Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee ia Iehova ia aratai outou i ta outou mau tamarii

A pee ia Iehova ia aratai outou i ta outou mau tamarii

A pee ia Iehova ia aratai outou i ta outou mau tamarii

“Eita anei te mau metua atoa e aˈo i ta ratou mau tamarii?”—HEBERA 12:7, Contemporary English Version.

1, 2. No te aha te mau metua e fifi ai i te aratai i ta ratou mau tamarii i teie tau?

 UA FAAITE te hoê titorotororaa manaˈo i ravehia i Tapone a tau matahiti aˈenei e fatata te afaraa o te feia paari i uiuihia tei manaˈo ra e mea iti roa te aparauraa i rotopu i te mau metua e ta ratou mau tamarii e mea faatiatia roa te mau metua i ta ratou mau tamarii. I roto i te tahi atu titorotororaa i taua fenua ra, fatata hoê taata pahono i nia i te maha tei faˈi e aita ratou i ite e nafea e te mau tamarii. E ere no Hitia o te râ noa teie tupuraa. “Mea rahi te mau metua no Kanada tei faˈi e aita e papu ra ia ratou nafea ia riro ei metua maitatai,” o ta te vea ra The Toronto Star ïa i faataa. I te mau vahi atoa, te manaˈo ra te mau metua e mea fifi roa ia aratai i ta ratou mau tamarii.

2 No te aha te mau metua e fifi ai i te aratai i ta ratou mau tamarii? Te hoê tumu rahi, te mea ïa e te ora ra tatou i “te mau mahana hopea,” e te tupu ra “te mau ati rahi faaruru atâ.” (Timoteo 2, 3:1, MN) Hau atu â, “ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamariiriiraa mai â,” o ta te Bibilia ïa e parau ra. (Genese 8:21) E e roo-haere-noa-hia te feia apî iho â râ i te mau aroraa a Satani, o te aˈuaˈu i te feia ite ore mai “te liona uuru ra.” (Petero 1, 5:8) Mea papu e mea rahi to te mau metua Kerisetiano fifi ia opua ratou e aratai i ta ratou mau tamarii “e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra” o Iehova. (Ephesia 6:4) E nafea te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia tupu mai e ia riro ei feia paari o te haamori ia Iehova, e te ite i te faataa ê “i te maitai e te ino”?—Hebera 5:14.

3. No te aha te haapiiraa e te faatereraa a te mau metua e riro ai ei mea faufaa roa no te aratai i te mau tamarii ma te manuïa?

3 “Ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii,” o ta te arii paari ra ïa o Solomona i faahiti. (Maseli 13:1; 22:15) No te faaore i taua maamaa ra mai roto mai i to ratou mafatu, e hinaaro te feia apî i te aˈo î i te here a to ratou mau metua. Eita râ te feia apî e farii noa i taua aˈo ra ma te oaoa. Oia mau, e pinepine mea riri na ratou te aˈo aita e hiˈoraa o vai tera e aˈo maira. E tia ïa i te mau metua ia ite nafea ia “haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra.” (Maseli 22:6) Ia pee maite te mau tamarii i taua aˈo ra, e nehenehe te reira e riro ei ora no ratou. (Maseli 4:13) Mea faufaa mau ia ite te mau metua eaha te titauhia no te haapii i te feia apî!

Te aˈo—Eaha ta te reira e titau

4. Eaha te auraa tumu o te taˈo “aˈo” i faaohipahia i roto i te Bibilia?

4 No to ratou mǎtaˈu e ia parihia ratou i te hamani ino—i te pae tino, na roto i te parau aore ra i te pae aau—eita te tahi mau metua e aˈo i ta ratou mau tamarii. Eiaha tatou ia mǎtaˈu mai tera. Aita te taˈo ra “aˈo” i faaohipahia i roto i te Bibilia e faahiti ra i te tahi huru hamani-ino-raa aore ra peu taehae. Ua taai-na-mua-hia te taˈo Heleni i hurihia ei “aˈo” i te faaueraa, te haapiiraa, te faatitiaifaroraa e, i te tahi taime, i te faautuaraa etaeta e te î râ i te here.

