Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E imi i te hau, e aruaru atu i te reira’

‘E imi i te hau, e aruaru atu i te reira’

‘E imi i te hau, e aruaru atu i te reira’

“Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.”—ROMA 12:18.

1, 2. Eaha te tahi mau tumu e ore ai te hau ta te taata e haamau e vai maoro?

 A FERURI na i te hoê fare mea paruparu te niu, mea pê te mau raau, e mea tarere te tapoˈi. E hinaaro anei outou e haere i roto e faaea ˈi? Eita paha ïa. Noa ˈtu e e peni-apî-hia te fare, tera noa iho â to ˈna huru, e fare pê. Ia tae i te hoê mahana, e parari oia.

2 E au te hau atoa ta teie nei ao e faatupu i taua fare ra. Mea haamauhia i nia i te hoê niu paruparu—oia te mau parau fafau e te mau ravea paari a te taata, “aita hoi o ˈna e ora.” (Salamo 146:3) Ua riro te tuatapaparaa ei anairaa roa o te mau tamaˈi i rotopu i te mau fenua, te mau nunaa iti, e te mau opu fetii. Parau mau, ua itehia te tahi mau tau hau poto, eaha râ ïa huru hau? Ia tamaˈi e piti fenua e ia haamauhia ˈtu ai te hau no te mea ua pau te hoê aore ra aita na fenua e piti atoa ra e ite faahou ra i te vahi maitai ia aro noa, eaha tera huru hau? Te vai noa ra te riri, te manaˈo ino, e te feii tei faatupu i te tamaˈi. E ere te hau o te riro noa ei huru rapaeau, ei ‘peni-apî-raa’ no te huna i te au ore, i te hau vai maoro.—Ezekiela 13:10.

3. No te aha te hau o te nunaa o te Atua e taa ê ai i te hau atoa ta te taata e haamau?

3 Teie râ, te vai ra iho â te hau mau i roto i teie ao i peapea roa i te tamaˈi. Ihea? I roto i te feia e pee ra i te taahiraa avae o Iesu Mesia, te mau Kerisetiano mau o te haapao i te mau parau a Iesu e te tutava i te pee i to ˈna huru oraraa. (Korinetia 1, 11:1; Petero 1, 2:21) Mea mau te hau e vai ra i rotopu i te mau Kerisetiano nunaa, tiaraa totiare e tiaraa basileia ê no te mea no roto mai te reira i to ratou taairaa hau e te Atua tei niuhia i nia i to ratou faaroo i te tusia taraehara o Iesu Mesia. Na te Atua to ratou hau e horoa mai ei ô, e ere na te taata e haamau. (Roma 15:33; Ephesia 6:23, 24) E faahopearaa te reira no to ratou auraroraa i te “Arii no te hau,” o Iesu Mesia, e to ratou haamoriraa ia Iehova, “te Atua no ˈna te aroha e te hau.”—Isaia 9:6; Korinetia 2, 13:11.

4. Nafea te hoê Kerisetiano e “aruaru” ai i te hau?

4 Eita te hau e noaa noa mai i te taata tia ore. No reira Petero i parau ai e e tia i te Kerisetiano taitahi ia ‘imi i te hau, e ia aruaru atu i te reira.’ (Petero 1, 3:11) Nafea tatou e na reira ˈi? Te faaite maira te hoê parau tohu tahito i te pahonoraa. Na roto ia Isaia, ua parau mai Iehova e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” (Isaia 54:13; Philipi 4:9) Oia, e tae mai te hau mau i nia i te feia e haapao i te mau haapiiraa a Iehova. Hau atu â, to roto te hau e ‘te aroha, te oaoa, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore’ i ta te varua moˈa o te Atua e faatupu. (Galatia 5:22, 23) Eita ta te hoê taata aroha ore, oaoa ore, faaoromai ore, mǎrû ore, maitai ore, faaroo ore, te taehae, aore ra te hitahita haere noa, e nehenehe e fanaˈo i te hau.

“E parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei”

5, 6. (a) Eaha te taa-ê-raa i roto i te vai-hau-raa e te faatupuraa i te hau? (b) E tutava te mau Kerisetiano i te imi i te hau e o vai?

