Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te auraa o te taiva ore?

Eaha te auraa o te taiva ore?

Eaha te auraa o te taiva ore?

NO TE mau Hassidim ati Iuda iho no te senekele 2 H.T.T., e mau taata taiva ore mau ratou. No ǒ mai to ratou iˈoa i te taˈo tumu Hebera cha·sidh,ʹ tei hurihia ei “taiva ore.” No ǒ mai te reira i te huru iˈoa cheʹsedh, tei huri-pinepine-hia “hamani maitai,” “here taiva ore,” “mǎrû,” “maitai,” “aroha hamani maitai.” Ia au i te Theological Dictionary of the Old Testament, “mea ohipa, mea maitai, e mea vai tamau” te cheʹsedh e “e ere noa i te hoê huru o te taata, o te ohipa atoa râ ta teie huru e faatupu. E ohipa teie o te atuatu aore ra o te paruru i te ora. E ohiparaa mai no te tauturu i te hoê taata i roto i te fifi aore ra i te ati. E faaiteraa i te auhoaraa.”

Papu maitai, i roto e rave rahi reo aita e taˈo o te nehenehe e faataa i te auraa taatoa o teie taˈo Hebera mai tei faaohipahia i roto i te Bibilia. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e hau atu te taiva ore o te Bibilia i te haapao-maitai-raa i te mau hopoia. E ô mai te manaˈo o te hoê paieti î i te here e te raveraa i te hoê ohipa taa maitai no te maitai o vetahi ê. Ia maramarama tatou i te auraa o te taiva ore mau, e hiˈo tatou nafea to Iehova faaiteraa i te reira i nia ia Aberahama, ia Mose, ia Davida, i te nunaa Iseraela, e i te huitaata.

Ua faaite Iehova i te taiva ore

Teie ta Iehova i parau i to ˈna hoa o Aberahama: “O vau to oe paruru.” (Genese 15:1; Isaia 41:8) E ere teie i te parau noa. Ua paruru e ua faaora Iehova ia Aberahama e to ˈna utuafare i te rima o Pharao e to Abimeleka. Ua tauturu oia ia Aberahama ia faaora ia Lota i te opuaraa ino a na arii e maha. Ua faaoraora faahou Iehova i te puai fanauraa o Aberahama, 100 matahiti, e to Sara, e 90 matahiti, na roto hoi ia raua e fa mai ai te Huero tǎpǔhia. Ua aparau tamau Iehova e o Aberahama na roto i te mau orama, te mau moemoeâ, e te mau vea melahi. Oia mau, aita noa Iehova i faaite i to ˈna taiva ore ia Aberahama a ora ˈi oia, e te maoro atoa i muri aˈe i to ˈna poheraa. Ehia senekele i te maoro, ua tapea Iehova i ta ˈna mau parau i tǎpǔ i te huaai o Aberahama, oia te nunaa Iseraela, noa ˈtu to ratou haerea orure hau. O te taairaa o Iehova e o Aberahama te faaiteraa eaha te taiva ore mau—oia hoi te here e ohipa ra.—Genese, mau pene 12-25.

Te na ôhia ra e “ua paraparau noa mai Iehova ia Mose, mai te taata e parau noa i mua i te mata o to ˈna ra taua.” (Exodo 33:11) Oia mau, e taairaa piri roa to Mose e o Iehova hau atu i te tahi atu peropheta na mua ˈtu ia Iesu Mesia. Nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna taiva ore i nia ia Mose?

Ei taata puai e te aravihi e 40 matahiti, ua opua Mose iho ma te teoteo e faaora i te nunaa. Aita râ i tae atura i te taime. Ua tia ia ˈna ia horo ê ia ora hoi oia. Ua tiai oia i te mamoe i Midiana e 40 matahiti i te maoro. (Ohipa 7:23-30) Aita râ Iehova i faarue ia ˈna. A tae ai i te taime tia, ua faahoˈihia o Mose i Aiphiti no te faaora ia Iseraela.

Oia atoa, ua faaite Iehova i te taiva ore i nia ia Davida, te piti o te arii tuiroo o Iseraela. E taurearea noa o Davida i to Iehova parauraa i te peropheta Samuela e: “A tia, a faatavai ia ˈna, oia hoi tena.” Mai reira mai, ua paruru e ua aratai Iehova ia Davida ma te taiva ore a paari mai ai oia no te riro ei arii no a muri aˈe o Iseraela taatoa. Ua faaora Iehova ia ˈna i “te liona e te daba” e i te rima o te aito Philiseti ra o Golia. Ua horoa oia ehia upootiaraa i nia i te mau enemi o Iseraela na Davida, e ua faaora Iehova ia Davida i te omore a Saulo tei riri e tei pohehae ia ˈna.—Samuela 1, 16:12; 17:37; 18:11; 19:10.

