Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E taoˈahia tatou i te haamaitairaa a Iehova

E taoˈahia tatou i te haamaitairaa a Iehova

E taoˈahia tatou i te haamaitairaa a Iehova

“Na Iehova te maitai [e taoˈahia ˈi tatou]; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.”—MASELI 10:22; MN.

1, 2. No te aha te oaoa e ore ai e taaihia i te taoˈa materia?

 NA TE tapiraa i te mau taoˈa materia e aratai i te oraraa o te mau mirioni taata i teie tau. Te oaoa nei râ ratou i te mau taoˈa materia? “Aita vau e haamanaˈo ra i te hoê tau i haapeapea ˈi te taata mai teie no to ratou faito oraraa,” o ta te hoê ïa vea no Auteralia (The Australian Women’s Weekly) e parau ra. Te na ô faahou ra e: “Mea ê roa. Te parauhia maira e mea maitai roa te huru o te ihiihi o Auteralia, e aita te oraraa i maitai aˈenei mai teie. . . . Teie râ, te rahi roa nei te manaˈo rumaruma na te fenua atoa. Te taa nei i te mau tane e i te mau vahine atoa e te ere ra te hoê mea i roto i to ratou oraraa, aita râ e taa ra ia ratou eaha râ.” E parau mau roa ïa ia faaite te Bibilia e e ere tei ta tatou mau taoˈa e oaoa ˈi e e ora ˈi tatou!—Koheleta 5:10; Luka 12:15.

2 Te haapii maira te Bibilia e na te haamaitairaa a te Atua e horoa mai i te oaoa rahi roa ˈˈe. I roto i teie tuhaa, te na ô ra te Maseli 10:22 (MN) e: “Na Iehova te maitai [e taoˈahia ˈi tatou]; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.” E pinepine te titauraa nounou i te mau taoˈa materia i te faatupu i te mauiui. Ma te tano, ua faaara te aposetolo Paulo e: “Te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:9, 10.

3. No te aha te mau tavini a te Atua e farerei ai i te ati?

3 Area râ, e vai te haamaitairaa mauiui ore i nia i te feia atoa e tamau i te ‘faaroo i te reo o te Atua ra o Iehova.’ (Deuteronomi 28:2) Teie râ, e ui paha te tahi pae e, ‘Mai te peu e eita e apiti-atoa-hia mai te mauiui i te haamaitairaa a Iehova, no te aha te mau tavini e rave rahi a te Atua e oto ai?’ Te faaite ra te Bibilia e e faatia te Atua i to tatou mau ati e na Satani râ, ta ˈna faanahoraa ino, e to tatou iho huru tia ore te reira e faatupu. (Genese 6:5; Deuteronomi 32:4, 5; Ioane 15:19; Iakobo 1:14, 15) O Iehova te tumu o “te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi.” (Iakobo 1:17) No reira, eita roa ˈtu ta ˈna mau haamaitairaa e haamauiui. E hiˈo anaˈe ïa i te tahi o te mau ô tia roa a te Atua.

Te Parau a te Atua—Te hoê ô faufaa faito ore

4. Eaha te haamaitairaa e te ô otahi ta te nunaa o Iehova e fanaˈo ra i teie “tau hopea”?

4 No nia i “te tau hopea,” te na ô ra te parau tohu a Daniela e: “E tupu atura te ite [mau] i te rahiraa.” Ua taotiahia râ te reira i te mau parau ra: “E ore hoi te taata ino e ite e ite râ te feia paari.” (Daniela 12:4, 10; MN) A feruri na! Ua faaitehia te Parau a te Atua—te parau tohu iho â râ—ma te paari o te Atua e ia ore e taa i te feia iino to ˈna auraa mau, area te nunaa o Iehova ra, oia ïa. Ua pure te Tamaiti a te Atua mai teie: “E haamaitai au ia oe, e tau Metua, e te Fatu o te raˈi e te fenua, i te mea, huna ê noâ oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, ua faaite mai oe i te tamarii nei.” (Luka 10:21) Auê ïa haamaitairaa te fanaˈoraa i te ô faufaa faito ore oia te Parau papaihia a te Atua, te Bibilia, e te parahiraa i roto i te feia ua horoahia ˈtu te haroaroaraa pae varua e Iehova!—Korinetia 1, 1:21, 27, 28; 2:14, 15.

