe paha i te feia o te tahi atu faito matahiti, e hinaaro ratou e ite eaha te tupu ra e no te aha. E te faataa ra te Bibilia, hau aˈe i te tahi atu buka, eaha te mau tumu o te mau mea e tupu ra na te ao nei e te faaite maira eaha te tiai maira ia tatou a muri aˈe. Tera ta te ui apî aˈe e hinaaro ra e ite. Nafea e papu ai ia tatou e tera iho â?

Inaha, noa ˈtu e te tiaturi-rahi-hia ra e te ora ra te feia apî no te taunei noa, te horoa maira te tahi mau titorotororaa i te hoê manaˈo taa ê rii. Te faaite maira te reira e e pinepine, e haapao maitai te feia apî i te mau mea e tupu ra e ati aˈe ia ratou, e ia oti, e horoa ratou i to ratou iho mau manaˈo no nia i te huru o te oraraa no a muri aˈe. Inaha, e 3 i nia e 4 tane e vahine apî o te manaˈo “pinepine” aore ra “pinepine roa” ra i te tau no a muri aˈe. Noa ˈtu e e manaˈo maitai to te feia apî, te haapeapea rii ra te rahiraa o te feia apî no te tau no a muri aˈe.

No te aha e haapeapea ˈi? I teie mahana, mea rahi o te feia apî o te faaruru aˈena ra i te ohipa ino, te haavîraa uˈana, e te raau taero. Te tapitapi ra te feia apî no te noaaraa mai te hoê ohipa tamau i roto i te hoê ao faatitiaua roa. Te faahepohia ra ratou ia noaa mai ia ratou te mau nota maitatai i te haapiiraa aore ra ia riro ei taata aravihi i te ohipa. Ua autâ te hoê potii 17 matahiti e: “Te ora nei tatou i roto i te hoê ao aroha ore e te miimii. E tamata te mau taata atoa i te rave i ta ratou iho e hinaaro. E tia noa ia oe ia haapapu eaha ta oe e nehenehe e rave, e te haapeapea nei au.” Ua parau te tahi atu tane apî e 22 matahiti e: “Te manuïa ra te feia aravihi i roto i te oraraa e e noaa ia ratou te hoê oraraa fanaˈo. Area vetahi ê ra, eita ïa ratou e manuïa, no te hoê tumu aore ra no te tahi atu, e vai noa ratou i muri.” No te aha e mea faatitiaua roa te oraraa? E vai noa anei te oraraa mai tera?

Faataaraa tano roa

Ia hiˈo te feia apî ma te ahoaho aore ra ma te tapitapi i te ao, te farii ra ïa ratou—ma te ite maite aore ra aita—i te manaˈo o te Bibilia. Te faaite ra te Parau a te Atua e e tapao o te anotau hopea te “ao aroha ore e te miimii” no teie mahana. Ua papai te aposetolo Paulo no nia i to tatou nei tau i roto i te hoê rata na te hoê taata apî o Timoteo te iˈoa: “E tupu mai te mau ati rahi faaruru atâ.” No te aha e mea ati e mea faaruru atâ? No te mea, mai ta Paulo â i papai, e riro te taata “ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, . . . e mauruuru ore, e te viivii, . . . e iria.” E ere anei i te hoê faataaraa mau teie i te huru o te taata e rave rahi i teie mahana?—Timoteo 2, 3:1-3; MN.

Te parau ra te Bibilia e e tupu mai te mau ati rahi i te “anotau hopea,” hou e ravehia ˈi te mau tauiraa rahi i nia i te huitaata atoa. E ohipa teie mau tauiraa i nia i te taatoaraa, te feia apî e te mau ruhiruhia atoa. Eaha teie mau tauiraa? Fatata, na te hoê faatereraa i te raˈi e haapao i te mau ohipa a te taata, e e fanaˈo te feia o te auraro atu i “te rahi o te hau” i te mau vahi atoa. “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” E riro e no tahito te mau manaˈo ahoaho e te tapitapi o te aau.—Salamo 37:11, 29.