Parau mau, e ere Davida i te hoê taata tia roa. Inaha, ua hara rahi oia. Tera râ, maoti i te faarue ia ˈna, ua faaite Iehova i te here taiva ore i nia ia Davida o tei tatarahapa roa. I te roaraa o to Davida oraraa, ua haa tamau Iehova i te atuatu e i te paruru i te ora. Ua ohipa mai oia no te tauturu i te hoê i roto i te ati. Tera mau â te hamani maitai!—Samuela 2, 11:1–12:25; 24:1-17.

Ua fanaˈo te nunaa Iseraela taatoa i te hoê taairaa taa ê e o Iehova i to ratou fariiraa i te mau parau o te faufaa o te Ture a Mose i te Mouˈa Sinai. (Exodo 19:3-8) No reira Iseraela i faahohoˈahia ˈi i te hoê i faaipoipo ia Iehova. Te na ôhia ra ia Iseraela e: ‘Mai te vahine to Iehova faahoˈiraa mai ia oe ra.’ E ua na ô Iehova ia ˈna e: “Ei aroha mure ore râ to ˈu aroha ia oe.” (Isaia 54:6, 8) Nafea to Iehova faaiteraa i te taiva ore i roto i teie taairaa taa ê?

Ua haapao Iehova i te mau hinaaro o te mau Iseraela e ua haapaari i to ratou taairaa e o ˈna. Ua faaora oia ia ratou mai Aiphiti mai, ua faanaho ia ratou ei nunaa, e ua aratai ia ratou i te hoê “fenua e pihaa noa mai te û e te meli.” (Exodo 3:8) Ua horoa oia i te haapiiraa pae varua tamau na roto i te mau tahuˈa, te mau ati Levi, e te mau peropheta e te mau vea te tahi i muri i te tahi. (Paraleipomeno 2, 17:7-9; Nehemia 8:7-9; Ieremia 7:25) I to te nunaa fariuraa i nia i te tahi atu mau atua, ua faatitiaifaro Iehova ia ratou. I to ratou tatarahaparaa, ua faaore oia i ta ratou hara. Parau mau, e “vahine” faaroo atâ te nunaa Iseraela. Aita râ Iehova i ru i te faarue ia ˈna. No ta ˈna mau parau tǎpǔ ia Aberahama, ua haapao noa Oia ma te taiva ore i te mau Iseraela e tae roa i te taime i tupu ai ta ˈNa mau opuaraa no nia ia ratou. (Deuteronomi 7:7-9) E hiˈoraa maitai roa teie no te feia faaipoipo i teie mahana!

Te faaite atoa ra Iehova i te taiva ore i nia i te huitaata, oia hoi e horoa oia i te mau mea faufaa o te oraraa na te taata atoa, te parau-tia e te parau-tia ore. (Mataio 5:45; Ohipa 17:25) Hau atu â, ua horoa oia i ta ˈna Tamaiti ei tusia taraehara ia nehenehe te huitaata e tiamâ mai i te tapea o te hara e o te pohe, e fanaˈo atu ai i te tiaturiraa hanahana o te ora mure ore tia roa i roto i te Paradaiso. (Mataio 20:28; Ioane 3:16) Te ô o te hoo, o te ohipa hau ê ïa ta Iehova i rave no te atuatu e te paruru i te ora. Oia mau, “e ohiparaa mai [teie] no te tauturu i te hoê taata i roto i te fifi aore ra i te ati.”

A haapapu i to outou taiva ore na roto i te mau ohipa maitatai

I te mea e hoê â te taiva ore e te hamani maitai, e faataa atoa te reira i te hoê taairaa puai. Ia faaite te hoê i te hamani maitai i nia ia outou, e hamani maitai atoa ïa outou ia ˈna. Te utua o te taiva ore, o te taiva ore ïa. E ite tatou e ua taa ia Davida te mau faahopearaa o te cheʹsedh i roto i ta ˈna mau parau: “E haamori tia ˈtu vau i to [hiero] moˈa ra, a haamaitai atu ai i to oe iˈoa.” No te aha? “No to oe aroha e ta oe ra parau mau.” (Salamo 138:2; MN) No te mea ua hamani maitai Iehova ia ˈna, papu maitai e ua turaihia Davida ia haamori e ia arue ia ˈna. No reira, a feruriruri ai tatou i to Iehova faaiteraa i te hamani maitai i nia ia tatou, te turaihia ra anei tatou ia na reira atoa? Ei hiˈoraa, mai te peu e te faainohia ra te iˈoa o Iehova, e turai anei to outou tapitapi no to ˈna roo ia outou ia paruru ia ˈna?