5. Eaha te paari, e nafea te reira e noaa ˈi ia tatou?

5 Aita roa ˈtu to tatou e haroaroaraa pae varua ahiri e aita i noaa ia tatou “te paari no nia maira.” (Iakobo 3:17) Te paari, o te aravihi ïa i te faaohipa i te ite e te maramarama no te faatitiaifaro i te fifi, te ape aore ra te ite oioi i te mea atâta, te titau i te fa, aore ra te horoa i te aˈoraa maitai. Nafea e noaa ˈi te paari o te Atua? Te na ô ra te Maseli 2:6 e: “O Iehova hoi tei horoa mai i te paari, e no roto i to ˈna vaha te parau e te ite.” Oia, e haamaitai mai Iehova ia tatou i te paari ia tamau tatou i te pure no te ani atu, mai ia ˈna i horoa i “te aau haapao e te ite i te parau” no te arii Solomona. (Mau arii 1, 3:11, 12; Iakobo 1:5-8) Ia noaa te paari, e tia atoa ia tatou ia tamau i te faaroo ia Iehova na roto i te haapii-tamau-raa e te faaohiparaa i ta ˈna Parau.

6. No te aha te faaohiparaa i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua i roto i to tatou oraraa e riro ai ei haerea paari?

6 E itehia te mau hiˈoraa numera hoê o te paari o te Atua i roto i te mau ture e te mau faaueraa tumu bibilia. E faufaahia tatou i te reira i te mau paeau atoa—i te pae tino, feruriraa, aau e varua. Ua tano to te papai salamo himeneraa e: “Oia atoa te ture a Iehova aita e hapa, i te faafariuraa i te varua; te faaite a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maˈua; te haapaoraa a Iehova e mea tia ïa, e oaoa ˈi te aau; te aˈo a Iehova e mea maramarama ïa, e maramarama ˈi te mata nei; te mǎtaˈu ia Iehova e mea viivii ore ïa, e tia ïa i te vai-maite-raa; te faaauraa a Iehova e parau mau ïa, e te mea tia anaˈe; e taoˈa hinaaro-rahi-hia ïa i to te auro, i te auro rahi ra e te maitatai.”—Salamo 19:7-10; 119:72.

7. Eaha te noaa mai ia vahavahahia te mau faito parau-tia a te Atua?

7 I te tahi aˈe pae, eita e noaa i te feia o te vahavaha i te mau faito parau-tia a te Atua te oaoa e te tiamâraa ta ratou e imi ra. Ia tae i te hoê mahana, e itea mai ia ratou e eiaha te Atua ia faaooohia, no te mea e ooti iho â te taata i ta ˈna i ueue. (Galatia 6:7) E mau mirioni taata o te vahavaha i te mau faaueraa tumu bibilia teie e ooti nei i te mau faahopearaa peapea mai te hapuraa ma te hinaaro-ore-hia, te mau maˈi hairiiri, aore ra te mau hinaaro mâha ore o te haaparuparu. Ia ore ratou e taui i to ratou haerea i roto i te oraraa ma te tatarahapa, e aratai atu to ratou eˈa ia ratou i te pae hopea i te pohe e peneiaˈe i te haamouraa i te rima o te Atua.—Mataio 7:13, 14.

