Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te anaanaraa mai te mau tiarǎma i roto i te Oire o te Maramarama

Te anaanaraa mai te mau tiarǎma i roto i te Oire o te Maramarama

Te anaanaraa mai te mau tiarǎma i roto i te Oire o te Maramarama

Fluctuat nec mergitur, aore ra “Te taueue-noa-hia ra oia e te mau are, eita râ oia e tomo,” tera te parauhia ra no nia i te oire o Paris.

I TE roaraa o na 2 000 matahiti i mahemo, ua faaû o Paris mai te hoê pahi ehia haruraa a te mau taata ěê e faahuehueraa i roto iho i te oire ia ore oia e tomo. I teie nei, te umerehia ra o Paris, hoê o te mau oire nehenehe roa ˈˈe i te ao atoa nei, no to ˈna mau paturaa faahiahia, to ˈna mau aroâ e mau tumu raau to te hiti, e to ˈna mau fare manaha tei tui te roo na te ao atoa nei. Te manaˈo ra te tahi pae e e pinepine te mau rohipehe, te feia peni hohoˈa, e te mau philosopho i te haere i ǒ. Mea au roa na te tahi atu ta ˈna maa au maitai e to ˈna mau taata nira ahu rahi.

I te pae o te Tuatapaparaa, ua riro o Paris ei pu o te haapaoraa Katolika. E 200 matahiti aˈenei, ua mairihia o Paris i te iˈoa ra te Oire o te Maramarama no ta ˈna tuhaa faufaa i rave i roto i te hoê pǔpǔ o te titau i te maramarama i Europa tei parauhia Lumières. I teie mahana, ma te ite maite aore ra aita, ua pee aˈe te rahiraa o to Paris i te philosophia no taua tau ra i te haapaoraa.

Aita râ te paari o te taata i turama i te oraraa o te taata mai tei manaˈohia. Mea rahi i teie mahana e imi ra i te maramarama no ǒ mai i te hoê tumu ê. Fatata e 90 matahiti i teie nei to te mau Ite no Iehova ‘anaanaraa mai te mau tiarǎma’ i Paris. (Philipi 2:15) Mai te mau ihitai aravihi, ua tia ia ratou ia faaau tamau i nia i te mau hinaaro aore ra mau tupuraa tauiui noa ia amui atoa mai hoi “tei hinaarohia e te mau fenua atoa.”—Hagai 2:7.

Hoê oire mea fifi ia poro

I te matahiti 1850, e 600 000 taata e noho ra i te oire o Paris. Te huiraatira i teie mahana, ua hau atu ïa i te iva mirioni tae noa ˈtu i te mau vahi tapiri. No teie maraaraa, ua riro mai o Paris ei oire huru rau roa ˈˈe o Farani. O oia te pu rahi o te haapiiraa teitei, to ǒ te hoê o te mau fare haapiiraa tuatoru tahito roa ˈˈe i te ao atoa nei, e te vai ra fatata e 250 000 feia haapii. Te mea au ore i Paris, o te tahi ïa mau vahi tapiri e mea rahi te mau fare teitei e faaeahia ra i reira o tei tapaohia e te ohipa ino e te ohipa ore. Aita e feaaraa, mea titauhia ia faahotu te mau Ite no Iehova i te aravihi e te faaau ohie no te poro i te parau apî maitai ma te hoê ravea e anaanatae mai ai te mau huru taata atoa.—Timoteo 1, 4:10.

E hau atu i te 20 mirioni ratere o te mataitai ia Paris i te mau matahiti atoa. E haere paha ratou ma te oaoa i nia i te tour Eiffel, e ori haere na te hiti o te Seine, aore ra e parahirahi i te mau vahi inuraa taofe e te tahi atu mau inu, a mataitai noa ˈi i te mau mea e haaati ra. Tera râ, mea huru huehue te oraraa o te mau mahana atoa o to Paris. “Te ru noa ra te taata,” ta Christian, te hoê tavini taime taatoa, ïa e faataa ra. “Ia hoˈi ratou i te fare mai te ohipa mai, ua rohirohi roa ratou.” E ere i te mea ohie ia paraparau i teie mau taata ohipa roa.

