Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea te hau o te mesia e mana ˈi i roto i to outou aau?

Nafea te hau o te mesia e mana ˈi i roto i to outou aau?

Nafea te hau o te mesia e mana ˈi i roto i to outou aau?

“Ei te hau [o te Mesia] ra te mana i roto i to outou aau, i parauhia ˈi hoi outou ei tino hoê.”—KOLOSA 3:15; MN.

1, 2. Nafea “te hau o te Mesia” e mana ˈi i roto i te mafatu o te hoê Kerisetiano?

 MEA au ore roa na te taata e rave rahi te parau ra mana, no te mea ua taaihia te reira i te faaheporaa e te aratoraa. No reira, e manaˈo paha te tahi mau taata e aita e tano ra te aˈoraa a Paulo i te mau hoa Kerisetiano no Kolosa, ‘Ia mana te hau [o te Mesia] i roto i to outou aau.’ (Kolosa 3:15; MN) E ere anei tatou i te taata tiamâ? No te aha tatou e vaiiho ai i te hoê mea aore ra i te hoê taata ia mana i roto i to tatou aau?

2 Aita Paulo e parau ra i to Kolosa e faarue i to ratou tiamâraa. Ua taaihia te taˈo Heleni i hurihia ei “mana” i roto i te Kolosa 3:15 i te vavao o te horoa i te re i roto i te mau tuaro i taua tau ra. E maa faito tiamâraa to te feia tuaro i roto i te mau otia o te mau ture o te hautiraa, i te pae hopea râ, na te vavao e faaoti o vai tei haapao i te mau ture e tei upootia. Oia atoa, e tiamâraa to tatou e rave i te mau faaotiraa e rave rahi i roto i te oraraa, a na reira ˈi râ tatou, e tia noa e na te hau o te Mesia e “vavao”—aore ra, mai ta te taata huri parau o Edgar J. Goodspeed i huri, e riro ei “mana faatere” i roto i to tatou aau.

3. Eaha “te hau o te Mesia”?

3 Eaha “te hau o te Mesia”? O te huehue ore, te peapea ore o roto mai o te noaa ia tatou ia riro mai tatou ei pǐpǐ na Iesu e ia haapii tatou e te here ra e te farii maitai ra te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti ia tatou. A fatata ˈi Iesu i te faarue i ta ˈna mau pǐpǐ, ua parau oia ia ratou e: “O to ˈu nei hau ta ˈu e ho atu no outou. . . . Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e mǎtaˈu.” (Ioane 14:27) Ua fatata i te 2 000 matahiti i teie nei to te mau melo faatavaihia e te haapao maitai o te tino o te Mesia, fanaˈoraa i taua hau ra, e i teie tau, te na reira atoa ra to ratou mau hoa, te mau “mamoe ê atu.” (Ioane 10:16) E tia i taua hau ra ia riro ei mana faatere i roto i to tatou aau. Ia faaû tatou i te tamataraa teimaha, e tauturu te reira ia tatou eiaha ia pohe roa i te mǎtaˈu aore ra ia taiâ roa ino. E hiˈo anaˈe i te tanoraa o te reira ia faaruru tatou i te parau-tia ore, ia roohia tatou i te ahoaho, e ia manaˈo tatou e mea faufaa ore tatou.

Ia faaruru tatou i te parau-tia ore

4. (a) Nafea to Iesu matauraa i te ite i te parau-tia ore? (b) Ua nafea te mau Kerisetiano i to ratou rooraahia i te parau-tia ore?