8. No te aha te feia e here i te Atua e oaoa ˈi?

8 Teie râ, e vai te mau haamaitairaa rahi i teie nei e a muri aˈe i nia i te feia e hinaaro e e faaohipa i te Parau a te Atua. E tano ratou ia manaˈo e ua faatiamâhia ratou e te ture a te Atua, te oaoa mau ra ratou, e te tiai ra ma te aau tae i te tau i reira ratou e faatiamâhia ˈi i te hara e to ˈna mau faahopearaa pohe. (Roma 8:20, 21; Iakobo 1:25) Mea papu teie tiaturiraa no te mea ua niuhia i nia i te ô î roa ˈˈe i te here a te Atua na te huitaata—te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti fanau tahi, o Iesu Mesia. (Mataio 20:28; Ioane 3:16; Roma 6:23) Te haapapu ra teie ô rahi roa ino i te hohonuraa o te here o te Atua i te huitaata e e faataehia te mau haamaitairaa hope ore i nia i te feia atoa e tamau i te faaroo ia Iehova.—Roma 8:32.

Mauruururaa no te ô o te varua moˈa

9, 10. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te ô a Iehova o te varua moˈa? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 Te tahi atu ô î i te here a te Atua te tia ia tatou ia mauruuru, o to ˈna ïa varua moˈa. I te mahana Penetekose 33 T.T., ua faaitoito te aposetolo Petero i te feia rahi roa e tia ra i Ierusalema e: ‘E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te iˈoa o Iesu Mesia ia matara te hara, e horoahia mai ïa te varua moˈa ia outou.’ (Ohipa 2:38) I teie tau, e horoa Iehova i to ˈna varua moˈa na ta ˈna mau tavini pûpûhia o te pure no te ani atu e tei tae te aau e haapao i to ˈna hinaaro. (Luka 11:9-13) I te tau tahito, ua faaitoito teie puai rahi roa ˈˈe o te ao taatoa—te varua moˈa o te Atua, aore ra puai ohipa—i te mau tane e te mau vahine faaroo, tae noa ˈtu te mau Kerisetiano matamua. (Zekaria 4:6; Ohipa 4:31) E nehenehe atoa e na reira no tatou, noa ˈtu e e farerei tatou i te mau haafifiraa aore ra tautooraa rarahi mau ei nunaa o Iehova.—Ioela 2:28, 29.

10 E rave anaˈe i te hiˈoraa o Laurel, tei roohia i te maˈi polio e tei ora noa maoti te hoê mauhaa auri faahutiraa aho e 37 matahiti i te maoro. * Noa ˈtu to ˈna huru tupuraa teimaha roa ino, ua tavini oia i te Atua ma te itoito e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa. I te roaraa o te mau matahiti, ua vai noa te haamaitairaa rahi a Iehova i nia ia Laurel. Ei hiˈoraa, ua nehenehe ta ˈna e tauturu 17 taata ia noaa ia ratou te ite mau i te parau mau bibilia, noa ˈtu e ua mau noa oia i nia i ta ˈna matini e 24 hora i te mahana! E haamanaˈo mai to ˈna huru tupuraa i te mau parau a te aposetolo Paulo: “Ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.” (Korinetia 2, 12:10) Oia, te manuïaraa atoa ta tatou e fanaˈo i roto i te pororaa i te parau apî maitai, e ere tei to tatou iho aravihi aore ra puai, tei te tauturu râ a te Atua maoti to ˈna varua moˈa, ta ˈna e horoa na te feia e tamau i te faaroo i to ˈna reo.—Isaia 40:29-31.

11. Eaha te mau huru maitatai ta te varua o te Atua e faatupu i roto i te feia e ahu i te ‘taata apî’?

11 Ia faaroo tatou i te Atua ma te auraro, e faatupu to ˈna varua i te mau huru maitatai o te aroha, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, e te hitahita ore i roto ia tatou. (Galatia 5:22, 23) Ua riro ‘ta te varua e faatupu’ ei tuhaa o te ‘taata apî’ ta te mau Kerisetiano e ahu ei monoraa i te mau huru atoa e au i to te manu taehae e to te animara, ta ratou paha i faaite na. (Ephesia 4:20-24; Isaia 11:6-9) Te mea faufaa roa i roto i teie mau hotu, o te here ïa, “taua tatua nehenehe roa ra.”—Kolosa 3:14.

