Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia noaa ia outou te aau e auhia e Iehova

Ia noaa ia outou te aau e auhia e Iehova

Ia noaa ia outou te aau e auhia e Iehova

“E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei.”—SALAMO 51:10.

1, 2. No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapao atu i to tatou aau?

 MEA roa oia e te au ia hiˈohia ˈtu. I to ˈna iteraa ˈtu ia ˈna, ua maere roa te peropheta Samuela e ua faaoti aˈera e o teie tamaiti matahiapo a Iese ta te Atua i maiti no te riro ei arii ei monoraa ia Saula. Ua parau râ Iehova e: “Eiaha e hiˈo i to [taua tamaiti ra] mata, e to ˈna huru i te teitei, no te mea, aore oia i tiahia e au. . . . E hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.” O te tamaiti hopea a Iese ta Iehova i maiti, oia o Davida—‘te hoê taata e au i to ˈna aau.’—Samuela 1, 13:14; 16:7.

2 E hiˈo te Atua i roto i te aau o te taata, mai ta ˈna i haapapu i muri aˈe: “O vau o Iehova, o tei paheru i te aau, tei tamata i te manaˈo, ia hopoi atu vau i te taata atoa ra i tei au i ta ˈna ra parau, e tei au i te hopea o ta ˈna e rave ra.” (Ieremia 17:10) Oia, “o Iehova . . . tei tamata i te aau o te taata nei.” (Maseli 17:3) Eaha râ to roto i te aau o te hoê taata ta Iehova e tamata? E eaha ta tatou e nehenehe e rave e ia noaa te aau e auhia e oia?

‘Te taata moe o te aau’

3, 4. Na roto i teihea auraa i faaohipa-na-mua-hia ˈi te taˈo ra “aau” i roto i te Bibilia? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

3 E itehia te taˈo ra “aau” fatata hoê tausani taime i roto i te mau Papai Moˈa. I te rahiraa o te taime, ua faaohipahia te reira na roto i te auraa taipe. Ei hiˈoraa, ua parau Iehova i te peropheta ra o Mose e: “E parau atu oe i te tamarii a Iseraela e rave ratou i te ô no ˈu. Ta te taata atoa ia horoa noa mai i ta ˈna ma te aau atoa ra, ta outou ïa e rave ei ô no ˈu.” E “ua haere maira” te feia i horoa i te ô, “te taata atoa i tae to ˈna aau.” (Exodo 25:2; 35:21) Papu maitai, te hoê huru o te aau taipe, o te manaˈo tae ïa—te puai no roto mai o te faaitoito ia tatou e ohipa. E faaite atoa to tatou aau taipe i to tatou mau huru o te aau e mau manaˈo hohonu, to tatou mau hinaaro e to tatou here. E nehenehe te aau e pohe roa i te riri aore ra e î i te mǎtaˈu, e oto aore ra e reˈareˈa roa. (Salamo 27:3; 39:3; Ioane 16:22; Roma 9:2) E nehenehe oia e riro ei teoteo aore ra ei haehaa, e î i te here aore ra i te riri.—Maseli 16:5; Mataio 11:29; Petero 1, 1:22.

4 No reira, e pinepine te “aau” i te taaihia i te manaˈo tae e te mau huru o te aau, area te “aau manaˈo,” ua taaihia ïa i te feruriraa iho â râ. O te reira te auraa o teie mau taˈo ia itehia i roto i te hoê â irava i roto i te mau Papai. (Mataio 22:37; Philipi 4:7) Eita râ te aau e te aau manaˈo e taa ê roa te tahi i te tahi. Ei hiˈoraa, ua faaitoito Mose i te mau Iseraela e: “E haamanaˈo maitai na to aau [aore ra, “ia haamanaˈo to aau manaˈo,” nota i raro i te api] . . . e o Iehova anaˈe ra te Atua.” (Deuteronomi 4:39) I te mau papai parau e opua ra i te ino i nia ia ˈna, ua parau Iesu e: “Eaha outou i manaˈo ino ai i roto i to outou na aau?” (Mataio 9:4) E nehenehe atoa te “maramarama,” te “ite,” e te ‘feruriraa’ e taaihia i te aau. (Mau arii 1, 3:12, MN; Maseli 15:14; Mareko 2:6) E nehenehe atoa ïa te aau taipe e faaohipa i to tatou feruriraa—to tatou mau manaˈo e to tatou maramarama.