5. No te aha e riro ai ei mea faufaa ia hiˈo nafea to Iehova ohiparaa i nia i to ˈna nunaa?

5 I te pae o te aˈo, te horoa ra te Atua ra o Iehova i te hiˈoraa maitai roa. Ma te faaau ia Iehova i te hoê metua taata, ua papai te aposetolo Paulo e: “Eita anei te mau metua atoa e aˈo i ta ratou mau tamarii? . . . E aˈo mai to tatou mau metua taata ia tatou no te hoê taime poto, e e na reira ratou ia au i ta ratou e manaˈo ra e mea maitai roa. Area te Atua ra, e aˈo mai ïa ia tatou no to tatou iho maitai, te hinaaro ra hoi oia ia moˈa tatou.” (Hebera 12:7-10, Contemporary English Version) Oia, e aˈo Iehova i to ˈna nunaa e ia moˈa, aore ra ia viivii ore ratou. Mea rahi ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia i te aˈoraa i te tamarii na roto i te hiˈoraa nafea to Iehova haapiiraa i to ˈna nunaa.—Deuteronomi 32:4; Mataio 7:11; Ephesia 5:1.

Te aroha—Te puai o te turai

6. No te aha e riro ai ei mea fifi no te mau metua ia pee i te aroha o Iehova?

6 “E aroha hoi te Atua,” o ta te aposetolo Ioane ïa e parau ra. Na te aroha noa iho â ïa e turai ia Iehova ia haapii. (Ioane 1, 4:8; Maseli 3:11, 12) O te auraa anei ïa e mea ohie na te mau metua o te here iho â i ta ratou mau tamarii ia pee ia Iehova i teie paeau? Eita. Te aroha o te Atua, o te aroha ïa i niuhia i nia i te mau faaueraa tumu. Ua faataa te hoê aivanaa Heleni e eita taua aroha ra “e tu noa e te mau hinaaro natura.” Eita te Atua e faahuru-ê-hia e te mau huru o te aau. E hiˈo iho â oia i te mea maitai roa ˈˈe no to ˈna nunaa.—Isaia 30:20; 48:17.

7, 8. (a) Eaha te hiˈoraa o te aroha niuhia i nia i te mau faaueraa tumu ta Iehova i horoa i te ohiparaa e to ˈna nunaa? (b) Nafea te mau metua e pee ai ia Iehova i te tautururaa i ta ratou mau tamarii ia faahotu i te aravihi i te haapao i te mau faaueraa tumu bibilia?

7 A rave na i te aroha ta Iehova i faaite i to ˈna ohiparaa e te mau Iseraela. Ua faaohipa Mose i te hoê faaauraa putapû no te faataa i te here o Iehova i te nunaa apî o Iseraela. Te taio nei tatou e: “Mai te aeto e faatiatia [“ueue,” MN] i te ofaaraa, e e oineine hoi i nia iho i te fanauˈa, e ua hohora hoi i te pererau, ua rave aˈera, e ua hopoi na nia i te pererau; oia atoa Iehova, oia anaˈe tei aratai ia [Iakoba].” (Deuteronomi 32:9, 11, 12) No te haapii i to ˈna fanauˈa ia maurere, e “ueue” te ufa “i te ofaaraa,” a tahirihiri ai e a tupaipai ai i to ˈna na pererau no te faaitoito i to ˈna mau fanauˈa ia maurere. Ia ouˈa te manu iti i rapaeau i te ofaaraa, e pinepine hoi to nia roa i te hoê mato tarere, e “oineine” te ufa na nia mai i te fanauˈa. Mai te peu e e au ra e e topa te manu iti i nia i te repo, e na raro aˈe atu te ufa ia ˈna, a amo atu ai ‘i nia i to ˈna pererau.’ Ma te here, ua na reira atoa Iehova i te aupururaa i te nunaa fanau apî o Iseraela. Ua horoa oia i te Ture a Mose na ratou. (Salamo 78:5-7) Ua haapao maitai te Atua i te nunaa, ma te ineine i te tauturu atu ia fifihia ratou.