Te aroha Kerisetiano—Te hoê ô e tia ia poiherehia

12. Nafea to Tabita e te tahi atu mau Kerisetiano no te senekele matamua faaiteraa i te aroha?

12 O te aroha Kerisetiano te tahi atu ô haamaitaihia a Iehova—te hoê te tia ia tatou ia poihere. Na te faaueraa tumu e aratai i te reira, no te rahi râ o to ˈna here e piri aˈe ai te feia faaroo te tahi i te tahi i ta te taairaa pae tino e faatupu. (Ioane 15:12, 13; Petero 1, 1:22) Ei hiˈoraa, e rave anaˈe ia Tabita, te hoê vahine Kerisetiano no te senekele matamua. “E rahi ta taua vahine ra ohipa maitai i rave, e te horoa hoi i te taoˈa,” na te mau vahine ivi iho â râ o te amuiraa. (Ohipa 9:36) E mau fetii pae tino paha to teie mau vahine, ua hinaaro râ o Tabita e rave i tei maraa ia ˈna no te tauturu e te faaitoito ia ratou. (Ioane 1, 3:18) E hiˈoraa maitai mau ta Tabita i vaiiho! Ua turai te aroha taeae ia Perisila e ia Akuila ia ‘tuu i to raua aˈî i raro’ ia ora Paulo. Na te aroha atoa i turai ia Epaphera, Luka, Onesiphoro, e ia vetahi atu â ia tauturu i te aposetolo a mau ai oia i te fare tapearaa i Roma. (Roma 16:3, 4; Timoteo 2, 1:16; 4:11; Philemona 23, 24) Oia, i teie tau, e “aroha” te mau Kerisetiano mai tera ‘ratou ia ratou iho,’ ua riro ïa te reira ei ô haamaitaihia no ǒ mai i te Atua ra o te faataa ê ia ratou ei pǐpǐ mau a Iesu.—Ioane 13:34, 35.

13. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te mauruuru roa nei tatou i to tatou autaeaeraa Kerisetiano?

13 Mea poihere anei na outou te aroha e faaitehia ra i roto i te amuiraa Kerisetiano? Mea mauruuru anei na outou to tatou autaeaeraa pae varua o te haaati roa i te ao? No nia atoa mai teie na ô haamaitaihia e taoˈahia ˈi tatou. Nafea tatou e faaite ai e te haafaufaa nei tatou i te reira? Na roto i te pûpûraa i te taviniraa moˈa i te Atua, te apitiraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te faaiteraa i te aroha e te tahi atu mau hotu ta te varua o te Atua e faatupu.—Philipi 1:9; Hebera 10:24, 25.

“Mau ô taata”

14. Eaha te titauhia i te hoê Kerisetiano mai te peu e te hinaaro ra oia e tavini ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu?

14 E fa maitai ta te mau tane Kerisetiano o te hinaaro ra e tavini i to ratou mau hoa haamoriraa ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu. (Timoteo 1, 3:1, 8) Ia tia ia ˈna teie mau fanaˈoraa taa ê, ia riro ïa te hoê taeae ei taata maitai i te pae varua, te ite i te mau Papai e te itoito i roto i te taviniraa i tera e tera fare. (Ohipa 18:24; Timoteo 1, 4:15; Timoteo 2, 4:5) E tia ia ˈna ia faaite i te aau mǎrû, te haehaa, e te faaoromai, eita hoi te mau haamaitairaa a te Atua e vai i nia i te feia faahua, te teoteo, e te nounou tiaraa. (Maseli 11:2; Hebera 6:15; Ioane 3, 9, 10) Mai te peu e mea faaipoipo oia, ia riro ïa oia ei upoo utuafare î i te here e te ite i te tiaau maitai i to ˈna utuafare taatoa. (Timoteo 1, 3:4, 5, 12) No te mea e haafaufaa oia i te mau taoˈa pae varua, e noaa i taua taata ra te haamaitairaa a Iehova.—Mataio 6:19-21.

15, 16. O vai te riro ei “mau ô taata”? A horoa na i te hiˈoraa.