5 Ua faataahia te hau mai “te huru huehue ore aore ra maniania ore.” E au teie faataaraa i te mau tupuraa e rave rahi aita e aroraa. A hiˈo na, te vai hau noa ra hoi te hoê taata pohe! Teie râ, no te fanaˈo i te hau mau, e tia ia faatupu i te hau. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau Iesu e: “E ao to tei faatupu i te parau hau ra; e parauhia ratou i te tamarii na te Atua.” (Mataio 5:9) Te paraparau ra Iesu i te mau taata o te riro a muri aˈe ei tamarii pae varua na te Atua e o te fanaˈo i te oraraa pohe ore i nia i te raˈi. (Ioane 1:12; Roma 8:14-17) E i te pae hopea, e fanaˈo te mau taata haapao maitai atoa aita e tiaturi ra e haere i nia i te raˈi i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:21) O te feia faatupu hau noa te fanaˈo i taua tiaturiraa ra. Te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia ei “faatupu i te parau hau,” e “taata faahau” ïa. E pinepine, te vai ra te taa-ê-raa i roto i te vai-hau-raa e te faatupuraa i te hau. Te faatupuraa i te hau i roto i te auraa bibilia, te patururaa ïa i te hau ma te itoito, i te tahi taime te faahauraa ïa aita anaˈe e hau na mua ˈˈe.

6 Ma te haamanaˈo i te reira, a hiˈopoa na i te aˈoraa a te aposetolo Paulo i to Roma: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18) Aita noa Paulo e parau ra i to Roma e vai hau noa, noa ˈtu e e tauturu te reira. Te faaitoito ra oia ia ratou ia faahau. E o vai? E “te taata atoa nei”—te mau melo utuafare, te mau hoa Kerisetiano, e tae noa ˈtu te feia aita i farii i ta ratou mau tiaturiraa. Ua faaitoito oia i to Roma ia faahau e vetahi ê ‘o te tia ia ratou ra.’ Aita oia i hinaaro ia ruri ê ratou i to ratou mau tiaturiraa no te hau. Eiaha ratou ia aro faufaa ore noa ia vetahi ê, ia tapiri atu râ ma te opuaraa hau. Ia na reira te mau Kerisetiano e to roto anei aore ra e to rapae i te amuiraa. (Galatia 6:10) Ia au i te reira, ua papai Paulo e: “E titau maite râ i te maitai eiaha e faaea, i roto ia outou iho e te taata atoa ra hoi.”—Tesalonia 1, 5:15.

7, 8. Nafea e no te aha te mau Kerisetiano e imi ai i te hau e te feia aita i farii i ta ratou mau tiaturiraa?

7 Nafea tatou e imi ai i te hau e te feia aita i farii i ta tatou mau tiaturiraa e o te patoi atoa paha i te reira? Te hoê ravea, te oreraa ïa e faaite i te huru faateitei. Ei hiˈoraa, e ere te imiraa hau ia paraparau tatou no nia i te tahi mau taata taa maitai ma te faaino. Ua faaite Iehova i ta ˈna mau haavaraa i te mau faanahonahoraa e te mau pǔpǔ taata, aita râ to tatou e tiaraa e paraparau no nia i te hoê noa ˈˈe taata mai te huru ra e ua haava-aˈena-hia oia. Oia mau, eita tatou e haava ia vetahi ê, tae noa ˈtu i to tatou mau enemi. I muri aˈe i to ˈna parauraa ia Tito e aˈo i te mau Kerisetiano no Kereta no nia i to ratou haerea e te mana faatere taata, ua parau Paulo e haamanaˈo atu “eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra, eiaha ei mârôrô, ia mǎrû râ, e te mamahu i te taata atoa ra.”—Tito 3:1, 2.

8 Mea maitai roa te imiraa i te hau e te feia aita i farii i to tatou faaroo no te faateniteni i te parau mau ia ratou. Parau mau, eita tatou e faatupu i te auhoaraa o te ‘faaino i te peu maitai.’ (Korinetia 1, 15:33) Teie râ, e nehenehe tatou e haapao i te mau peu maitatai, e e tia ia tatou ia faatura i te taata atoa e ia hamani maitai atu. Ua papai Petero e: “Ia maitai ta outou parau i rotopu i te mau Etene: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou parau maitai, ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.”—Petero 1, 2:12.

Feia imi hau i roto i te taviniraa

9, 10. Eaha te hiˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa i te imiraa i te hau e te feia tiaturi ore?

