Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau tairururaa—E mau haapapuraa oaoa i to tatou autaeaeraa

Te mau tairururaa—E mau haapapuraa oaoa i to tatou autaeaeraa

Ia mau maite outou ma te nehenehe e te tiaturi papu

Te mau tairururaa—E mau haapapuraa oaoa i to tatou autaeaeraa

E TAATA tie taihaa oaoa o Joseph F. Rutherford, e 50 matahiti, mea maˈimaˈi hoi oia i muri aˈe fatata hoê matahiti fare tapearaa tano ore. Mea itoito oia i te tie i te mau pute vairaa ahu e i te afai i te mau hoa Kerisetiano i to ratou mau piha hotela. Na e piti o to ˈna mau hoa tapearaa tahito—e Feia haapii Bibilia—i haapao i te feia rahi roa o te hinaaro ra i te hoê piha. Ua haa ratou e mairi noa ˈtu te tuiraa po. Ua oaoa ratou paatoa. Eaha tei tupu?

Tei te matahiti 1919 ïa, e no maitai noa ˈtura te Feia haapii Bibilia (te mau Ite no Iehova i teie mahana) i muri aˈe i te hoê tau hamani-ino-raa uˈana. No te haapuai faahou i to ratou autaeaeraa, ua faatupu ratou i te hoê tairururaa i Cedar Point, i Ohio, i U.S.A., mai te 1 e tae atu i te 8 no Tetepa 1919. I te mahana hopea o te tairururaa, ua faaroo maitai te hoê nahoa oaoa e 7 000 a faaitoito ai Taeae Rutherford i te taata taitahi i ruru mai ma teie mau parau: “E mau vea outou na te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu, o te faaite ra i te taata . . . i te basileia hanahana o to tatou Fatu.”

I roto i te nunaa o Iehova, no ǒ roa mai te mau tairururaa i te tau o Iseraela i tahito ra. (Exodo 23:14-17; Luka 2:41-43) E mau taime oaoa taua mau haaputuputuraa ra, o tei tauturu i te feia i tae mai ia haamanaˈo i te Parau a te Atua. Oia atoa, ua niuhia te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova no teie nei tau i nia i te mau faufaa pae varua. E haapapu maitai taua mau haaputuputuraa oaoa ra i te feia mataitai haavare ore e na te autaeaeraa Kerisetiano puai e tahoê ra i te mau Ite.

Mau tutavaraa ia tae mai

Ua ite te mau Kerisetiano no teie nei tau e ta ratou mau tairururaa, e mau taime ïa no te fanaˈo i te haumǎrû pae varua e te haapiiraa i te Parau a te Atua. No ratou, e mau ravea faufaa roa teie mau putuputuraa rarahi o te tauturu ia ratou ia ‘mau maite ma te nehenehe e te î [i te tiaturi papu] i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.’ (Kolosa 4:12; MN) No reira te mau Ite e turu ai ma te aau atoa i teie mau haaputuputuraa, ma te rave i te mau tutavaraa rahi ia tae mai.

No te tahi pae, mea titauhia ia faahotu ratou i te faaroo e ia faaruru i te mau haafifiraa e au i te mouˈa ia tae mai ratou i taua mau tairururaa ra. A rave na i te hiˈoraa o te hoê Ite ruhiruhia i Auteteria. Noa ˈtu e e omaha tihota to ˈna e e hinaaro noa oia i te insuline i te mau mahana atoa, ua imi oia i te ravea ia tae oia i te mau mahana taatoa o te hoê tairururaa mataeinaa tei tupu i to ˈna fenua. I Inidia, mea fifi roa no te hoê utuafare rahi Ite, mea veve roa ratou, ia tae i te hoê tairururaa. Ua tauturu te hoê fetii ia ratou. “No te mea aita vau i hinaaro e mairi i te tairururaa,” ta ˈna ïa i parau, “ua hoo atu vau i to ˈu mau tapea tariˈa auro no te aufau i te tere. Ua hoona te haapaeraa, no te mea ua haapuai te auhoaraa e te mau tupuraa i to matou faaroo.”