15 Ia itoito te feia e tavini ra ei matahiapo i roto i te amuiraa ei poro evanelia, tiai mamoe, e ei orometua haapii, e faatano ratou i to tatou haafaufaa-roa-raa ˈtu i taua “mau ô taata” ra. (Ephesia 4:8, 11; MN) Eita paha te feia e faufaahia ra i ta ratou taviniraa î i te here e faaite noa i to ratou mauruuru, ua ite râ Iehova i te mau mea atoa ta te mau matahiapo haapao maitai e rave ra. Eita oia e haamoe i te hinaaro i to ˈna iˈoa ta ratou e faaite ra na roto i te taviniraa i to ˈna nunaa.—Timoteo 1, 5:17; Hebera 6:10.

16 E rave anaˈe i te hiˈoraa o te hoê matahiapo itoito tei haere e hiˈo i te hoê tamahine Kerisetiano e fatata ra i te tâpûhia i te pae o te roro. “Mea maitai roa oia, mea tauturu roa, mea here roa,” o ta te hoê ïa hoa o te utuafare i papai. “Ua ani oia e e nehenehe anei ta ˈna e pure ia Iehova e o matou. A pure ai oia, ua taˈi te papa [e ere i te Ite no Iehova], e ua tahe atura te roimata o te taata atoa e vai ra i roto i te piha fare maˈi. Mea mǎrû mau te pure a taua matahiapo ra, e mea here mau o Iehova i te tonoraa mai ia ˈna i te taime tano maitai!” Ua parau te tahi atu vahine maˈi Ite no nia i te mau matahiapo tei haere e hiˈo ia ˈna e: “I to ratou haereraa mai i pihai iho i to ˈu roi i te vahi rapaauraa rahi, ua ite au e noa ˈtu eaha te mea e tupu mai, e nehenehe ta ˈu e faaoromai atu. Ua itoitohia vau e ua topa to ˈu hau.” E nehenehe anei te hoê taata e hoo mai i te tapitapiraa î i te here mai teie? Eita roa ˈtu! E ô tera a te Atua, e horoahia mai na roto i te amuiraa Kerisetiano.—Isaia 32:1, 2.

Te ô o te taviniraa i tera e tera fare

17, 18. (a) Eaha te ô i te pae o te taviniraa ta Iehova i pûpû na to ˈna nunaa taatoa? (b) Eaha te tauturu ta te Atua i horoa ia nehenehe tatou e rave i ta tatou taviniraa?

17 Aita ˈtu haamaitairaa rahi aˈe e pûpûhia na te taata maori râ te taviniraa ia Iehova, tei Teitei Roa ˈˈe. (Isaia 43:10; Korinetia 2, 4:7; Petero 1, 2:9) Teie râ, e horoahia te fanaˈoraa taa ê e apiti i roto i te taviniraa i mua i te taata na te taata atoa—te feia apî e te feia paari, te tane e te vahine—e hinaaro mau ra e tavini i te Atua. Te faaohipa ra anei outou i teie ô faahiahia? E haamarirau paha te vetahi no te mea te manaˈo ra ratou e eita e tia ia ratou, a haamanaˈo râ e e horoa Iehova i to ˈna varua moˈa na te feia e tavini ia ˈna, e na te reira e faatia i te mea aita ta tatou.—Ieremia 1:6-8; 20:11.

18 Te tiaturi ra Iehova i ta ˈna mau tavini haehaa no te rave i te ohipa pororaa i te Basileia, eiaha râ i te mau taata o te faateoteo e te tiaturi i to ratou iho mau aravihi. (Korinetia 1, 1:20, 26-29) E faˈi te feia aau mǎrû e te haehaa i to ratou mau taotiaraa e e tiaturi ratou i te tauturu a te Atua ia rave ratou i ta ratou taviniraa i tera e tera fare. E mauruuru atoa ratou i te tauturu pae varua ta ˈna e horoa na roto i “te tiaau haavare ore.”—Luka 12:42-44; Maseli 22:4.