4 Ua tapao te arii Solomona e: “I faatere ai te taata i te taata e ia ino atu.” (Koheleta 8:9, MN) Ua ite Iesu e e parau mau teie mau parau. A parahi ai oia i nia i te raˈi, ua ite oia i te mau parau-tia ore rarahi ta te taata i faatupu te tahi i nia i te tahi. I te fenua nei, ua roohia oia iho i te parau-tia ore rahi roa ˈˈe i to ˈna pariraahia i te faaino, oia te hoê taata hara ore, e te haapoheraahia ei taata rave hara. (Mataio 26:63-66; Mareko 15:27) I teie tau, te rahi roa nei â te parau-tia ore, e ua mauiui rahi roa te mau Kerisetiano mau no te mea ‘e ririhia ratou e te mau fenua atoa.’ (Mataio 24:9) Teie râ, noa ˈtu te mau tupuraa riaria i roto i te mau aua haavîraa e haapoheraa a te mau Nazis e a te mau Soviétiques, noa ˈtu to ratou hamani-ino-raahia e te mau nahoa, te mau pariraa haavare, e te mau parau haavare i taorahia i nia ia ratou, ua mau papu noa ratou maoti te hau o te Mesia. Ua pee ratou ia Iesu, no ˈna hoi teie parau: “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua [tiaturi noa râ i tei haava ma te parau-tia].”—Petero 1, 2:23; MN.

5. Ia faaroo tatou no nia i te hoê ohipa e au ra e e parau-tia ore i roto i te amuiraa, eaha te tia ia tatou ia hiˈopoa na mua?

5 I nia i te hoê faito nainai roa ˈˈe, e manaˈo paha tatou e aita i tano te parauraahia te hoê taata i roto i te amuiraa Kerisetiano. I roto i taua huru tupuraa ra, e riro paha tatou mai ia Paulo tei na ô e: “O vai tei turori e aore au i ama?” (Korinetia 2, 11:29) E nafea tatou? E tia ia tatou ia ui ia tatou iho e, ‘E parau-tia ore mau anei tera?’ E pinepine, aita tatou i ite i te mau mea atoa. Peneiaˈe te riri ra tatou i to tatou faarooraa i te hoê taata e parau ra e ua ite oia i te hoê ohipa. Ua tano te Bibilia i te na ôraa e: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra.” (Maseli 14:15) Ia ara maitai ïa tatou.

6. E nafea tatou ia manaˈo tatou e te vai ra te parau-tia ore i roto i te amuiraa?

6 E mai te peu noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e ua roohia tatou iho i te hoê ohipa parau-tia ore. E nafea te hoê taata e hau o te Mesia to roto i to ˈna aau? E manaˈo paha tatou e e tia ia paraparau atu i te taata ta tatou e manaˈo ra e ua hara ia tatou. I muri iho, maoti i te paraparau atu i te taata atoa e faaroo mai, no te aha e ore ai e tuu atu i te tumu parau ia Iehova ra na roto i te pure e e tiaturi e na ˈna e rave e ia faatupuhia te parau-tia? (Salamo 9:10; Maseli 3:5) Papu mau paha e i muri aˈe i te reira, e mauruuru noa tatou i te faaoreraa i te tumu parau i roto i to tatou aau e e “mamû noa” tatou. (Salamo 4:4, MN) I te rahiraa o te taime, e au te aˈoraa a Paulo ra: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia [pari noa ˈtu] te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.”—Kolosa 3:13; MN.

7. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo noa ia ohipa tatou e to tatou mau taeae?

7 Noa ˈtu râ eaha te mea ta tatou e rave, e tia ia tatou ia haamanaˈo e eita e noaa faahou ia tatou tei tupu, e noaa râ ia tatou i te haavî i to ratou huru. Ia haa tatou ma te rahi roa no te hoê ohipa ta tatou e manaˈo ra e mea parau-tia ore, e ino roa ˈtu â paha to tatou hau i te parau-tia ore iho. (Maseli 18:14) E nehenehe atoa tatou e turori e e faaea i te haere mai i te amuiraa e ia ite roa tatou e ua haapaohia te parau-tia. Ua papai te fatu salamo e “aore o” te feia e hinaaro i te mau ture a Iehova “e turoriraa.” (Salamo 119:165) E farerei iho â te taata atoa i te parau-tia ore i tera e tera taime. Eiaha roa ˈtu e vaiiho ia haafifi taua mau tupuraa peapea ra i ta outou taviniraa ia Iehova. Ia mana maoti te hau o te Mesia i roto i to outou aau.