9 Mea matauhia te mau Kerisetiano no te senekele matamua no to ratou mǎtaˈu ore. Aita ratou i haamǎrû i ta ratou poroi, e ia faaû ratou i te patoiraa, ua faaoti maite ratou e auraro i te Atua ei upoo eiaha râ i te taata. (Ohipa 4:29; 5:29) Aita râ ratou i anoi i te mǎtaˈu ore e te iria. A hiˈo na i te huru o Paulo i to ˈna faatiaraa i to ˈna faaroo i mua i te arii Heroda Ageripa II. Ua faaea noa o Heroda Ageripa i to ˈna iho tuahine, o Bereni. Aita râ Paulo i opua e faahapa ia ˈna no nia i te morare. Ua haamahitihiti râ oia i te mau manaˈo e afaro ai raua, a parau ai e mea aravihi o Ageripa i te mau peu a te ati Iuda e e tiaturi oia i te mau peropheta.—Ohipa 26:2, 3, 27.

10 Te taparu ra anei Paulo i taua taata ra ma te haavarevare e ia faaora oia ia ˈna? Aita. Ua pee Paulo i ta ˈna iho aˈoraa e ua parau i te parau mau. Aita hoê parau ta ˈna i parau atu ia Heroda Ageripa e ere i te mea mau. (Ephesia 4:15) Tera râ, e taata faahau o Paulo e ua ite oia nafea ia faaau ia ˈna iho “i te mau mea atoa i te taata atoa nei.” (Korinetia 1, 9:22) Ta ˈna fa, o te parururaa ïa i to ˈna tiaraa e poro no nia ia Iesu. Ei orometua haapii aravihi, ua haamata oia i te faahiti i te hoê mea e afaro ai oia e o Ageripa. Ua tauturu ïa Paulo i taua arii morare ore ra ia hiˈo i te Kerisetianoraa ma te manaˈo maitai aˈe.—Ohipa 26:28-31.

11. Nafea tatou e imi ai i te hau i roto i ta tatou taviniraa?

11 Nafea tatou e imi ai i te hau i roto i ta tatou taviniraa? Mai ia Paulo, e tia ia tatou ia ape i te mârôraa. Parau mau, i te tahi taime, e tia ia tatou ia “parau i te parau [a te Atua] ma te mǎtaˈu ore,” a faatia ˈi i to tatou faaroo ma te itoito. (Philipi 1:14; MN) I te rahiraa râ o te taime, ta tatou fa matamua, o te pororaa ïa i te parau apî maitai. (Mataio 24:14) Ia ite te hoê taata i te parau mau no nia i te mau opuaraa a te Atua, e nehenehe ta ˈna e haamata i te faarue i te mau manaˈo faaroo hape e e tamâ ia ˈna iho i te mau peu viivii. I te faito hope, mea maitai ïa ia haamahitihiti i te mau mea o te auhia e te feia e faaroo mai, a haamata ˈi na nia i te mau mea e fariihia e ratou. Eita tatou e manuïa ia mârô tatou i te hoê taata o tei faaroo paha i ta tatou poroi no te mea ua haamata tatou i te paraparau atu ma te mǎrû.—Korinetia 2, 6:3.

Feia faahau i roto i te utuafare

12. Nafea tatou e riro ai ei feia faahau i roto i te utuafare?

12 Ua parau Paulo e “e ati” to te feia e faaipoipo “i te tino nei.” (Korinetia 1, 7:28) E farereihia te mau fifi huru rau. Te tahi, eita te feia faaipoipo e afaro i te tahi taime. Nafea ia faaafaro i te reira? Ma te imi i te hau. E tutava te taata faahau i te tapea eiaha te peapea ia rahi atu. Nafea? Na mua, na roto i te tapearaa i to ˈna arero. Ia faaohipahia no te parau i te parau tâhitohito e te faaino, e nehenehe mau teie melo iti e riro ei mea “ino morohi ore . . . î i te hora pohe.” (Iakobo 3:8) E faaohipa te hoê taata faahau i to ˈna arero no te haamaitai eiaha râ no te vavahi.—Maseli 12:18.

13, 14. Nafea tatou e tapea ˈi i te hau ia hape tatou i te parauraa aore ra ia puai roa te huru o te aau?

13 No to tatou huru tia ore, e parau iho â tatou paatoa i te tahi mau mea ta tatou e tatarahapa i muri aˈe. Ia tupu te reira, ia oioi outou i te tatarahapa—i te faahau. (Maseli 19:11; Kolosa 3:13) Eiaha outou ia mau i roto i te “mârôraa parau” e “te tatamaˈiraa uˈana no nia i te mau mea rii faufaa ore.” (Timoteo 1, 6:4, 5, MN) A hiˈo maoti i te hohonuraa e a imi ia taa ia outou te mau huru o te aau o to outou hoa faaipoipo. Ia parauhia mai te mau parau teimaha, eiaha e pahono atu. A haamanaˈo e “o te parau mǎrû ra tei faaore i te riri.”—Maseli 15:1.