5. E tia te aau taipe no te aha?

5 Ia au i te hoê buka haamaramaramaraa, e tia te aau taipe no “te tuhaa faufaa roa ˈˈe, te roto mai, e no reira e au ïa i te taata o roto mai o te faaite i to ˈna iho huru i roto i ta ˈna mau ohipa atoa, to ˈna mau hinaaro, to ˈna here, to ˈna mau huru o te aau, to ˈna mau mateono, ta ˈna mau opuaraa, to ˈna mau manaˈo, ta ˈna e haroaroa ra, ta ˈna mau moemoeâ, to ˈna paari, to ˈna ite, to ˈna aravihi, ta ˈna mau tiaturiraa e ta ˈna mau haaferuriraa, to ˈna mehara e to ˈna ara-maite-raa.” E faahohoˈa te reira i to tatou huru mau i roto mai, ‘te taata moe o te aau.’ (Petero 1, 3:4) O te reira ta Iehova e hiˈo e e tamata. No reira Davida i nehenehe ai e pure: “E faaau na oe i te aau mâ i roto ia ˈu nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau manaˈo tia i roto ia ˈu nei.” (Salamo 51:10) Nafea e noaa ˈi ia tatou te aau mâ?

“Haamanaˈo papu maite” i te Parau a te Atua

6. Eaha te aˈoraa a Mose i to Iseraela a tiahapa ˈi ratou i te mau vahi papu no Moabi?

6 I to ˈna aˈoraa i te mau tamarii a Iseraela i putuputu i te mau vahi papu no Moabi hou a haere atu ai i te Fenua Tǎpǔhia, ua parau Mose e: “Haamanaˈo papu maite i te mau parau atoa ta ˈu e parau atu ia outou i teie nei mahana; e na outou e parau atu i ta outou mau tamarii, ia haapao e ia rave i te mau parau atoa i teie nei ture.” (Deuteronomi 32:46) I tia na i te mau Iseraela ia “haapao maite.” (Knox) Mea na roto ïa i te ite-maitai-raa i te mau faaueraa a te Atua e nehenehe ai ta ratou e haapii atu i ta ratou mau tamarii.—Deuteronomi 6:6-8.

7. Eaha te titauhia no te “haamanaˈo papu maite” i te Parau a te Atua?

7 Te hoê titauraa matamua e noaa ˈi te aau mâ, te noaaraa ïa te ite mau i te hinaaro e te mau opuaraa a te Atua. Hoê noa tumu o taua ite ra e vai ra, o te Parau faauruahia a te Atua. (Timoteo 2, 3:16, 17) Eita râ te ite maramarama noa e tauturu ia noaa ia tatou te aau e auhia e Iehova. Ia ohipa te ite i nia i to tatou huru mau i roto mai, e tia ia tatou ia “haamanaˈo papu maite,” aore ra ia “tae te aau,” i ta tatou e haapii ra. (Deuteronomi 32:46, An American Translation) E nafea ia rave i te reira? Te faataa ra te papai salamo ra o Davida e: “Te manaˈo nei tau aau i te anotau tahito ra; te imi nei au i te mau ravea hanahana na oe ra; te feruri noa nei au i te mau ohipa a to rima ra.”—Salamo 143:5.

8. Eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e feruriruri ia haapii tatou?

8 E tia atoa ia tatou ia feruriruri ma te aau mehara i te ohipa a Iehova. Ia taio tatou i te Bibilia aore ra i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia, e tia ia tatou ia feruri i teie mau uiraa: ‘Eaha ta teie e haapii maira ia ˈu no nia ia Iehova? Eaha te mau ateriputi o Iehova ta ˈu e ite ra i ǒ nei? Eaha ta teie aamu e haapii maira ia ˈu no nia i ta Iehova e au e e ore e au? Eaha te mau faahopearaa ia pee au i te haerea ta Iehova e hinaaro ia faaauhia i te peeraa i ta ˈna e riri? Eaha te taairaa o teie parau e ta ˈu i ite aˈena?’