8 E nafea te mau metua Kerisetiano ia pee i te here o Iehova? Na mua, e tia ia ratou ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau faaueraa tumu e te mau faito e itehia i roto i te Parau a te Atua. (Deuteronomi 6:4-9) Te fa, o te tautururaa ïa i te feia apî ia rave i te mau faaotiraa ia au i te mau faaueraa tumu bibilia. I te na reiraraa, te oineine ra ïa te mau metua na nia mai i ta ratou mau tamarii, ei auraa parau, a hiˈo ai e nafea ratou ia faaohipa i te mau faaueraa tumu ta ratou i haapii. A paari aˈe ai te mau tamarii e a horoa-rahi-hia ˈtu ai te tiamâraa na ratou, e ineine te mau metua î i te here i te “na raro aˈe atu” e te ‘hopoi i to ratou feia apî i nia i to ratou pererau’ ia fa noa mai te ati. Teihea huru ati?

9. E tia i te mau metua î i te here ia ara i teihea iho â râ fifi? A horoa i te hiˈoraa.

9 Ua faaara te Atua ra o Iehova i te mau Iseraela no nia i te mau faahopearaa o te mau amuimuiraa iino. (Numera 25:1-18; Ezera 10:10-14) E peu atâta atoa i teie tau te amuimuiraa e te feia au ore. (Korinetia 1, 15:33) Mea maitai ia pee te mau metua Kerisetiano ia Iehova i te reira paeau. Ua anaanatae atu te hoê potii 15 matahiti o Lisa te iˈoa i te hoê tamaroa aita i farii i te hoê â mau faufaa morare e pae varua a to ˈna utuafare. “Ua ite vave to ˈu mau metua i te hoê tauiraa i roto i to ˈu haerea e ua haapeapea aˈera,” o ta Lisa ïa e faatia ra. “I te tahi taime, ua faatitiaifaro mai raua ia ˈu e i te tahi atu, ua faaitoito mai raua ma te here.” Ua parahi raua e o Lisa e ua faaroo atu ma te faaoromai, a tauturu atu ai ïa ia faaruru i ta raua i haroaroa mai te fifi huna—te hinaaro ia fariihia oia e te mau hoa. *

Ia tupu noa te aparauraa

10. Nafea to Iehova horoaraa i te hiˈoraa maitai i te pae o te aparauraa e te mau Iseraela?

10 No te manuïa i te aratairaa i te tamarii, e tia i te mau metua ia tutava e ia tupu noa te aparauraa e to ratou feia apî. E faaitoito mai Iehova ia tatou ia aparau ia ˈna noa ˈtu e ua ite maite oia eaha to roto i to tatou aau. (Paraleipomeno 1, 28:9) I muri aˈe i to ˈna horoaraa i te Ture na te mau Iseraela, ua faataa Iehova i te mau ati Levi no te haapii ia ratou, e ua tono oia i te mau peropheta no te haaferuri ia ratou e te faatitiaifaro atu. Ua faaite atoa oia i te anaanatae i te faaroo i ta ratou mau pure.—Paraleipomeno 2, 17:7-9; Salamo 65:2; Isaia 1:1-3, 18-20; Ieremia 25:4; Galatia 3:22-24.

11. (a) Nafea te mau metua e faaitoito ai i te aparauraa maitai e ta ratou mau tamarii? (b) No te aha e riro ai ei mea faufaa ia faaroo maitai te mau metua ia aparau ratou e ta ratou mau tamarii?

11 Nafea te mau metua e pee ai ia Iehova ia aparau ratou e ta ratou mau tamarii? Te mea faufaa roa ˈˈe, e tia ïa ia ratou ia faataa i te taime no ratou. Mea maitai atoa ia ape te mau metua i te mau parau feruri-ore-hia o te faaooo, mai teie, “Atira ˈtu ai? Te manaˈo ra vau e e parau faufaa ta oe”; “Mea maamaa te reira”; “Eaha ïa ta oe e manaˈo ra? E tamarii noa oe.” (Maseli 12:18) No te faaitoito i te tamarii ia faaite i to ratou manaˈo, e tutava te mau metua paari i te faaroo maitai. Auaˈenei te mau metua o te tâuˈa ore i ta ratou mau tamarii a apî ai ratou e ore ai e tâuˈahia ia paari aˈe mai te mau tamarii. Ua ineine noa iho â Iehova i te faaroo i to ˈna nunaa. E faaroo noa oia i te feia o te fariu i nia ia ˈna ma te haehaa na roto i te pure.—Salamo 91:15; Ieremia 29:12; Luka 11:9-13.