Ia roohia tatou i te ahoaho

8. Eaha te tahi mau mea o te faatupu i te ahoaho, e eaha ta te ahoaho e nehenehe e faatupu?

8 E tuhaa mau roa te ahoaho no te oraraa i teie “anotau hopea nei.” (Timoteo 2, 3:1) Parau mau, ua na ô Iesu e: “Eiaha e tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu; e to outou tino hoi, i ta outou e ahu.” (Luka 12:22) E ere râ te mau ahoaho atoa no roto mai anaˈe i te haapeapearaa no te mau mea materia. Ua “mauiui” Lota no te huru ino roa o Sodoma. (Petero 2, 2:7) Ua roohia Paulo i te ‘peapea no te mau amuiraa atoa.’ (Korinetia 2, 11:28) No te rahi o to ˈna mauiui oto i te po hou a pohe ai Iesu, “mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo ra.” (Luka 22:44) Papu maitai, e ere te mau ahoaho atoa i te tapao faaite o te hoê faaroo paruparu. Noa ˈtu râ eaha te tumu o te reira, e nehenehe te ahoaho rahi e te maoro e faaere i to tatou hau. Ua ahoaho roa te vetahi e ua manaˈo ratou e eita e maraa faahou ia ratou i te amo i te mau hopoia i taaihia i te taviniraa ia Iehova. Te na ô ra te Bibilia e: “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro.” (Maseli 12:25) Eaha ïa ta tatou e nehenehe e rave mai te peu e te ahoaho ra tatou?

9. Eaha te tahi mau taahiraa e nehenehe e ravehia no te faaore i te ahoaho, eaha râ te tahi mau tumu no te ahoaho eita e ore ia tatou?

9 I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe paha ta tatou e rave i te tahi mau ravea. Mai te peu e o te hoê fifi o te ea te tumu o to tatou huru ahoaho, e haerea paari te haapaoraa ˈtu, noa ˈtu e na te taata iho e faaoti i teie huru tumu parau. * (Mataio 9:12) Mai te peu e ua teimaha roa tatou i te mau hopoia e rave rahi, e nehenehe paha e horoa i te tahi na vetahi ê e amo. (Exodo 18:13-23) Eaha râ ïa no te feia—mai te mau metua—e hopoia teimaha ta ratou eita ta ratou e nehenehe e horoa na vetahi ê e amo? E te hoê Kerisetiano e patoi to ˈna hoa? E te hoê utuafare mea fifi roa i te pae moni aore ra e faaea ra i te hoê vahi tamaˈi? Papu maitai, eita e ore ia tatou te mau tumu atoa no te ahoaho i roto i teie faanahoraa o te mau mea. E nehenehe râ ta tatou e tapea i te hau o te Mesia i roto i to tatou aau. Nafea?

10. Eaha na ravea e piti ta te hoê Kerisetiano e nehenehe e imi no te faaore i te ahoaho?

10 Te hoê ravea, te imiraa ïa i te tamahanahanaraa i roto i te Parau a te Atua. Ua papai te arii Davida e: “I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau varua.” (Salamo 94:19) E itehia te mau “haamahanahana” a Iehova i roto i te Bibilia. E tauturu te taio-tamau-raa i taua Buka faaurua ra ia tapea i te hau o te Mesia i roto i to tatou aau. Te na ô ra te Bibilia e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22) Ua papai atoa Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau o te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) E tauturu te pure haavare ore e te tamau ia tapea tatou i to tatou hau.

11. (a) Nafea Iesu i te riroraa ei hiˈoraa maitai i te pae o te pure? (b) Eaha to tatou manaˈo i te pure, e tia ˈi?

11 E hiˈoraa maitai roa Iesu i te reira paeau. I te tahi taime, ua paraparau oia na roto i te pure i to ˈna Metua i te raˈi e rave rahi hora i te maoro. (Mataio 14:23; Luka 6:12) Ua tauturu te pure ia ˈna ia faaoromai i te tamataraa ino roa ˈˈe. I te po hou oia a pohe ai, ua rahi roa to ˈna oto. Ua nafea oia? Ua “uˈana roa ˈtura” ta ˈna pure. (Luka 22:44) Oia, e taata pure roa te Tamaiti tia roa a te Atua. E tia roa ˈtu â ïa i ta ˈna mau pǐpǐ tia ore ia haamatau i te pure! Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ “ia tamau maite ratou i te pure eiaha e fiu.” (Luka 18:1) E aparauraa mau e te faufaa roa te pure e Tei ite maitai aˈe ia tatou ia tatou iho. (Salamo 103:14) Ia hinaaro tatou e tapea i te hau o te Mesia i roto i to tatou aau, “eiaha” tatou “e tuutuu i te pure.”—Tesalonia 1, 5:17.

