Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiai i to outou aau

A tiai i to outou aau

A tiai i to outou aau

“[Hau atu i te mau mea ê atoa e tia ia tiaihia,] e faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.”—MASELI 4:23; MN.

1, 2. No te aha e tia ˈi ia tatou ia tiai i to tatou aau?

 TE HAERE maira te hoê taata paari i rapae i to ˈna haapuraa i muri aˈe i te hoê mataˈi rorofai i nia i te hoê motu no te mau Antilles. A mataitai ai oia i te ino e ati aˈe oia, ua itea maira ia ˈna e aita faahou te tumu raau rahi i vai noa na ua tau ahuru matahiti i te maoro i pihai i to ˈna uputa i mua. ‘Nafea te reira i nehenehe ai,’ o ta ˈna ïa i maere, ‘ua ora mai hoi te mau raau nainai aˈe na pihai mai?’ I to ˈna hiˈoraa ˈtu i te tumu o te raau i topa, itea maira ia ˈna te pahonoraa. Ua pê te rotoraa o te raau i au na e eita roa ˈtu e hautiuti, e ua faaite roa mai te vero i te pê ite-ore-hia.

2 Auê te peapea e ia topa te hoê taata haamori mau e au ra e mea aˈa-maitai-hia i roto i te huru oraraa Kerisetiano ia tamatahia to ˈna faaroo. Te na ô ra te Bibilia ma te tano e “ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamariiriiraa mai â.” (Genese 8:21) Tera ïa, eita anaˈe te hoê e ara tamau noa, noa ˈtu te maitai o to ˈna aau, e nehenehe oia e hema e e rave i te mea ino. I te mea e aita e aau taata tia ore eita e noaa i te haapiˈo, e tia ia tatou ia haapao maitai i teie aˈoraa: “[Hau atu i te mau mea ê atoa e tia ia tiaihia,] e faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.” (Maseli 4:23; MN) E nafea ïa tatou ia tiai i to tatou aau taipe?

Te hiˈopoa-tamau-raa—E mea faufaa roa

3, 4. (a) Eaha te mau uiraa e tia ia uihia no nia i te mafatu mau? (b) Eaha te tauturu ia tatou ia tamata i to tatou aau taipe?

3 Ia haere outou e hiˈo i te taote no te hoê hiˈopoaraa i te tino, papu mau e e hiˈopoa oia i to outou mafatu. Te faaite ra anei to outou ea taatoa, tae noa ˈtu to outou mafatu e te navai ra outou i te mau mea maitatai no te tino? Eaha te huru o to outou neˈiraa toto? Mea tamau e te puai anei to outou tupairaa mafatu? Te navai ra anei to outou tuˈaoˈaoraa? E roo-haere-noa-hia anei to outou mafatu i te ahoaho?

4 Mai te peu e e hinaaro te mafatu mau i te mau hiˈopoaraa tamau, eaha ˈtu â ïa to outou aau taipe? E tamata Iehova i te reira. (Paraleipomeno 1, 29:17) Ia na reira atoa tatou. Nafea? Na roto i te uiraa i te mau uiraa mai teie: Te navai ra anei te maa varua no to ˈu aau maoti te haapiiraa tamau ia ˈu iho e te haereraa i te mau putuputuraa? (Salamo 1:1, 2; Hebera 10:24, 25) E haafaufaa anei to ˈu aau i te poroi a Iehova mai ‘te auahi ama i opanihia i roto i to ˈu ra mau ivi,’ o te turai ia ˈu ia apiti i roto i te ohipa pororaa i te Basileia e faariroraa i te taata ei pǐpǐ? (Ieremia 20:9; Mataio 28:19, 20; Roma 1:15, 16) Te turaihia ra anei au ia haa ma te itoito, a apiti ai i roto i te tahi tuhaa o te taviniraa taime taatoa ia nehenehe ta ˈu? (Luka 13:24) Te vaiiho ra vau i teihea mau mea ia ohipa i nia i to ˈu aau taipe? Te imi ra anei au i te amui e vetahi ê tei tahoê to ratou aau i roto i te haamoriraa mau? (Maseli 13:20; Korinetia 1, 15:33) Ia oioi tatou i te tapao i te mau paruparu atoa e te rave i te mau taahiraa no te faatitiaifaro vave i te mau mea.