9. Eaha te faufaaraa o te haapiiraa ia tatou iho e te feruriruriraa?

9 Te faataa ra o Lisa, * 32 matahiti, nafea to ˈna haamataraa i te au i te faufaaraa o te haapiiraa hohonu e te feruriruriraa: “I muri aˈe i to ˈu bapetizoraa i te matahiti 1994, mea huru itoito vau i roto i te parau mau fatata e piti matahiti i te maoro. I haere na vau i te mau putuputuraa Kerisetiano atoa, i pûpû na vau e 30 e tae atu i te 40 hora i te avaˈe i roto i te taviniraa, e i amui na vau e te mau hoa Kerisetiano. Haamata ˈtura vau i te faaatea ê. Ua topa roa vau e ua ofati atoa i te ture a te Atua. Ua hoˈi mai râ to ˈu huru mau e ua opua aˈera vau e tamâ i to ˈu oraraa. Auê au i te oaoa e ua ite mai Iehova i to ˈu tatarahapa e ua farii ia hoˈi mai au! Ua feruri pinepine au: ‘No te aha vau i topa ˈi?’ Te pahonoraa ta ˈu i manaˈo noa, te mea ïa e ua haapao ore au i te haapiiraa hohonu e te feruriruriraa. Aita to ˈu aau i puta i te parau mau bibilia, tera ïa. Mai teie atu nei, e riro noa te haapiiraa ia ˈu iho e te feruriruriraa ei tuhaa faufaa o to ˈu oraraa.” A tupu ai to tatou ite ia Iehova, ta ˈna Tamaiti, e ta ˈna Parau i te rahi, mea faufaa roa ia faataa tatou i te taime no te feruriruri ma te hohonu!

10. No te aha e riro ai ei ohipa ru ia faataa tatou i te taime no te haapii ia tatou iho e te feruriruri?

10 I roto i teie ao ohipa roa, e tautooraa mau te faataaraa i te taime no te haapiiraa e te feruriruriraa. Te tia nei râ te mau Kerisetiano i teie mahana i te uputa o te hoê Fenua Tǎpǔhia faahiahia—te ao apî parau-tia a te Atua. (Petero 2, 3:13) Te fatata roa maira te mau tupuraa maere, mai te haamouraa o “Babulonia Rahi” e te aroraa a “Goga i te fenua o Magoga” i te nunaa o Iehova. (Apokalupo 17:1, 2, 5, 15-17; Ezekiela 38:1-4, 14-16; 39:2) E nehenehe te mea e tiai maira ia tatou e tamata i to tatou here ia Iehova. E ohipa ru ia faaherehere maite tatou i te taime maitai no te haamanaˈo papu maite i te Parau a te Atua!—Ephesia 5:15, 16.

‘A faaineine i to outou aau i te imi i te Parau a te Atua’

11. E nafea to tatou aau e faaauhia ˈi i te repo?

11 E nehenehe te aau taipe e faaauhia i te repo i reira te huero o te parau mau e tanuhia ˈi. (Mataio 13:18-23) E faaineinehia te repo mau no te haapapu e e tupu maitai te maa. Oia atoa, ia faaineinehia te aau e ia farii maite aˈe i te Parau a te Atua. “Ua faaineine” o Ezera te tahuˈa “i to ˈna aau i te imi, e te rave i te ture a Iehova.” (Ezera 7:10, MN) E nafea tatou ia faaineine i to tatou aau?

12. Eaha te mea o te tauturu i te faaineine i te aau no te haapiiraa?

12 Te hoê ravea maitai roa no te faaineine i te aau ia imi tatou i te Parau a te Atua, o te pure ïa ma te aau tae. E haamata e e faaoti te mau putuputuraa Kerisetiano a te feia haamori mau na roto i te pure. Mea tano mau ia haamata tatou i te mau taime haapiiraa bibilia atoa na roto i te hoê pure haavare ore e ia tapea i te hoê haerea paieti i te roaraa o ta tatou haapiiraa!