Haavîraa i to tatou mau paruparu

12. No teihea mau tumu e manaˈo ai paha te vetahi e mea faufaa ore ta ratou taviniraa?

12 Ia Iehova, mea faahiahia ta ˈna mau tavini taitahi. (Hagai 2:7, nota i raro i te api) Teie râ, e rave rahi te manaˈo nei e mea fifi te reira ia farii. Te toaruaru ra paha te vetahi no te mea te paari noa ˈtura ratou, te rahi noa ˈtura te mau hopoia utuafare, aore ra te ino noa ˈtura te ea. E manaˈo paha te tahi atu e mea ravea ore aˈe ratou no te mea ua ora na ratou i te hoê oraraa fifi. Te aehuehu ra paha te tahi atu â no te tahi mau hape tahito, a feaa ˈi e e faaore Iehova i ta ratou hara. (Salamo 51:3) Eaha te nehenehe e ravehia no nia i teie mau huru o te aau?

13. Eaha te tamahanahanaraa bibilia e vai ra no te feia e manaˈo ra e mea faufaa ore ratou?

13 E haapapu te hau o te Mesia ia tatou e te here ra Iehova ia tatou. E nehenehe ta tatou e faahoˈi mai i te hau i roto i to tatou aau na roto i te feruriruriraa i te mea e aita roa ˈtu Iesu i parau e e faitohia to tatou faufaaraa ma te faaau i ta tatou e rave i ta vetahi ê e rave. (Mataio 25:14, 15; Mareko 12:41-44) Ta ˈna i haamahitihiti, o te taiva ore ïa. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) Ua “vahavahahia” Iesu iho e te taata, aita râ oia i feaa noa ˈˈe e te here ra to ˈna Metua ia ˈna. (Isaia 53:3; Ioane 10:17) E ua faaite oia i ta ˈna pǐpǐ e te here-atoa-hia ra ratou. (Ioane 14:21) No te haamataratara i te reira, ua na ô Iesu e: “E ere anei taipiti manu rii ia hoo i te moni veo hoê nei? e ore râ te hoê o taua na manu rii ra e moe i to outou Metua ia mairi i raro i te repo. Eiaha ˈtu â ïa, ua hope atoa ra te rouru o to outou upoo na i te taiohia. Eiaha maori outou e mǎtaˈu, e maitai rahi hoi to outou i to te manu e ia rahi noa ˈtu.” (Mataio 10:29-31) Auê ïa haapapuraa mahanahana mau o te here o Iehova!

14. Eaha te haapapuraa e vai ra e te haafaufaa ra Iehova ia tatou taitahi?

14 Ua parau atoa Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” (Ioane 6:44) I te mea e ua faatae mai Iehova ia tatou ia pee tatou ia Iesu, e hinaaro iho â ïa Oia ia ora tatou. Ua faaite Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Oia atoa to outou Metua i te ao ra, aore ïa i hinaaro e ia moe te hoê i teie nei mau taata rii.” (Mataio 18:14) No reira, mai te peu e te tavini ra outou ma te aau atoa, e nehenehe outou e oaoa i ta outou mau ohipa maitatai. (Galatia 6:4) Mai te peu e te aehuehu ra outou no te tahi mau hape tahito, ia papu ia outou e “te rahi ra” ia Iehova te faaore i te hara a te feia e tatarahapa mau ra. (Isaia 43:25; 55:7) Mai te peu e no te tahi atu tumu, te toaruaru ra outou, a haamanaˈo e “te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”—Salamo 34:18.