5. Eaha te fa faufaa a te mau tamataraa i te faaroo?

5 E pinepine tatou i te farerei i te mau tamataraa i to tatou faaroo. E horoa mai te reira i te mau ravea no te tapao eaha te huru o to tatou aau. I te mau Iseraela e fatata roa ra i te haere atu i te Fenua Tǎpǔhia, ua parau atu Mose e: ‘Ua aratai to Atua ra o Iehova ia oe na roto i te medebara ra, e a maha aˈenei ahururaa i te matahiti, ei faahaehaaraa ia oe, e ei tamataraa ia oe, e ia itea i to roto i to oe na aau; e to oe haapaoraa i ta ˈna ra parau, e te oreraa.’ (Deuteronomi 8:2) Eita anei tatou e pinepine i te maere i te mau huru o te aau, te mau hinaaro, aore ra te mau haaraa o te fa mai ia farerei tatou i te tahi mau tupuraa aore ra faahemaraa manaˈo-ore-hia? E nehenehe mau te mau tamataraa ta Iehova e vaiiho ia tupu noa mai e faaara ia tatou no nia i to tatou mau hape, o te horoa mai ïa i te ravea ia haamaitai tatou ia tatou iho. (Iakobo 1:2-4) Eiaha roa ˈtu tatou ia haamoe i te feruriruri na roto i te pure i to tatou huru i mua i te mau tamataraa!

Eaha ta ta tatou mau parau e faaite ra?

6. Eaha ta te mau tumu parau ta tatou e au i te paraparau e faaite ra no nia i to tatou aau?

6 E nafea tatou ia faataa eaha ta tatou e poihere ra i roto i to tatou aau? Ua parau Iesu e: “E tuu mai te taata maitai i te mea maitai no roto i te pueraa o te maitai ra o to ˈna aau; e tuu mai te taata ino i te mea ino no roto i te pueraa o te ino ra o to ˈna aau: no te î hoi o te aau i parau ai te vaha.” (Luka 6:45) E faaiteraa maitai te mea ta tatou e paraparau pinepine i te mea ta to tatou aau i opua. E pinepine anei tatou i te paraparau no nia i te mau taoˈa materia e te mau ohipa a teie nei ao? Aore ra e pinepine anei ta tatou mau paraparauraa i te niuhia i nia i te mau mea pae varua e te mau fa teotaratia? Maoti i te paraparau haere no nia i to vetahi ê mau hape, e faaore anei tatou i te reira ma te here? (Maseli 10:11, 12) E paraparau rahi anei tatou no nia i te taata e te mau tupuraa o to ratou oraraa, e iti râ no nia i te mau manaˈo pae varua e morare? E nehenehe anei te reira e riro ei tapao e te haapao ra tatou ma te tano ore i ta vetahi ê mau ohipa?—Petero 1, 4:15.

7. Eaha te haapiiraa no nia i te tiairaa i to tatou aau ta tatou e haapii mai na roto i te aamu o na taeae hoê ahuru o Iosepha?

7 A hiˈo na eaha tei tupu i roto i te hoê utuafare rahi. Aita ta na tamaiti paari aˈe hoê ahuru a Iakoba ‘i nehenehe e paraparau mǎrû noa’ i to ratou teina o Iosepha. No te aha? Te pohehae ra ratou no te mea o oia te tamaiti here-roa ˈˈe-hia e to ratou metua tane. I muri aˈe, i to Iosepha haamaitairaahia e te Atua i te mau moemoeâ o te haapapu e te farii maitai ra Iehova ia ˈna, “rahi roa maira to ratou riri ia ˈna.” (Genese 37:4, 5, 11) Ma te taehae, ua hoo atu ratou i to ratou teina ei tîtî. I muri iho, ei tamataraa i te tapoˈi i ta ratou hara, ua haavare ratou i to ratou metua tane e ia tiaturi oia e ua pohe Iosepha i te animara oviri. Aita na taeae hoê ahuru o Iosepha i tiai i to ratou aau i taua taime ra. Ia oioi tatou i te faaino ia vetahi ê, e haapapuraa anei te reira e te vai ra te nounou aore ra te pohehae i roto i to tatou aau? E tia ia tatou ia ara e ia hiˈopoa eaha te matara maira mai roto mai i to tatou vaha e ia oioi i te taihitumu i te mau opuaraa tano ore o te aau.