13. Ia noaa ia tatou te aau e auhia e Iehova, eaha te tia ia tatou ia rave?

13 E tia ia faaineinehia te aau taipe ia faarue i te mau manaˈo oti noa. Aita te mau aratai haapaoraa o te tau o Iesu i hinaaro e na reira. (Mataio 13:15) Area râ, ua faaoti o Maria, te metua vahine o Iesu, i te mau manaˈo “i roto i to ˈna aau” na nia i te mau parau mau ta ˈna i faaroo. (Luka 2:19, 51) Ua riro mai oia ei pǐpǐ haapao maitai a Iesu. Ua faaroo atu o Ludia no Tuatira ia Paulo, “e haamahorahorahia ihora to ˈna aau e te Fatu.” Ua riro atoa mai oia ei vahine faaroo. (Ohipa 16:14, 15) Eiaha roa ˈtu tatou ia mau noa ma te etaeta i to tatou iho mau manaˈo aore ra e poihere i te mau haapiiraa i haamauhia. Ia ineine râ tatou i te farii e ‘e parau mau â ta te Atua, ia riro noa ˈtu te taata atoa ei haavare.’—Roma 3:4.

14. Nafea tatou e faaineine ai i to tatou aau i te faaroo i te mau putuputuraa Kerisetiano?

14 Mea faufaa roa ia faaineine i te aau i te faaroo i te mau putuputuraa Kerisetiano. No te mau mea o te faanevaneva, eita paha tatou e haapao atu eaha tera e parauhia ra. E iti roa te ohiparaa o te mau parau e parauhia ra i nia ia tatou mai te peu e te haapeapea ra tatou no te mau mea i tupu i taua mahana ra aore ra no te mea e tiai maira ananahi. E tia ia tatou ia faaoti maite e faaroo e e haapii ia hinaaro tatou ia faufaahia tatou i tei parauhia ra. Auê ïa mau maitai e noaa ia tatou ia faaoti maite tatou ia taa ia tatou te mau irava e vauvauhia ra e te auraa e horoahia ra!—Nehemia 8:5-8, 12.

15. Nafea te haehaa e tauturu ai ia tatou e ia ohie aˈe tatou i te haapiihia?

15 Mai te taraauraa ma te tano o te haamaitai i te repo fenua, oia atoa te faahoturaa i te haehaa, te poia i te pae varua, te tiaturi, te mǎtaˈu i te Atua, e te here i te Atua, e nehenehe ïa e haamaitai i to tatou aau taipe. E haamǎrû te haehaa i te aau, e e tauturu ia tatou ia ohie aˈe tatou i te haapiihia. Ua parau Iehova i te arii no Iudea ra o Iosia e: “No te mea, ua mǎrû to oe na aau ra, e ua faahaehaa oe i mua i te aro o Iehova, i te iteraa oe i teie nei parau i parauhia e au . . . e ua oto oe i mua ia ˈu; ua faaroo atoa vau ia oe.” (Mau arii 2, 22:19) Mea haehaa e te farii maitai te aau o Iosia. Maoti te haehaa i taa ˈi i te mau pǐpǐ ‘haapii-ore-hia e te itea ore’ a Iesu te mau parau mau pae varua e i faaohipa ˈi ratou i te reira, area te feia “paari e te ite ra,” aita ïa i taa ia ratou. (Ohipa 4:13; Luka 10:21) Ia “faahaehaa tatou i te aro o to tatou Atua” a tamata ˈi tatou e ia noaa ia tatou te aau e auhia e Iehova.—Ezera 8:21, MN.

16. No te aha e tia ˈi ia tutava no te faatupu i te hiaai i te maa varua?

16 Ua parau Iesu e: “E ao to tei ite i to ratou veve i te pae varua.” (Mataio 5:3, MN) Noa ˈtu e ua horoahia mai te tahi ravea i te pae varua na tatou, e nehenehe te mau faaheporaa a teie nei ao ino aore ra te mau huru taata mai te hupehupe e faaiti i to tatou ite-maite-raa i to tatou veve. (Mataio 4:4) E tia ia tatou ia faatupu i te hiaai maitai i te maa varua. Noa ˈtu e i te omuaraa eita tatou e au i te taioraa Bibilia e te haapiiraa ia tatou iho, ia tamau maite tatou, e ite atu tatou e ‘e riro te ite ei mea maitai ia tatou,’ e anaanatae roa ˈtu ai tatou i te tiai i te mau taime haapiiraa.—Maseli 2:10, 11.

