Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaroo mau—Te vai noa ra anei?

Te faaroo mau—Te vai noa ra anei?

Te faaroo mau—Te vai noa ra anei?

“Te faaroo, o te hoê ïa tiaturi oraora e te taiâ ore i te maitai o te Atua, no te mea e mea papu roa to ˈna faaroo, e faaû te taata tiaturi i te ati tau tausani taime.”—MARTIN LUTHER, 1522.

“Inaha, e totaiete taata raita ê na tatou o te ore e haapao faahou roa ra i te faaroo e te mau ohipa Kerisetiano.”—LUDOVIC KENNEDY, 1999.

UA RAU te manaˈo no nia i te faaroo. I mutaa ihora, mea matauhia ia faatupu i te faaroo i te Atua. I teie mahana, i roto i te hoê ao tiaturi atâ e mauiui ra, te morohi oioi ra te faaroo i te Atua e i te Bibilia.

Te faaroo mau

Te “faaroo” no te taata e rave rahi, o te tiaturiraa ïa i te hoê haapiiraa faaroo aore ra te raveraa i te hoê huru haamoriraa. Te “faaroo” râ ia au i te Bibilia, o te tiaturi taatoa ïa—te tiaturi hope e te aueue ore i te Atua e i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Na teie huru maitai e faaite e e pǐpǐ tera na Iesu Mesia.

I te hoê taime, ua faahiti o Iesu Mesia i te faufaaraa ia pure “eiaha e fiu.” Ia oti, ua ui oia e vai anei te faaroo mau i to tatou nei tau. Ua ui oia e: “Ia tae mai râ te Tamaiti a te taata nei, te vai ra anei teie faaroo i te fenua nei?” No te aha oia i faahiti ai i taua uiraa ra?—Luka 18:1, 8, nota i raro i te api.

Ere i te faaroo

Mea rahi te mau mea o te nehenehe e faaere i te taata i to ratou faaroo. Te vai ra te mau pepe e te mau fifi o te oraraa o te mau mahana atoa. Ei hiˈoraa, e perepitero paroita te aivanaa bibilia ra o Michael Goulder i Manchester, i Beretane, i to te hoê manureva perehiraa i Munich i te matahiti 1958 ra, mea rahi hoi o te pǔpǔ tue popo amui no Manchester i pohe i roto i taua ati ra. I roto i te hoê porotarama afata teata BBC, ua faataa te auvaha ra o Joan Bakewell e “aita e ravea [ta Goulder] i mua i te oto i te rahi o te taata.” Te faahopearaa, ua “ere [oia] i te faaroo i te hoê Atua o te ohipa mai i roto i te oraraa faataahia o te taata.” Ua faaite o Goulder i to ˈna manaˈo e “e ere te Bibilia . . . i te parau hape ore na te Atua,” tera râ, “e parau na te taata o te nehenehe e hape, te vai ra paha te tahi mau faauruaraa a te Atua i tera e tera vahi.”

I te tahi taime, e morohi noa te faaroo. Tera tei tupu i nia i te taata papai e papai vea afata teata ra o Ludovic Kennedy. Te parau ra oia e mai to ˈna tamariiraa mai “ua fa mai [to ˈna] mau manaˈo feaa e te papu ore [no nia i te Atua] i tera e tera taime e ua rahi mai [to ˈna] tiaturi ore.” E au ra e aita hoê aˈe i nehenehe e horoa i te mau pahonoraa mauruuru i ta ˈna mau uiraa. Ua riro te poheraa o to ˈna papa i te moana ei tupuraa manaˈo-ore-hia o tei haaparuparu roa ino i to ˈna faaroo mea paruparu roa ê na hoi. Aita te mau pure i te Atua e “paruru ia matou i te mau fifi atâta na te moana e i te haavîraa uˈana a te enemi” i pahonohia i te aroraahia e te vavahiraahia te pahi horopatete i tauihia, to nia iho hoi to ˈna metua tane, e te mau pahi tamaˈi Heremani a tupu ai te Piti o te Tamaˈi Rahi.—All in the Mind—A Farewell to God.

Mea matauhia taua mau tupuraa ra. “Aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau. (Tesalonia 2, 3:2) Eaha to outou manaˈo? Te vai noa ra anei te faaroo mau i te Atua e i ta ˈna Parau i roto i te hoê ao te rahi noa ˈtu ra te tiaturi atâ? A hiˈo eaha ta te tumu parau i muri nei e faataa mai no nia i teie tumu parau.