14 I te tahi taime, e hinaaro paha outou e feruri i te aˈoraa o te Maseli 17:14 (MN): “Hou te peapea e tupu ai, a reva.” A otohe i muri no te hiˈo i te huru tupuraa. I muri aˈe, ua mǎrû anaˈe te aau, e nehenehe paha ïa ta outou e faaafaro i te fifi i roto i te hau. I te tahi mau taime, e haerea paari paha te titauraa i te tauturu a te hoê tiaau Kerisetiano paari. E nehenehe te hoê taata aravihi e te aumauiui e riro ei tauturu haumârû ia fifihia te hau o na feia faaipoipo.—Isaia 32:1, 2.

Feia faahau i roto i te amuiraa

15. Ia au ia Iakobo, teihea huru feruriraa ino tei tupu i roto i te tahi mau Kerisetiano, e no te aha taua varua ra e riro ai ei “no teie nei ao,” “no te animara,” e “no te mau demoni”?

15 Ma te peapea, ua faaite papu te tahi mau Kerisetiano no te senekele matamua i te hoê huru feruriraa feii e te mǎrô—te haerea ê roa i te hau. Ua parau o Iakobo e: “E ere hoi te reira paari i to nia mai, no teie nei ao ïa, no te [animara] nei, e no te mau demoni. Te vai ra hoi te feii e te mârô, tei reira atoa te arepurepu, e te mau parau iino atoa ra.” (Iakobo 3:14-16; MN) Te manaˈo nei te vetahi e i roto i te taˈo Heleni i hurihia ei “mârô,” te vai ra te manaˈo o te nounou tiaraa miimii, te haaraa ia noaa mai te tiaraa. Ua tano ïa to Iakobo parauraa e ‘no teie nei ao, no te animara, e no te mau demoni’ te reira. I te roaraa o te tuatapaparaa, ua haa te feia faatere o teie nei ao ma te mârô mai te mau animara taehae o te taputô. “No teie nei ao” e “no te animara” mau te mârô. “No te mau demoni” atoa. Ua faaite-na-mua-hia teie huru huna e te melahi nounou mana tei patoi i te Atua ra o Iehova e tei riro mai o Satani, te arii o te mau demoni.

16. Nafea to te tahi mau Kerisetiano no te senekele matamua faaiteraa i te hoê huru feruriraa e au i to Satani?

16 Ua aˈo Iakobo i te mau Kerisetiano eiaha roa ˈtu e faahotu i te hoê huru feruriraa mârô, eita hoi te reira e hopoi mai i te hau. Ua papai oia e: “Nohea te tamaˈi e te mârô i roto ia outou na? e ere anei no ǒ na no to outou hinaaro tia ore ra, o tei tamaˈi noa i roto i to outou tino na?” (Iakobo 4:1) I ǒ nei, e nehenehe te “hinaaro tia ore” e au i te nounou i te mau mea materia aore ra i te tiaraa teitei, te faatereraa, aore ra te mana. Mai ia Satani, te hinaaro ra paha te vetahi i roto i te amuiraa e riro ei feia faahiahia eiaha râ ei feia “iti roa,” mai ta Iesu i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ mau. (Luka 9:48) E nehenehe taua huru feruriraa ra e faaere i te hau o te amuiraa.

17. Nafea te mau Kerisetiano no teie tau e riro ai ei feia faahau i roto i te amuiraa?

17 I teie tau, e tia atoa ia tatou ia haavî i te nounou taoˈa, te feii, aore ra te nounou tiaraa faufaa ore. Mai te peu e e feia faahau mau tatou, eita tatou e haapeapea e mea aravihi aˈe te vetahi i roto i te amuiraa ia tatou iho i te tahi mau ohipa, eita atoa tatou e faaino ia ratou i te aro o vetahi ê na roto i te feaaraa i ta ratou mau opuaraa. Mai te peu e e aravihi taa ê to tatou, eita tatou e faaohipa i te reira e ia hau aˈe tatou ia vetahi ê, mai te huru ra e te na ô ra tatou e e ruperupehia te amuiraa no to tatou noa ite e to tatou mataî. E faatupu taua huru feruriraa ra i te amahamaharaa; eita ïa e hopoi mai i te hau. Eita te feia faahau e faaahaaha i to ratou mau aravihi, e faaohipa râ ratou i te reira ma te haehaa no te tavini i to ratou mau taeae e te faahanahana ia Iehova. Ua ite ratou e i te pae hopea, i te here—eiaha i te aravihi—e itehia ˈi te hoê Kerisetiano mau.—Ioane 13:35; Korinetia 1, 13:1-3.