O te Bibilia anaˈe te horoa maira i te manaˈo papu no nia i te tau no a muri aˈe. Ia ite te hoê taata apî eaha te tupu i te mau matahiti i mua nei, e nehenehe ta ˈna e faaineine no te mau haereraa i mua, e papu atu â ˈi ia ˈna i te aratai i to ˈna oraraa. E faaiti mai teie huru o te aau i te faateimaharaa e te haapeapearaa. Mai teie e faataahia ˈi te hinaaro taa ê o te ui apî aˈe—e maramarama i te ao e e ite eaha ta to a muri aˈe e hopoi mai—i roto i te Bibilia.

Ia manuïa te taurearearaa

Eaha te titauhia e manuïa ˈi te taurearearaa? Te hoê haapiiraa teitei anei, te mau taoˈa materia, e e rave rahi mau hoa? Mea rahi paha o te manaˈo mai te reira. E tia ia riro te taurearearaa e te 20raa e tiahapa o te matahiti ei haamataraa maitai no te oraraa no a muri aˈe o te hoê taata. Oia hoi, o te manuïaraa te taurearearaa te tapao o te mea e tupu a muri aˈe.

Mai ta tatou i ite mai nei, e nehenehe te Bibilia e tauturu i te hoê taata apî ia manuïa to ˈna taurearearaa. Mea rahi te feia apî o tei ite aˈena i te reira i roto i to ratou oraraa. Te taio ra ratou i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e te faaohipa ra ratou i ta ratou e haapii ra. (A hiˈo i te tumu parau “Manaˈo tauturu o te hoê tavini apî a Iehova,” i te api 6.) Inaha, e buka mau â te Bibilia no te feia apî i teie mahana no te mea e nehenehe ta te reira e tauturu ia ratou ‘ia aravihi roa e ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.’—Timoteo 2, 3:16, 17, MN.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

O te afaroraa e vetahi ê te hoê o te mau ravea e manuïa ˈi te taurearearaa

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Hau aˈe paha i te feia o te tahi atu faito matahiti, e hinaaro te feia apî e ite eaha te tupu ra e no te aha

[Tumu parau tarenihia i te mau api 6, 7]

Manaˈo tauturu o te hoê tavini apî a Iehova

Hoê ahuru ma iva matahiti to Alexander. Ua paari oia i roto i te hoê utuafare Ite no Iehova, e te oaoa roa ra oia i te faaohipa i to ˈna faaroo ma te aau taatoa. E ere râ mai te reira noa. Te faataa ra o Alexander e:

“E maere paha outou e ua amui au i te mau Ite no Iehova ei taurearea bapetizo-ore-hia hau atu i te hitu matahiti i te maoro. I taua roaraa ra, mea feaapiti ta ˈu haamoriraa, mea faatia ture noa. I to ˈu manaˈo, ua ere au i te itoito no te hiˈopoa maitai ia ˈu.”

I muri aˈe, ua taui to Alexander huru feruriraa. Te na ô â ra oia e:

“Ua faaitoito noa to ˈu mau metua e to ˈu mau hoa i roto i te amuiraa ia ˈu ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa, ia haapii o vau iho no nia ia Iehova. I te pae hopea, ua faaoti au e tamata. No reira, ua faaiti mai au i te mataitai i te afata teata e ua faariro vau i te taioraa bibilia ei tuhaa o ta ˈu porotarama poipoi. Inaha, ua haamata vau i te maramarama i te Bibilia. Ua ite au nafea te reira e nehenehe ai e tauturu ia ˈu ei taata. E—te mea faufaa roa ˈtu â—ua taa ia ˈu e e hinaaro Iehova ia haapii au no nia ia ˈna. I to ˈu na reiraraa, ua piri atu â to ˈu taairaa e o ˈna, e ua maitai te mau auhoaraa i roto i te amuiraa. Auê ïa tauiraa rahi ta te Bibilia i rave i roto i to ˈu oraraa e! Te faaitoito nei au i te mau tavini apî atoa a Iehova ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa.”

E mau mirioni taurearea e ati aˈe te ao nei o te amui ra i te mau Ite no Iehova. To roto atoa anei outou ia ratou? E hinaaro anei outou ia faufaahia outou i te taio-tamau-raa i te Bibilia? No te aha ïa e ore ai e pee i to Alexander hiˈoraa? A faaiti mai i te mau ohipa e ere i te mea faufaa roa e a faaô i te taioraa bibilia i roto i ta outou porotarama o te mau mahana atoa. Papu maitai, e faufaahia outou i te reira.