12. Eaha te mau huru maitatai o te mau metua e ohie ai i te mau tamarii ia haafatata ˈtu ia ratou?

12 A hiˈo atoa na nafea, maoti te tahi mau huru o te Atua, i riro ai ei mea ohie na to ˈna nunaa ia haafatata ˈtu ia ˈna ma te mǎtaˈu ore. Ei hiˈoraa, ua rave te arii no Iseraela i tahito ra o Davida i te hara ino na roto i te faaturiraa e o Bate-seba. Ei taata tia ore, ua rave Davida i te tahi atu mau hara iino i roto i to ˈna oraraa. Aita râ oia i ore i te haafatata ˈtu ia Iehova e te imi i ta ˈna faaoreraa hara e ta ˈna faahaparaa. Ma te feaa ore, no te hamani maitai e te aroha o te Atua i ohie ai ia Davida i te hoˈi ia Iehova ra. (Salamo 103:8) Na roto i te faaohiparaa i taua mau huru maitatai ra mai te aumauiui e te aroha, e nehenehe ta te mau metua e tauturu e ia matara noa te aparauraa noa ˈtu e ua hape te mau tamarii.—Salamo 103:13; Malaki 3:17.

Ia faito noa to outou huru

13. Eaha te auraa e riro ei mea faito noa?

13 Ia faaroo atu ratou i ta ratou mau tamarii, e tia i te mau metua ia vai faito noa e ia faaite i “te paari no nia maira.” (Iakobo 3:17) “Ia itea to outou mǎrû [aore ra, huru faito noa] e te taata atoa ra,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Philipi 4:5) Eaha te auraa e riro ei mea faito noa? Te hoê faataaraa i te taˈo Heleni i hurihia ei “faito noa,” “eiaha ïa e onoono i nia i te â rii o te ture.” A paturu maitai ai ratou i te mau faito morare e pae varua, nafea te mau metua e riro ai ei mea faito noa?

14. Nafea to Iehova faaiteraa i te huru faito noa i to ˈna ohiparaa e o Lota?

14 Te horoa ra Iehova i te hiˈoraa faahiahia o te vai-faito-noa-raa. (Salamo 10:17) I to ˈna faaitoitoraa ia Lota e to ˈna utuafare ia faarue i te oire i faataahia no te haamouraa oia o Sodoma, ua “faatautau noa” o Lota. I muri aˈe, i to te melahi a Iehova faaueraa ia ˈna e maue i te vahi mouˈa, ua parau Lota e: “Eita râ vau e tae i te mouˈa . . . teie hoi te oire fatata [o Zoara] inaha ia horo vau i reira, e e oire iti haihai hoi, e tuu aˈe na oe ia ˈu i reira, ia ora vau; e ere i te oire iti haihai?” Ua nafea o Iehova i te reira? Ua parau oia e: “Inaha, ua faatia atu vau i ta oe parau i tena na, e eita ˈtura taua oire nei ta oe i parau mai na e pohe ia ˈu.” (Genese 19:16-21, 30) Ua ineine Iehova i te farii i ta Lota aniraa. Oia, e tia i te mau metua ia pee maite i te mau faito ta te Atua ra o Iehova i haamau i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Teie râ, e nehenehe paha e farii i te mau hinaaro o te mau tamarii aita anaˈe te mau faaueraa tumu bibilia e ofatihia ra.

15, 16. Eaha te haapiiraa ta te mau metua e haapii mai na roto i te faahohoˈaraa e vai ra i roto i te Isaia 28:24, 25?