Tera tei tupu i nia i te hoê Kerisetiano mea huru apî e ta ˈna vahine i to raua haereraa i te hunaraa o te hoê fetii i pohe i roto i te hoê ati moto. E ere i te hunaraa faaroo teie, e e nehenehe ta te taata i tae mai e faahiti i te tahi mau parau no nia i tei pohe. Ua haamata aˈera hoê i te pari e o te Atua te tumu i pohe oioi ai teie taata apî ma te parau e, ‘ua hinaaro te Atua ia ˈna i nia i te raˈi, no reira oia i rave ai ia ˈna.’ Aita to tatou taeae Kerisetiano i nehenehe faahou e mamû noa. Ua tapiri atu oia i te tahua, noa ˈtu e aita ta ˈna e Bibilia e e tapaopaoraa. “I to outou manaˈo, e farii anei te hoê Atua aroha hamani maitai, te aau aroha, te mana hope i te mau huru tupuraa mai teie?” ta ˈna ïa i ui. Hohora ˈtura oia i te hoê oreroraa parau tei faaineinehia i reira iho 10 minuti i te maoro ma te mau irava bibilia o te faataa ra no te aha tatou e pohe ai, eaha ta te Atua i rave no te faaora i te huitaata i te pohe, e te tiaturiraa faahiahia o te hoê tia-faahou-raa e fanaˈo atu ai i te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso. Ua popo maoro na hau atu i te 100 taata i tae mai. Ua haamanaˈo te taeae i muri aˈe e: “Ua ite au i te hoê oaoa ta ˈu i ore i ite aˈenei. Ua haamauruuru vau ia Iehova i to ˈna haapiiraa ia ˈu i to ˈna paari e to ˈna horoaraa mai i te ravea e paruru ai au i to ˈna iˈoa moˈa.”

Te oreraa e taiva ia Iehova, o te oreraa ïa e taiva i ta ˈna Parau, te Bibilia. No te aha? No te mea te haapii ra Iehova ia tatou nafea ia ora na roto i te mau api o te Bibilia. Oia mau, o te mau ture e te mau faaueraa tumu i papaihia i roto te mau aveia maitai roa ˈˈe e te faufaa roa ˈˈe no te oraraa. (Isaia 48:17) Eiaha e vaiiho e ia turai te faaheporaa a vetahi ê aore ra to outou iho mau paruparu ia outou ia faarue i te mau ture a Iehova. Eiaha e taiva i te Parau a te Atua.

Te oreraa e taiva i te Atua, o te ore-atoa-raa ïa e taiva i ta ˈna faanahonahoraa. Ia titauhia ra, ua faatitiaifarohia e ua haamaitaihia to tatou maramarama i te tahi mau irava i te roaraa o te mau matahiti. Inaha, aita hoê aˈe e faatamaa-maitai-hia ra i te pae varua mai ia tatou. (Mataio 24:45-47) Aita e feaaraa, ua turu Iehova ma te taiva ore i ta ˈna faanahonahoraa no teie tau. E nehenehe anei tatou e na reira atoa? Ua na reira o A. H. Macmillan. Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua parau oia e: “I to ˈu pûpûraa ia ˈu na te Atua i te 23raa o to ˈu matahiti i te avaˈe Tetepa 1900, ua ite au i te maraaraa te faanahonahoraa a Iehova ma te hoê haamataraa iti ei pǔpǔ taata oaoa o te ao atoa o te poro haere ra ma te itoito i ta ˈna mau parau mau. . . . Ua papu ia ˈu hau aˈe i na mua ˈˈe, a fatata ˈi ta ˈu taviniraa i te Atua i nia i te fenua i te hope, e te aratai ra Iehova i to ˈna nunaa e te horoa ra oia i ta ratou iho â e hinaaro i te taime au na ratou.” Ua tavini Taeae Macmillan ma te haapao maitai e te taiva ore fatata e 66 matahiti i te maoro, e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i te 26 no Atete 1966. E hiˈoraa maitai oia ei taata taiva ore i te faanahonahoraa ite-mata-hia a te Atua.