Te hoê râ o te mau fifi rahi roa ˈˈe e faaruruhia ra e te mau Ite no Iehova i Paris, o te farereiraa ïa i te taata i ǒ ratou. Te vai ra te interphone i roto i te tahi mau fare tahua. No te maraaraa hoi o te ohipa ino, e pinepine, e mau ravea parururaa eretoroni tei tamauhia i te tomoraa o te mau fare tahua, eita ïa e nehenehe e tomo atu. Aita e feaaraa e no teie tupuraa e tapaohia ˈi te hoê faito 1 anaˈe Ite no 1 400 taata i te tahi mau vahi. No reira e faaohipa-rahi-hia ˈi te pororaa na roto i te niuniu paraparau e ma te faanaho-ore-hia. Ua noaa anei i te mau Ite no Iehova i te rave e ia ‘anaana to ratou maramarama’ na roto i te tahi atu â mau ravea?—Mataio 5:16.

Mea rahi te mau taime maitatai e te mau vahi no te poro ma te faanaho-ore-hia. Ua ite atu o Martine i te hoê vahine mata peapea e tia ra i te vahi tapearaa pereoo uta taata. No pohe noa ˈtura ta te vahine ra tamahine otahi. Ua horoa o Martine na ˈna i te hoê buka rairai e tiaturiraa tamahanahana o te tia-faahou-raa o te Bibilia to roto. I muri aˈe, aita raua i farerei faahou tau avaˈe i te maoro. I to Martine ite-faahou-raa i te vahine, ua nehenehe oia e haamata i te haapii i te Bibilia e o ˈna. Noa ˈtu te patoiraa a ta ˈna tane, ua riro mai te vahine ei Ite.

Te pororaa faanaho-ore-hia hotu maitai

O te faanahonahoraa i te mau faurao no te taatoaraa i Paris te mea tere maitai roa ˈˈe i te ao atoa nei. E uta te faurao na raro i te fenua e 5 000 000 horopatete i te mau mahana atoa. Te parauhia ra e o te tapearaa faurao na raro i te fenua, Châtelet-Les-Halles, te mea rahi roa ˈˈe e te taata roa ˈˈe i te ao atoa nei. Mea rahi te mau taime maitatai e farereihia ˈi te taata. E haere o Alexandra i ta ˈna ohipa na nia i te faurao na raro i te fenua i te mau mahana atoa. I te hoê mahana, ua tauaparau oia e te hoê tane apî e mariri ai toto rahi to ˈna. Ua horoa o Alexandra i te hoê api parau o te faaite ra i te tiaturiraa o te Paradaiso na ˈna. Ua faanahohia te hoê aparauraa bibilia i te hoê â hora e hoê â vahi i te mau mahana atoa e ono hebedoma i te maoro. E i te hoê mahana, aita te taata i haere faahou mai. I muri iti noa ˈˈe, ua niuniu ta ˈna vahine ia Alexandra no te parau ia ˈna e haere mai i te fare maˈi, mea ino roa hoi ta ˈna tane. Tera noa râ, ua maoro roa to Alexandra taeraa ˈtu. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua haere te vahine a te taata ra e faaea i Bordeaux, i te pae apatoa tooa o te râ o Farani, e ua farerei te mau Ite no reira ia ˈna. Auê ïa parau apî oaoa no Alexandra i to ˈna faarooraa hoê matahiti i muri aˈe e ua riro mai te vahine ivi ra ei Ite Kerisetiano bapetizohia no Iehova, e te tiaturi ra oia e farerei faahou i ta ˈna tane o te faatiahia mai!—Ioane 5:28, 29.