I Papua, ua faaoti papu te hoê pǔpǔ taata anaanatae bapetizo-ore-hia e haere i te hoê tairururaa mataeinaa i te oire pu. Ua haere ratou e farerei i te hoê taata i roto i to ratou oire iti, e pereoo uira to ˈna, e ua ani ratou ia ˈna ehia ta ˈna e faaaufau no te afai ia ratou i te tairururaa. I te mea e mea moni roa no ratou, ua faaau ratou e te taata i te faaapî i to ˈna fare tutu. Mea na reira ïa ratou i tae ai i te tairururaa mataeinaa e i faufaahia ˈi i te taeraa mai i te porotarama taatoa.

E ere te atearaa i te fifi matara ore no te mau Ite no Iehova o te hinaaro e haere i te mau tairururaa. I te matahiti 1978, mea na nia i te pereoo taataahi e ono mahana to te hoê taurearea haereraa i te hoê tairururaa i Lille, i Farani mai Poronia ˈtu 1 200 kilometera i te atea. I te tau veavea o te matahiti 1997, e piti Ite no Mongolie tei rave i te hoê tere 1 200 kilometera i te atea no te haere i te hoê tairururaa Kerisetiano i Irkoutsk, i Rusia.

Te autaeaeraa mau e ohipa ra

Te ite maitai ra te feia mataitai pae tahi ore i te auhoêraa e te autaeaeraa e faaitehia ra e te mau Ite i ta ratou mau tairururaa. Mea rahi o tei maere e aita e pae tahi i roto i te feia ruru e te vai ra te mahanahana mau i rotopu i te feia a tahi ra paha a farerei ai.

I te hoê tairururaa nunaa rau i tupu aita i maoro aˈenei i Auteralia, ua hinaaro te hoê aratai, o tei apee i te mau tia tairururaa ratere no te hoê hebedoma, e faaea rii â i pihai ia ratou no te fanaˈo i to ratou auhoaraa. Ua maere oia i to ratou here e auhoêraa, e mea afaro roa atoa ratou, i te mea e aita te rahiraa o ratou i matau te tahi i te tahi. A tae mai ai te taime e reva ˈi oia, ua pii atura oia ia ratou. I muri aˈe i to ˈna parauraa ia ratou e “mau taeae e mau tuahine,” ua haamata oia i te haamauruuru ia ratou, aita râ i oti ta ˈna parau, ua horuhoru roa oia e ua taˈi atura.

I te matahiti 1997, ua faatupu te fenua Sri Lanka i ta ˈna tairururaa mataeinaa matamua na roto e toru reo i nia i te hoê tahua tuaro rahi. Ua hohorahia te porotarama taatoa na roto i te mau reo Beretane, Cinghalais, e Tamoul i te hoê â taime. I roto i te hoê ao e te maaraa noa ra te mau umeumeraa nunaa ê, ua faarooroo te taata i taua tairururaa ra na roto e toru reo. Ua ui te hoê mutoi i te hoê taeae e: “Na vai e faatere ra i teie tairururaa—na te Cinghalais, te Tamouls, aore ra te Beretane?” “Aita hoê aˈe e faatere nei i te tairururaa,” ta te taeae ïa i pahono. “O matou paatoa te na reira nei.” Aita te mutoi i tiaturi. A faaotihia ˈi te pure hopea e a faaroohia ˈi te hoê “Amene” amui i nia i te tahua tuaro, i reira iho, ua popo te feia ruru no na reo e toru. Aita hoê aˈe i tae mai aita i tahe te roimata. Oia, e mau haapapuraa oaoa mau â te mau tairururaa i to tatou autaeaeraa.—Salamo 133:1. *

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te mau api 66-77, 254-282 o te buka Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu, neneihia e te mau Ite no Iehova.