15. (a) Nafea Satani e tamata ˈi i te faaere ia tatou i to tatou hau? (b) Eaha te tiaturiraa ta tatou e nehenehe e tuu i nia ia Iehova?

15 Aita ˈtu to Satani hinaaro maori râ te faaereraa ia outou i to outou hau. O o ˈna te tumu o te hara matamua ta tatou paatoa e aro nei. (Roma 7:21-24) Te hinaaro mau ra oia ia manaˈo outou e mea faufaa ore ta outou taviniraa i te Atua no to outou huru tia ore. Eiaha roa ˈtu e vaiiho ia haaparuparu te Diabolo ia outou! A ara maitai i ta ˈna mau opuaraa, e ia turai maite te reira ia outou ia faaoromai. (Korinetia 2, 2:11; Ephesia 6:11-13) A haamanaˈo, “e rahi te Atua i to tatou aau, e ua ite oia i te mau mea atoa nei.” (Ioane 1, 3:20) Eita Iehova e hiˈo noa i to tatou mau hapa. E hiˈo atoa oia eaha te turai ra ia tatou e eaha ta tatou mau opuaraa o te aau. Ia mahanahana ïa outou i te mau parau a te papai salamo: “E ore hoi Iehova e faarue i to ˈna taata, e ore e haapae i ta ˈna ra tufaa.”—Salamo 94:14.

Tahoêhia i roto i te hau o te Mesia

16. Nafea e riro ai e e ere o tatou anaˈe ia tutava tatou i te faaoromai?

16 Ua papai Paulo e e tia ia tatou ia vaiiho i te hau o te Mesia ia mana i roto i to tatou aau no te mea ua ‘parauhia tatou ei tino hoê.’ Ua parauhia te mau Kerisetiano faatavaihia ta Paulo i papai atu ia riro ratou ei melo o te tino o te Mesia, oia atoa te toea faatavaihia i teie tau. Te tahoê ra to ratou mau hoa o te mau “mamoe ê atu” ia ratou ei “hoê aˈe nǎnǎ” ma te “hoê hoi tiai,” o Iesu Mesia. (Ioane 10:16) Ratou paatoa, o te hoê “nǎnǎ” no te ao atoa e mau mirioni melo o te vaiiho ra i te hau o te Mesia ia mana i roto i to ratou aau. Te iteraa e e ere o tatou anaˈe, e tauturu ïa ia tatou ia faaoromai. Ua papai Petero e: “O te patoi atu ïa [ia Satani] ma te faaroo turori ore, ua ite hoi outou e, tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra.”—Petero 1, 5:9.

17. Eaha te faaitoitoraa e vai ra ia vaiiho tatou i te hau o te Mesia ia mana i roto i to tatou aau?

17 Ia tamau ïa te taatoaraa i te faahotu i te hau, taua hotu faufaa roa ra ta te varua moˈa o te Atua e faatupu. (Galatia 5:22, 23) I te pae hopea, e haamaitaihia te feia e itehia mai e Iehova e mea porao ore, mea hapa ore e ma te hau, i te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso, i reira te parau-tia e vai ai. (Petero 2, 3:13, 14) E tano roa tatou ia vaiiho i te hau o te Mesia ia mana i roto i to tatou aau.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe te ahoaho e tupu aore ra e rahi mai no te tahi mau huru o te ea, mai te hepo rahi.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te hau o te Mesia?

• Nafea te hau o te Mesia e mana ˈi i roto i to tatou aau ia faaû tatou i te parau-tia ore?

• Nafea te hau o te Mesia e tauturu ai ia tatou ia faaruru i te ahoaho?

• Nafea te hau o te Mesia e tamahanahana ˈi ia tatou ia manaˈo tatou e mea faufaa ore tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

I mua i te feia e pari ra ia ˈna, ua tiaturi noa Iesu ia Iehova

[Hohoˈa i te api 16]

Mai te tauahi mahanahana o te hoê metua î i te here, e tamǎrû te mau haamahanahanaraa a Iehova i to tatou ahoaho

[Hohoˈa i te api 18]

Mea faufaa rahi roa na te Atua te faaoromai