Ua paraparau te hoê vahine Kerisetiano ruhiruhia ia Renata i nia i te hoê pereoo auahi e tere mai Paris atu e i Limoges, i ropu ia Farani. I Poronia, to ˈna fenua tumu, ua haapii o Renata i te teologia, te Hebera, e te Heleni e pae matahiti i te maoro, tera râ, ua ere oia i te faaroo. E toru avaˈe na mua ˈtu, ua pure oia i te Atua. Noa ˈtu e aita oia e anaanatae mau ra i ta te tuahine ruhiruhia e parau e aita oia i manaˈo e e farerei faahou raua, ua horoa ˈtu o Renata i ta ˈna numera niuniu. Aita râ te tuahine i tuu e ua rave oia e ia farereihia o Renata i muri iti noa ˈˈe. I to te tahi nau Ite faaipoipo haereraa e hiˈo ia ˈna, teie ta Renata i manaˈo, ‘Eaha ta raua e haapii mai ia ˈu?’ Noa ˈtu e ua haapii oia i te teologia, ua putapû o Renata ma te haehaa i te parau mau bibilia. “Ua taa oioi aˈera ia ˈu e teie te parau mau,” ta ˈna ïa e faataa ra. I teie nei, te oaoa ra oia i te faaite i te poroi o te Bibilia ia vetahi ê.

Te haapii ra o Michèle i te faahoro i te pereoo. Ua haamata aˈera te tahi atu mau taata o ta ˈna piha faahoro pereoo i te tauaparau no nia i te taatiraa pae tino hou te faaipoiporaa. Ua faaite aˈera o Michèle e eita oia e farii i te reira. Hoê hebedoma i muri aˈe, ua ui o Sylvie, orometua haapii i te faahoro i te pereoo, ia ˈna e: “E Ite no Iehova anei oe?” Ua maere o Sylvie i to Michèle manaˈo tei niuhia i nia i te Bibilia. Ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia, e hoê matahiti i muri aˈe, ua bapetizohia o Sylvie.

E vahi nehenehe atoa te mau aua e te mau ô huiraatira e rave rahi i Paris no te tauaparau e te taata. No te faafaaea rii, ua haere o Josette i te aua huiraatira, e te hahaere ra te hoê vahine ruhiruhia, o Aline, i reira. Ua faataa ˈtura o Josette i te mau parau tǎpǔ faahiahia e vai ra i roto i te Bibilia. Ua faanahohia ˈtura te hoê haapiiraa bibilia, e aita i maoro, ua haere o Aline i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa. I teie nei, i te 74raa o to ˈna matahiti, e pionie tamau hotu maitai roa o Aline, e te oaoa ra oia i te faaite i te parau mau Kerisetiano ia vetahi ê.

Maramarama no te mau nunaa atoa

Aita e faufaa ia tere atu te mau Ite no Paris i te mau fenua atea no te fanaˈo i te mau taˈere huru rau. Fatata e 20 % o te huiraatira e feia ěê ïa. Te vai ra te mau amuiraa e mau pǔpǔ Kerisetiano na roto fatata e 25 reo ěê.

E pinepine, e tauturu te aravihi e te feruriraa i te horoa mai i te mau faahopearaa maitatai i roto i teie tuhaa pororaa evanelia taa ê. Ua faanaho te hoê Ite Philipino i ta ˈna iho tuhaa fenua taa ê. A hoohoo mai ai oia, ua noaa ia ˈna e rave rahi haapiiraa bibilia na roto i te haamataraa i te mau aparauraa e te tahi atu mau taata no Philipino i roto i te mau fare toa.

E hoona ia ineine i te haa i roto i te pororaa. I te avaˈe Titema 1996, i to ratou faarooraa e e tupu te hoê hautiraa cirque tei tui te roo na te ao atoa nei i te oire, ua faaoti aˈera te tahi mau Ite o te hoê amuiraa reo ê e tamata i te farerei i te feia hauti. I te hoê ahiahi i muri aˈe i te hautiraa, ua nehenehe ratou e paraparau i te feia hauti o tei hoˈi i to ratou hotela. Teie te faahopearaa, ua vaiiho ratou e 28 Bibilia, e 59 buka Kerisetiano, 131 buka rairai, e e 290 vea. I te hoperaa to ratou faaearaa i te oire e toru hebedoma, ua ani hoê o te feia hauti e: “Nafea vau e riro mai ai ei Ite no Iehova?” Ua na ô te tahi atu e: “E poro vau i to ˈu fenua!”