15 Te riroraa ei mea faito noa, te faaineine-atoa-raa ïa i te mafatu o te tamarii ia farii i te aˈo. Ma te rave i te hoê faahohoˈaraa, ua faaau Isaia ia Iehova i te hoê taata faaapu e ua na ô e: “O te arote anaˈe ra anei ta te taata arote ia ueue i te huero ra? e utaru noa anei e e haaparari i te repo i to ˈna fenua? E manina aˈera te repo ia ˈna, eita anei oia e ueue haere i te kuze e ua titiri haere i te kumina; e ua ueue hoi i te sitona ma te faito, e te kerite e te kesemuta, i to ˈna vahi, i to ˈna vahi?”—Isaia 28:24, 25.

16 E “arote” Iehova no te “ueue i te huero” e ‘utaru e e haaparari oia i te repo.’ E faaineine ïa oia i te mafatu o to ˈna mau taata hou a aˈo atu ai. Ia faatitiaifaro ratou i ta ratou mau tamarii, e nafea te mau metua ia “arote” i te mafatu o to ratou huaai? Ua pee te hoê metua tane ia Iehova i to ˈna aˈoraa i ta ˈna tamaiti e maha matahiti. I to ta ˈna tamaiti motoraa i te hoê tamaiti tapiri, ua faaroo na mua te metua tane ma te ru ore i te mau faataaraa a ta ˈna tamaiti. I muri iho, mai te huru ra e te “arote” ra oia i te mafatu o ta ˈna tamaiti, ua faatia te metua tane i te aamu o te hoê tamaiti tei haamauiui-rahi-hia e te hoê tamarii ino. I to ˈna faarooraa i te aamu, ua turaihia te tamaiti ia parau e e tia i te tamarii ino ia faautuahia. Ua faaineine taua ‘aroteraa’ ra i te mafatu o te tamaiti e ua ohie aˈe ia ˈna i te ite e e ohipa a te tamarii ino te motoraa i te tamaiti tapiri e mea hape te reira.—Samuela 2, 12:1-14.

17. Eaha te haapiiraa i te pae o te aˈo a te mau metua e horoahia ra i roto i te Isaia 28:26-29?

17 Ua faaau atoa Isaia i te aˈo a Iehova i te tahi atu ohipa faaapu—te pǎpǎˈiraa. E rave te hoê taata faaapu i te mau mauhaa pǎpǎˈiraa taa ê tei te paariraa o te paa o te huero. E faaohipahia te hoê raau no te haamǎrû i te kumina ereere e te hoê tâpû raau no te kumina, e ravehia râ te hoê pereoo tavere aore ra te hoê huira pereoo puaahorofenua no te mau huero mea paari aˈe te paa. Teie râ, eita oia e taataahi i te mau huero paari aˈe e ia perehu roa ˈtu. Oia atoa, ia hinaaro Iehova e faaore i te hoê mea au ore i roto i to ˈna mau taata, e faarau oia i ta ˈna mau ravea ia au i te mau hinaaro e te mau huru tupuraa e vai ra. Eita roa ˈtu oia e haavî noa aore ra e faateimaha roa. (Isaia 28:26-29) E taa noa i te tahi mau tamarii ia hiˈo atu te mau metua ia ratou, e aita ˈtu mea e hinaarohia. E titau te tahi atu i te mau haamanaˈoraa tamau, area te tahi atu â ra, e hinaaro paha ïa i te haapapuraa etaeta aˈe. E faaohipa te mau metua faito noa i te aˈo ia au i te mau hinaaro o te tamarii taitahi.

A faariro i te mau aparauraa utuafare ei mea au mau

18. E nafea te mau metua ia faataa i te taime no te haapiiraa bibilia utuafare tamau?

18 I roto i te mau ravea maitatai roa ˈˈe no te haapii i ta outou mau tamarii, te vai ra te haapiiraa bibilia utuafare tamau e te aparauraa tuutuu ore no nia i te irava mahana. Mea maitai roa te haapiiraa utuafare ia tupu tamau te reira. Ia vaiihohia no te mau taime vata aore ra ia faaoti-taue-noa-hia, e varavara iho â ïa i te tupu. E tia ïa i te mau metua ia “faaherehere maite i te taime” no te haapiiraa. (Ephesia 5:15-17) E nehenehe te maitiraa i te taime taa maitai o te au i te taatoaraa e riro ei tautooraa. Ua itea mai i te hoê upoo utuafare e a paari mai ai te mau tamarii, mea fifi roa ˈtu â i te haaputuputu i te utuafare taatoa no ta ratou mau tapura taa ê. Teie râ, ua tahoê noa iho â te utuafare i te mau po putuputuraa a te amuiraa. No reira te metua tane i faanaho ai e ia tupu te haapiiraa utuafare i te hoê o taua mau po ra. Ua manuïa maitai te reira. E mau tavini bapetizohia a Iehova na tamarii e toru atoa ra i teie nei.