“To mau hiˈopoa ra ei hau”

18. Nafea te mau matahiapo e faatupu ai i te hau i roto ia ratou iho?

18 Ia na mua te mau matahiapo o te amuiraa i te riro ei feia faahau. Ua tohu Iehova no nia i to ˈna nunaa e: “E faariro vau i to mau hiˈopoa ra ei hau; e to mau titau taoˈa ra, ei parau-tia.” (Isaia 60:17) Ia au i teie mau parau tohu, e haa puai te feia e tavini ra ei tiai mamoe Kerisetiano no te faatupu i te hau i roto ia ratou iho e i roto i te nǎnǎ. E tapea te mau matahiapo i te hau i roto ia ratou iho na roto i te faaiteraa i “te paari no nia maira” o te imi i te hau e te vai faito noa. (Iakobo 3:17) No te huru rau o to ratou tiaraa totiare e o to ratou mau aravihi i roto i te oraraa, e taa ê te mau manaˈo o te mau matahiapo o te hoê amuiraa i te tahi mau taime. O te auraa anei ïa e aita ratou e hau ra? Eita mai te peu e e haapaohia te huru tupuraa ma te tano. E faaite te feia faahau i to ratou manaˈo ma te haehaa e faaroo atu ai i to vetahi ê ma te faatura. Eita te hoê taata faahau e onoono i nia i ta ˈna iho ravea, e hiˈopoa râ oia i roto i te pure i te manaˈo o to ˈna taeae. Aita anaˈe e faaueraa tumu bibilia i ofatihia, e nehenehe noa e farii i te mau manaˈo huru rau. Ia ore te tahi pueraa e farii i to ˈna manaˈo, e auraro e e turu atu te taata imi hau i te faaotiraa a te rahiraa. E faaite ïa oia e e taata mǎrû oia. (Timoteo 1, 3:2, 3) Ua ite te mau tiaau aravihi e mea faufaa aˈe e tapea i te hau i te raveraa mai ta ˈna iho i manaˈo.

19. Nafea te mau matahiapo e haa ˈi ei feia faahau i roto i te amuiraa?

19 E faatupu te mau matahiapo i te hau e te mau melo o te nǎnǎ na roto i te tautururaa ia ratou eiaha râ na roto i te faainoraa ma te tano ore i ta ratou mau tutavaraa. Parau mau, i te tahi taime, e hinaaro te vetahi ia faatitiaifarohia ratou. (Galatia 6:1) E ere râ te ohipa matamua a te tiaau Kerisetiano te aˈoraa. E haapopou pinepine oia. E tutava te mau matahiapo î i te here i te hiˈo i te maitai i roto ia vetahi ê. E mauruuru te mau tiaau i te ohipa puai a te mau hoa Kerisetiano, e e tiaturi ratou e te rave hope ra to ratou mau hoa faaroo i tei maraa ia ratou.—Korinetia 2, 2:3, 4.

20. Nafea te amuiraa e faufaahia ˈi ia imi te taatoaraa i te hau?

20 No reira, i roto i te utuafare, i roto i te amuiraa, e i mua i te feia aita i farii i ta tatou mau tiaturiraa, e tutava tatou i te imi i te hau, i te haa no te hau. Ia faahotu tatou i te hau ma te itoito, e turu tatou i te oaoa o te amuiraa. I taua atoa taime ra, e paruruhia tatou e e haapaarihia ma te huru rau, mai ta tatou e ite mai i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te auraa e imi i te hau?

• Nafea tatou e imi ai i te hau i mua i te feia e ere i te mau Ite?

• Eaha te tahi mau ravea e faahotu ai i te hau i roto i te utuafare?

• Nafea te mau matahiapo e faatupu ai i te hau i roto i te amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Eita te feia imi hau e faaite i te huru faateitei

[Hohoˈa i te api 10]

E feia imi hau te mau Kerisetiano i roto i te taviniraa, i te fare, e i roto i te amuiraa