8. Eaha te tauturu ia tatou ia hiˈopoa i to tatou aau ia hema tatou e parau i te parau haavare?

8 Noa ˈtu e e “ore e tia i te Atua ia haavare,” e ohie noa i te taata tia ore ia haavare. (Hebera 6:18) “E haavare anaˈe to te taata atoa nei,” o ta te papai salamo ïa i autâ. (Salamo 116:11) O te aposetolo Petero atoa hoi tei huna ia Iesu ma te haavare e toru taime. (Mataio 26:69-75) Papu maitai, e tia ia tatou ia ara maitai eiaha e haavare, mea riri hoi na Iehova “te arero haavare.” (Maseli 6:16-19) Ia hema noa ˈtu tatou e parau i te parau haavare, e haerea paari te hiˈopoaraa eaha te tumu. No te mǎtaˈu anei i te taata? O te mǎtaˈu anei i te faautuaraa te tumu? Peneiaˈe no te paruru i to ratou roo aore ra o te teoteo noa te tumu o te fifi? Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, mea tano mau ia feruriruri tatou i taua tumu parau ra, ia farii ma te haehaa i ta tatou hara, e ia taparuparu ia Iehova ia faaore mai i te reira, a imi ai i ta ˈna tauturu no te faaruru i taua paruparu ra! O “te mau matahiapo o te amuiraa” te riro ei feia maitai roa ˈˈe no te horoa i taua tauturu ra.—Iakobo 5:14, MN.

9. Eaha ta ta tatou mau pure e faaite ra no nia i to tatou aau?

9 Ei pahonoraa i to te arii apî ra o Solomona aniraa i te paari e te ite, ua parau Iehova e: “No te mea, o te hinaaro ïa o to oe aau, e aita aˈenei oe i ani mai i te taoˈa rahi, e te mana, e te tura, . . . ua horoahia te paari e te haapao maitai ia oe ra; e horoa ˈtu hoi au i te taoˈa rahi, e te mana, e te tura.” (Paraleipomeno 2, 1:11, 12) Ia au i ta Solomona i ani e i ore i ani, ua ite Iehova eaha ta to ˈna aau e poihere ra. Eaha ta ta tatou mau aparauraa i te Atua e faaite ra no nia i to tatou aau? Te faaite ra anei ta tatou mau pure i to tatou poihâ i te ite, te paari, e te haroaroaraa? (Maseli 2:1-6; Mataio 5:3) E poihere anei to tatou aau i te mau faufaa a te Basileia? (Mataio 6:9, 10) Mai te peu e ua riro ta tatou mau pure ei faahitiraa parau noa aore ra ei faatia ture noa, e tapao tera e mea titauhia ia rave i te taime no te feruriruri i te mau ravea a Iehova. (Salamo 103:2) E tia i te mau Kerisetiano atoa ia ara maitai e ia haroaroa eaha ta ta ratou mau pure e faaite ra.

Eaha ta ta tatou mau ohipa e faaite ra?

10, 11. (a) Ihea te faaturi e te poreneia e tupu ai? (b) Na te aha e tauturu ia tatou eiaha e ‘faaturi i to tatou ihora aau’?

10 Ua parauhia e e faaite hua aˈe te mau haaraa i to tatou huru i te mau parau. E faaite rahi mau ta tatou mau ohipa eaha to tatou huru i roto mai. Ei hiˈoraa, i te pae o te morare, e titau te tiairaa i te aau hau atu i te ape-noa-raa i te ohipa poreneia aore ra te faaturi. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau Iesu e: “O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Mataio 5:28) E nafea tatou ia ape i te faaturi i roto atoa i to tatou aau?

11 Ua horoa te patereareha haapao maitai ra o Ioba i te hiˈoraa na te mau tane e mau vahine Kerisetiano faaipoipo. Aita e feaaraa e ua ohipa Ioba ma te au noa e te tahi mau vahine apî aˈe e ua tauturu atoa ia ratou ma te maitai ia hinaaro ratou. Aita roa ˈtu râ ta teie taata hapa ore i nehenehe e feruri e anaanatae atu ma te faahinaaro ia ratou. No te aha? No te mea ua faaoti maite oia eiaha e hiˈo atu i te vahine ma te tiaâ. “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata,” o ta ˈna i parau. ‘Eaha hoi au e tiatonu ai i te paretenia?’ (Ioba 31:1) Ia faaau atoa tatou i te faufaa mai teie i to tatou na mata e ia tiai i to tatou aau.