Oraraa utuafare oaoa—Te hoê ô maitai

19. Eaha te mau mea e manuïa ˈi te aratairaa i te tamarii?

19 E mau ô a te Atua te faaipoiporaa e te oraraa utuafare oaoa. (Ruta 1:9; Ephesia 3:14, 15) “E tufaa” faufaa atoa te mau tamarii “no ǒ ia Iehova ra,” o te hopoi mai i te oaoa na te mau metua o te faahotu i te mau huru maitatai o te Atua i roto ia ratou ma te manuïa. (Salamo 127:3) Mai te peu e e metua outou, a tamau i te faaroo i te reo o Iehova na roto i te haapiiraa i to outou mau aiû ia au i ta ˈna Parau. Mea papu e e noaa i te feia e na reira te tauturu e te haamaitairaa rahi a Iehova.—Maseli 3:5, 6; 22:6; Ephesia 6:1-4.

20. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau metua ua fariu ê ta ratou mau tamarii i te haamoriraa mau?

20 Noa ˈtu te mau tutavaraa haapao maitai a te mau metua paieti, peneiaˈe e maiti te tahi o ta ratou mau tamarii i te fariu ê atu i te haamoriraa mau ia paari aˈe mai ratou. (Genese 26:34, 35) E nehenehe te reira e haamauiui roa i te aau o te mau metua. (Maseli 17:21, 25) Eiaha ratou ia hepohepo roa ino, mea maitai râ ia haamanaˈo ratou i te parabole o te tamaiti haamâuˈa faufaa. Noa ˈtu e ua faarue taua tamaiti ra i te fare e ua pee i te hoê haerea mârô, ua hoˈi mai oia i muri aˈe i te fare o to ˈna metua, tei farii ia ˈna ma te oaoa e te here. (Luka 15:11-32) Noa ˈtu eaha te ohipa e tupu, ia papu i te mau metua Kerisetiano haapao maitai e te taa maira Iehova, te haapeapea maira ma te here, e eita oia e ore i te tauturu mai.—Salamo 145:14.

21. E tia ia tatou ia faaroo ia vai, e no te aha?

21 Ia faataa maitai tatou taitahi eaha te mea faufaa mau i roto i to tatou oraraa. Te tapi ra anei tatou ma te nounou i te taoˈa materia rahi, o te nehenehe hoi e hopoi mai i te mauiui i nia ia tatou e to tatou utuafare? Aore ra te tapi ra anei tatou i te mau “mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi” no ǒ mai i “te Metua o te maramarama” o te raˈi ra? (Iakobo 1:17) Te hinaaro ra o Satani, ‘te metua no te haavare,’ ia haa puai tatou i te imi i te taoˈa materia e ia ere i te oaoa e te ora atoa. (Ioane 8:44; Luka 12:15) Area o Iehova ra, te tapitapi ra ïa e ia maitai roa tatou. (Isaia 48:17, 18) E tamau anaˈe ïa i te faaroo i to tatou Metua î i te here i nia i te raˈi e te “haapopou” ia ˈna. (Salamo 37:4) Ia pee tatou i taua haerea ra, e taoˈahia tatou i te mau ô faufaa faito ore e te haamaitairaa a Iehova—e tera ma te mauiui ore roa ˈtu.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Tenuare 1993, mau api 29-32.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Ihea te oaoa rahi roa ˈˈe e itehia ˈi?

• Eaha te tahi o te mau ô ta Iehova e horoa na to ˈna nunaa?

• No te aha te taviniraa i tera e tera fare e riro ai ei ô?

• Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave ia noaa mai te haamaitairaa a te Atua a aratai ai ratou i ta ratou mau tamarii?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Te faaite ra anei outou i te mauruuru no te ô a te Atua oia ta ˈna Parau papaihia?

[Hohoˈa i te api 17]

Noa ˈtu te mau huru tupuraa fifi roa, ua tavini o Laurel Nisbet i te Atua ma te itoito

[Hohoˈa i te api 18]

Mai ia Tabita, mea matau-maitai-hia te mau Kerisetiano no teie tau no ta ratou mau ohipa o te aroha

[Hohoˈa i te api 19]

E haapeapea te mau matahiapo Kerisetiano ma te here no to ratou mau hoa faaroo