Ia itea mai te mau taoˈa faufaa i hunahia

Ia hiˈo te mau ratere i te mau vahi atoa i Paris, e ite ratou i te mau taoˈa faufaa faahiahia i te pae o te paturaa no te tau tahito ra. E mau mea faufaa ˈtu â râ e tia ia itea mai. Ua haere o Aniza i Farani e to ˈna tonton, te hoê tia hau. E taio tamau oia i te Bibilia i te fare. I te hoê mahana a faarue ai oia i te fare ma te ru, ua horoa te hoê pionie i te api parau ra No te aha e tiaturi ai i te Bibilia na ˈna. Ua faanahohia te hoê farereiraa i te hebedoma i muri mai, e ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia. Ua patoi rahi te fetii ia Aniza. Ua haere oia i mua i roto i ta ˈna haapiiraa e tae roa ˈtu i te bapetizoraa. Eaha to ˈna manaˈo no nia i ta ˈna haamaitairaa taa ê e faaite i te parau mau ia vetahi ê? “I te omuaraa, mea fifi te ohipa pororaa no te mea e mea mamahu vau. Noa ˈtu râ, ia taio vau i te Bibilia, e faaitoito te reira ia ˈu. Eita ta ˈu e nehenehe e faaea noa, eiaha e poro.” Tera te huru o te mau Ite e rave rahi i Paris, mea ‘rahi ta ratou e rave ra i roto i te ohipa a te Fatu.’—Korinetia 1, 15:58.

Te anaana atoa ra te parau mau o te Bibilia i roto i te mau fare tahua rarahi i te mau oire fatata ia Paris, i reira e itea mai ai te tahi atu â “mau taoˈa faufaa.” Ua haere o Bruce e hiˈo i to ˈna hoa, o tei riro noa ˈtura ei Ite no Iehova, no te ani i te tahi mau haruharuraa. I te mea e te tauaparau ra to ˈna hoa no nia i te Bibilia e te tahi mau taata ta Bruce i matau, ua faaroo o Bruce i te aparauraa. Ua farii oia i te hoê haapiiraa bibilia, e fifi râ to ˈna. “Mea matau-maitai-hia vau i to ˈu vahi faaearaa. Te taputô noa ra to ˈu taeae matahiapo, e ua faanaho vau i te tahi mau oroa oriraa maniania. Eaha te manaˈo o vetahi ê ia riro mai au ei Ite no Iehova?” Noa ˈtu te mau aniraa onoono e faanaho i te mau oroa, ua faaea o Bruce i taua ohipa ra. Hoê avaˈe i muri aˈe, ua haamata oia i te poro: “Ua hinaaro te taata atoa i to ˈu vahi faaearaa e ite no te aha vau i riro mai ai ei Ite.” I muri iti noa ˈˈe, ua bapetizohia oia. I muri aˈe, ua nehenehe oia e haere i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa.

E nehenehe te imiraa i te mau taoˈa faufaa e titau i te tutavaraa rahi. Mea oaoa mau râ ia noaa mai te mau faahopearaa maitatai! E tunu faraoa ta Jacky, Bruno, e Damien ohipa i Paris. “Eita e noaa i te farerei ia matou no te mea e rave matou i te ohipa i te mau taime atoa e aita matou i te fare,” ta Jacky ïa e faataa ra. Ua ite o Patrick, te hoê pionie tamau, e te vai ra te tahi mau piha nainai i nia roa i te hoê fare tahua, e ua manaˈo aˈera oia e te faaeahia ra hoê aˈe piha. Ua horoa mai ta ˈna mau tutavaraa onoono e farerei i te feia e faaea ra i reira i te mau faahopearaa maitatai, inaha, i te hoê ahiahi, ua farerei roa ˈtura oia ia Jacky, e faaea ra i reira no te hoê taime. Te faahopearaa? Ua riro mai na hoa e toru ei Ite e ua noaa mai ia ratou te tahi atu â ohipa e nehenehe ai ratou e rave hau atu â i te ohipa teotaratia.