12. E nafea outou ia faaau i te Luka 16:10 i te tiairaa i to outou aau?

12 “O tei haapao maitai i te mea iti ra, ua haapao maitai atoa i te mea rahi,” o ta te Tamaiti ïa a te Atua i parau, “e o tei ore i haapao i te mea iti ra, aore atoa ïa i haapao i te mea rahi.” (Luka 16:10) Oia, e hinaaro tatou e hiˈopoa i to tatou haerea i roto i te mau mea o te mau mahana atoa e au ra e mea iti, tae noa ˈtu i tei tupu i te vahi moemoe i te fare. (Salamo 101:2) Ia parahi tatou i te fare a mataitai ai i te afata teata, aore ra ia haruharu tatou i te Internet, mea papu anei ia tatou e te haapao ra tatou i te aˈoraa bibilia ra: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra, e ore ïa e au.” (Ephesia 5:3, 4) E te peu uˈana e itehia i roto i te afata teata aore ra i te mau hauti video? “Te tamata maira Iehova i te feia parau-tia, . . . e te rave parau ino ra, [e te taata mea au na ˈna te peu uˈana,] ua riri roa tana aau ia ˈna.”—Salamo 11:5; MN.

13. E tia ia ara i te aha ia feruriruri tatou i te mea e matara maira mai roto mai i to tatou aau?

13 “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa,” o ta Ieremia ïa i faaara mai. (Ieremia 17:9) E ohipa mai teie huru haavare o te aau ia otohe tatou no ta tatou mau hape, ia faaiti tatou i ta tatou mau hara, ia faatiatia tatou i to tatou mau hapa ino, aore ra ia faahua tatou no ta tatou mau ohipa i rave. E nehenehe atoa ta te hoê taata aau ino e riro ei taata aau piti—e parau to ˈna vahavai i te hoê mea, e faaite ta ˈna mau ohipa i te tahi atu mea. (Salamo 12:2; Maseli 23:7) Mea faufaa mau eiaha tatou ia haavare ia hiˈopoa tatou eaha te matara maira mai roto mai i to tatou aau!

Mea maitai anei to tatou mata?

14, 15. (a) Eaha te mata “maitai”? (b) E nafea te tapearaa i te mata maitai e tauturu ai ia tatou ia tiai i to tatou aau?

14 “O te mata to te tino nei lamepa,” o ta Iesu ïa i parau. Ua na ô â oia e: “Te maitai ra to mata, e maramarama ïa to tino atoa.” (Mataio 6:22) E mau noa te mata maitai i nia i te hoê fa aore ra opuaraa otahi, ma te ore e faanevanevahia aore ra e haapehaohia. Oia mau, e tia i to tatou mata ia haamauhia i nia i ‘te imiraa i te basileia e [to te Atua] parau-tia na mua.’ (Mataio 6:33) Eaha te nehenehe e tupu i nia i to tatou aau taipe ia ore to tatou mata e maitai faahou?

15 A rave na i te tumu parau o te imiraa i te oraraa. E titauraa Kerisetiano te aupururaa i te mau hinaaro o to tatou utuafare. (Timoteo 1, 5:8) Eaha râ mai te peu e e hema tatou i te hinaaro i te ahu, te fare, e te tahi atu mau mea apî roa ˈˈe, maitai roa ˈˈe, e te imi-roa ˈˈe-hia? Eita anei te reira e faatîtî i te aau e te aau manaˈo, a faariro ai ia tatou ei taata aau vaerua i roto i te haamoriraa? (Salamo 119:113; Roma 16:18) Eaha hoi tatou e haapao noa ˈi i te mau hinaaro pae tino e ia riro noa ˈtu to tatou oraraa i to tatou utuafare, ta tatou ohipa, e te mau mea materia? A haamanaˈo i te aˈoraa i faauruahia: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra.”—Luka 21:34, 35.

16. Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa no nia i te mata, e no te aha?