19. E nafea te mau metua ia pee ia Iehova ia faatere ratou i te haapiiraa utuafare?

19 Teie râ, eita e navai te hiˈoraa noa i te tahi tumu parau bibilia i te taime haapiiraa. Ua haapii Iehova i te mau Iseraela i faahoˈihia na roto i te mau tahuˈa o tei “faaite i te auraa” o te Ture, ‘ia ite ratou i taua parau i taiohia ra.’ (Nehemia 8:8) E peu matau na te hoê metua tane tei manuïa i te tautururaa i te taatoaraa o ta ˈna na tamarii e hitu ia here ia Iehova, e haere i roto i to ˈna piha na mua ˈˈe i te haapiiraa utuafare no te faaineine, te faaau maitai i te tumu parau i te mau hinaaro o te tamarii taitahi. Ua faariro oia i te haapiiraa ei mea au mau no ta ˈna mau tamarii. “Mea au roa te haapiiraa i te mau taime atoa,” o ta te hoê ïa tamaroa tei paari mai e haamanaˈo ra. “Mai te peu e tei rapaeau matou e hauti ra i te popo i roto i te aua ia piihia mai matou e haere mai no te haapiiraa utuafare, e vaiiho oioi matou i ta matou popo e e horo mai matou i roto no te haapiiraa. O te hoê tera o te mau ahiahi au roa ˈˈe i roto i te hebedoma.”

20. Eaha te fifi e nehenehe e farereihia ia arataihia te tamarii o te tia ia ferurihia?

20 Ua parau te papai salamo e: “Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra; e ta te opu i fanau ra, e utua ïa.” (Salamo 127:3) E titau te haapiiraa i ta tatou mau tamarii i te taime e te tutavaraa, ia ravehia râ te reira ma te tano, e nehenehe e riro ei ora mure ore no ta tatou feia apî. Auê ïa utua maitai e! Ia pee ïa tatou ia Iehova ma te aau tae ia haapii tatou i ta tatou mau tamarii. Teie râ, noa ˈtu e ua horoahia na te mau metua te hopoia e ‘haapii [i te mau tamarii] e ia paari ma te aˈo a Iehova,’ aita e haapapuraa e e manuïa iho â. (Ephesia 6:4) Noa ˈtu te maitai o te aupururaa, e nehenehe te hoê tamarii e riro ei orure hau e e faaea i te tavini ia Iehova. Nafea ˈtura ïa? Tera te tumu parau o te haapiiraa i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ No ǒ mai i te mau fenua mea taa ê paha te taˈere i to outou te mau aamu e vai ra i roto i teie tumu parau e to muri mai. A tamata i te haroaroa i te mau faaueraa tumu e vai ra, e a faaau atu ia au i to outou taˈere.

Eaha ta outou pahonoraa?

• E nafea te mau metua ia pee i te here o Iehova i faataahia i roto i te Deuteronomi 32:11, 12?

• Eaha ta outou i haapii na roto i te huru i aparau ai Iehova e te mau Iseraela?

• Eaha te mea ta tatou e haapii ra na roto i to Iehova faarooraa i te taparuparuraa a Lota?

• Eaha te haapiiraa i te pae o te aˈoraa i te tamarii ta outou i haapii mai na roto i te Isaia 28:24-29?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

Ua faaau Mose i ta Iehova haapiiraa i to ˈna nunaa i te huru o te aeto i nia i to ˈna fanauˈa

[Hohoˈa i te api 10]

Mea titauhia ia faataa te mau metua i te taime no ta ratou mau tamarii

[Hohoˈa i te api 12]

“O te hoê tera o te mau ahiahi au roa ˈˈe i roto i te hebedoma”