Taa ê atu i te oreraa e taiva i te faanahonahoraa, mea taiva ore anei tatou te tahi i te tahi? Ia faaruru tatou i te hamani-ino-raa uˈana, e vai taiva ore noa anei tatou i to tatou mau taeae e mau tuahine? A tupu ai te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua horoa to tatou mau taeae i te mau Pays-Bas i te hoê hiˈoraa maitai o te taiva ore. Ua faaruru te hoê matahiapo o te Amuiraa no Groningue, o Klaas de Vries te iˈoa, i te hoê uiuiraa aroha ore e te mauiui a te Gestapo Nazi, ua tuuhia oia i roto i te hoê piha tapearaa moemoe 12 mahana e e faraoa e te pape noa, e i muri aˈe, ua uiui-faahou-hia oia. Ma te faatano i te hoê pupuhi i nia ia ˈna e ma te haamǎtaˈu i te haapohe ia ˈna, ua horoahia na ˈna e piti minuti no te faaite teihea roa te mau taeae haapao hopoia, e te tahi atoa mau haamaramaramaraa faufaa. Teie noa ta Klaas i parau: “Eita vau e faaite atu hoê noa ˈˈe mea. . . . Eita vau e hoo ia ratou.” E toru taime to ˈna haamǎtaˈuraahia i te pupuhi. I te pae hopea, ua faaea te Gestapo i te uiui ia ˈna, e ua afaihia o Klaas i te tahi atu fare tapearaa. Aita roa ˈtu oia i hoo i to ˈna mau taeae.

E vai taiva ore atoa anei tatou i to tatou fetii piri roa—to tatou hoa faaipoipo? Mai ia Iehova o tei faatura i to ˈna taairaa faufaa e te nunaa Iseraela, te haapao ra anei tatou ma te taiva ore i ta tatou mau euhe? Eiaha noa tatou e faaite i te haapao maitai aueue ore, e faatupu atoa râ tatou ma te itoito i te hoê taairaa piri e to outou hoa faaipoipo. A paruru i to outou faaipoiporaa. A rave amui i te taime, eiaha e taiâ i te paraparau ma te huna ore te tahi i te tahi, a turu e a faaitoito, a faaroo, a ata, a taˈi, a hauti, a haa amui outou i te tapi i ta outou mau fa, a riro ei hoa no te tahi e te tahi. A haapao maitai iho â râ eiaha e faahinaaro i te tahi atu. Noa ˈtu e mea tia e mea tano ia haamatau e ia faahoa roa atoa i te tahi atu e ere i to outou hoa faaipoipo, o to outou noa râ apiti ta outou e faahinaaro. Eiaha e vaiiho i te tahi atu ia faaô mai i rotopu ia outou e to outou hoa faaipoipo.—Maseli 5:15-20.

Eiaha outou e taiva i te mau hoa e te fetii faaroo. A mairi ai te mau matahiti, eiaha e haamoe ia ratou. A faaite noa ia ratou eaha te parau apî, a papai atu, a taniuniu atu, a haere atu e hiˈo ia ratou. Noa ˈtu eaha to outou huru tupuraa i roto i te oraraa, a tamata i te ore e faainoino ia ratou. Ia oaoa ratou i te parau e ua matau ratou ia outou aore ra e fetii outou. Maoti te oreraa e taiva ia ratou e faaoti papu ai outou e rave i te mea tia e e faaitoito ai te reira ia outou.—Esetera 4:6-16.

Oia, te taiva ore mau, o te mau ohipa maitatai ïa e ravehia no te atuatu i te mau taairaa faufaa roa. A rave i tei maraa ia outou no te pahono i te hamani maitai o Iehova. A pee i te taiva ore o Iehova i roto i ta outou mau ohiparaa e te amuiraa Kerisetiano, e to outou hoa faaipoipo, e to outou fetii, e to outou mau hoa. A faaite haere ma te taiva ore i te mau maitai o Iehova i te feia piri ia outou. Ua faahiti maitai te papai salamo i te reira i to ˈna parauraa e: “E tamau â vau i te himene i te aroha o Iehova; e na tau vaha e faaite i te parau mau na oe, i tera ui i tera ui.” (Salamo 89:1) Eita anei tatou e haafatata ˈtu i te hoê Atua mai tera? Oia mau, “to ˈna aroha e tia ïa i te vai-maite-raa.”—Salamo 100:5.

[Hohoˈa i te api 23]

A. H. Macmillan