Tamǎrûraa i te vero

Aita i maoro aˈenei, ua faataa te tahi mau vea i Farani i te mau Ite no Iehova mai te hoê pǔpǔ faaroo iti atâta. I te matahiti 1996, ua opere te mau Ite ma te aau tae e hau atu i te iva mirioni api parau haamaramaramaraa taa ê Les Témoins de Jéhovah: ce que vous devez savoir. Mea maitai roa te mau faahopearaa.

E tutavaraa taa ê tei ravehia ia farereihia te taata atoa. Mea rahi te mau taata mana tei faaite i to ratou mauruuru i te mau Ite. Ua papai te hoê melo apooraa oire e: “Ua tano maitai te mau Ite no Iehova i te opereraa i teie api parau. Ua faaafaro te reira i te mau parau haavare.” Ua parau te hoê taote e: “Mea maoro to ˈu tiairaa i teie parau apî!” Ua papai te hoê taata no Paris e: “Ua taio vau i te api parau ra Les Témoins de Jéhovah: ce que vous devez savoir mai tera noa. E hinaaro vau e haapii hau atu â e e fanaˈo i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare.” Ua papai te hoê vahine e: “Mauruuru no to outou faaiteraa i te parau mau.” Ua parau te hoê vahine Katolika i te mau Ite e: “Ah! Ua pahono roa ˈtura outou i tera mau parau haavare!”

Te hoê oaoaraa taa ê no te mau Ite apî e rave rahi i Paris, o te ohipa pororaa ïa i faanahohia no te mau Mahana rahi ui apî Katolika i Paris i te matahiti 1997. Noa ˈtu e ua hau atu te anuvera i te 35 teteri, fatata e 2 500 Ite tei apiti atu. I roto tau mahana noa, ua opere ratou 18 000 buka rairai Un livre pour tous na te mau taurearea no te mau vahi atoa mai o te fenua. Ua horoahia te hoê faaiteraa maitai i te iˈoa o Iehova, ua ueuehia te mau huero o te parau mau, e ua faaitoito atoa te ohipa i te mau Ite apî. Teie ta te hoê tuahine apî, o tei haapoto mai i ta ˈna tau faafaaearaa no te rave hau atu â i teie tutavaraa taa ê, i papai: “E nunaa oaoa to Iehova i nia i te fenua o te faaohipa ra i to ratou puai no te arue i to ˈna iˈoa. Mea hoona aˈe teie na toopiti mahana ohipa roa e te mauruuru i te mau tau faafaaearaa atoa o te oraraa taatoa! (Salamo 84:10)”

Ua tapao te 28 no Fepuare 1998 i te 65raa o te haamanaˈoraa i te hoê faaueraa mana a Hitler e opani ra i te mau Ite no Iehova i Heremani. Ua faaohipa te mau Ite i Farani i taua taio mahana ra no te pata i mua i te taata i roto i te mau piha tei tarahuhia i te video La fermeté des Témoins de Jéhovah face à la persécution nazie, o te faataa huˈahuˈa ra i te hamani-ino-raa ta te nunaa o Iehova i faaruru. Ua hau atu i te hitu mirioni titau-manihini-raa tei operehia. Ua horoa te tahi mau taata tuatapapa e te tahi mau taata tei tapeahia na i roto i te mau aua faatîtîraa i te mau faaiteraa aroha. I Paris, fatata e 5 000 taata tei tae mai, mea rahi e ere i te mau Ite.

Mea rahi i Paris o te mauruuru roa ra no te maramarama pae varua, e te oaoa ra ratou e te anaana maitai ra te feia poro i te Basileia mai te mau tiarǎma. E mai ta Iesu i parau: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave.” (Mataio 9:37) Ua faariro te huru feruriraa faaoti papu o te mau Ite no Iehova e faaruru i te mau tautooraa o te pororaa i roto i te oire, ia Paris ei Oire o te Maramarama i roto i te hoê auraa taa ê, e ia aruehia ˈtu Iehova.

[Hohoˈa i te api 9]

Fare oire

[Hohoˈa i te api 9]

Opéra Garnier

[Hohoˈa i te api 9]

Fare manaha o te Louvre

[Hohoˈa i te api 10]

Te faaiteraa i te poroi o te Bibilia i te feia ohipa roa i te mau vahi atoa to reira ratou