16 E eˈa faufaa te mata e tae atu ai i te aau manaˈo e te aau ra. E nehenehe te mea ta te mata e tiatonu ra e ohipa puai i nia i to tatou mau manaˈo, mau huru o te aau e mau haaraa. Ma te faaohipa i te parau taipe, ua faahiti Iesu i te mana o te faahemaraa a te mata e ua na ô e: “E te hapa na oe i to mata atau, e ohiti e faarue ê atu, e maitai hoi oe ia pohe te hoê melo o oe ra, i to tino atoa ia hurihia i gehena.” (Mataio 5:29) E tia ia opanihia te mata eiaha ia mau noa i nia i te mau mea tano ore. Ei hiˈoraa, eiaha ia vaiiho-noa-hia i nia i te mau mea i opuahia no te faahitahita aore ra te faatupu i te mateono e te hinaaro tia ore.

17. Nafea te faaohiparaa i te Kolosa 3:5 e tauturu ai ia tatou ia tiai i to tatou aau?

17 Papu maitai, e ere o te mata anaˈe to tatou tumu ite o te taai atu i te ao. E tuhaa atoa ta te tahi atu mau tumu ite, mai te fafaraa e te faarooraa, e e tia ia tatou ia haapao maitai atoa i taua mau melo o te tino ra. Ua aˈo te aposetolo Paulo e: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.”—Kolosa 3:5.

18. Eaha te mau taahiraa e tia ia tatou ia rave no nia i te mau manaˈo tia ore?

18 E nehenehe te hoê hinaaro tano ore e tupu mai i te vahi moe o to tatou aau manaˈo. E haapuai te manaˈo-noa-raa i te reira i te hinaaro tia ore, a ohipa ˈi i nia i te aau. “E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara.” (Iakobo 1:14, 15) E rave rahi te farii e na te reira e faatupu i te faanavenaveraa ia ˈna iho. Mea faufaa mau ia tamau tatou i te faaî i to tatou aau manaˈo i te mau tapitapiraa pae varua! (Philipi 4:8) E ia puta mai te hoê manaˈo tia ore, e tia ia tatou ia tutava i te faarue atu.

‘A haamori ia Iehova ma to aau atoa’

19, 20. E nafea tatou e manuïa ˈi i te taviniraa ia Iehova ma to tatou aau atoa?

19 E ruhiruhia te arii Davida a parau ai oia i ta ˈna tamaiti e: “E tau tamaiti, e Solomona, ia ite hua oe i te Atua o to metua nei, a haamori ai ia ˈna ma to aau mau, e ma te tia roa: e imi hoi Iehova i te mau aau atoa ra, e te ite ra oia i te mau manaˈo atoa.” (Paraleipomeno 1, 28:9) Ua pure o Solomona iho ia noaa ia ˈna “te aau faaroo.” (Mau arii 1, 3:9, MN) Teie râ, ua farerei oia i te fifi no te tapea i te aau mai te reira i te roaraa o to ˈna oraraa.

20 Ia hinaaro tatou e manuïa i te reira paeau, e hinaaro tatou eiaha noa ia noaa te aau e auhia e Iehova, e tiai atoa râ i te reira. Ia na reira iho â tatou, e tia ia tatou ia haafaufaa noa i te mau haamanaˈoraa a te Parau a te Atua—‘i roto i to tatou aau.’ (Maseli 4:20-22) E tia atoa ia tatou ia haamatau i te hiˈopoa i to tatou aau, a feruri ai na roto i te pure eaha ta ta tatou mau parau e mau ohipa e faaite ra. Eaha te faufaaraa o taua feruriruriraa ra ia ore tatou e imi ma te haavare ore i te tauturu a Iehova no te faatitiaifaro i te mau paruparu atoa ta tatou e ite mai? E mea faufaa mau ia ara maitai tatou eaha ta tatou e apo maira na roto i to tatou mau tumu ite! Ia na reira tatou, e papu ia tatou e “na te hau o te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to [tatou] aau, e to [tatou] manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Oia, e faaoti maite anaˈe e tiai i to tatou aau hau atu i te mau mea ê atoa e tia ia tiaihia e e tavini ia Iehova ma to tatou aau atoa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e riro ai ei mea faufaa ia tiai i te aau?

• E nafea te hiˈopoaraa i ta tatou mau parau e tauturu mai ai ia tatou ia tiai i to tatou aau?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia tapea i te mata “maitai”?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Eaha ta tatou mau paraparauraa matauhia i roto i te taviniraa, i te mau putuputuraa, e i te fare?

[Hohoˈa i te api 25]

Eita te mata maitai e faanevaneva-ê-hia