17. (a) No te aha e au ai ia Iehova to tatou tiaturi taatoa? (b) E nafea tatou ia faahotu i te tiaturi i te Atua?

17 “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao,” o ta te arii Solomona ïa i aˈo. (Maseli 3:5) Ua ite te aau o te tiaturi ia Iehova e mea tia anaˈe te mau mea atoa ta ˈNa e titau aore ra e faaue na roto i ta ˈna Parau. (Isaia 48:17) E au mau â ia Iehova to tatou tiaturi taatoa. E tia ia ˈna ia faatupu i te mau mea atoa ta ˈna i opua. (Isaia 40:26, 29) Inaha hoi, e haapaari te auraa mau o to ˈna iˈoa, “Na ˈna e faariro,” i te tiaturi i to ˈna aravihi i te faatupu i ta ˈna i fafau! “E parau-tia ta Iehova i tana atoa ra mau haerea, e te hamani maitai i ta ˈna atoa ra mau ohipa.” (Salamo 145:17) Papu maitai, no te faahotu i te tiaturi ia ˈna, e hinaaro tatou e ‘tamata e ia ite i te maitai o Iehova’ na roto i te faaohiparaa i ta tatou e haapii ra i roto i te Bibilia i roto i to tatou iho oraraa e te faaiteraa i te maitai ta te reira e faatupu ra.—Salamo 34:8.

18. Nafea te mǎtaˈu i te Atua e tauturu ai ia tatou ia farii maitai i te aratairaa a te Atua?

18 A faaite ai i te tahi atu â huru maitai o te faariro i to tatou aau ei mea farii maitai i te aratairaa a te Atua, ua parau Solomona e: “O Iehova râ ta oe mǎtaˈu, a faarue ai i te ino.” (Maseli 3:7) Ua parau Iehova no nia ia Iseraela i tahito ra e: “Ahiri e, o te huru ïa o to ratou aau i roto ia ratou, e aau mǎtaˈu mai ia ˈu, e te haapao tamau maite i ta ˈu parau, ia maitai ratou, e ia maitai hoi ta ratou mau tamarii e a muri noa ˈtu!” (Deuteronomi 5:29) Oia, e faaroo atu te feia e mǎtaˈu i te Atua, ia ˈna. E ravea ta Iehova no te ‘horoa mai i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna’ e te faautua i tei faaroo ore ia ˈna. (Paraleipomeno 2, 16:9) Ia aratai to tatou mǎtaˈu faatura eiaha e faariri i te Atua i ta tatou mau ohipa, manaˈo e huru o te aau atoa.

‘Ia here oe ia Iehova ma to aau atoa’

19. Eaha te tuhaa a te here i te faariroraa i to tatou aau ei mea farii maitai i te aratairaa a Iehova?

19 Hau atu i te tahi atu mau huru maitatai atoa, o te here te faariro mau i to tatou aau ei mea farii maitai i te aratairaa a Iehova. Ia î to ˈna aau i te here i te Atua, e hinaaro iho â te hoê taata e haapii eaha ta te Atua e au e e ore e au. (Ioane 1, 5:3) Ua parau Iesu e: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37; MN) Ia faahotu atu â tatou i to tatou here i te Atua na roto i te haamatauraa i te feruriruri i to ˈna maitai, te paraparau-tamau-raa ˈtu ia ˈna mai i te hoê hoa rahi, e te anaanataeraa i te paraparau ia vetahi ê no nia ia ˈna.

20. Nafea e noaa ˈi ia tatou te aau e auhia e Iehova?

20 Ei haamanaˈo-faahou-raa: Ia noaa te aau e auhia e Iehova, e titauhia ia vaiiho i te Parau a te Atua ia ohipa i nia i to tatou huru i roto mai, te taata moe o te aau. Mea faufaa roa ia haapii ia tatou iho i te Bibilia ma te hohonu e ia feruriruri ma te aau mehara. E rave-maitai-roa ˈˈe-hia te reira ma te aau faaineinehia—te aau aita e manaˈo oti noa, te aau î i te mau huru maitatai o te faariro ia tatou ei mea ohie aˈe ia haapiihia! Oia, ma te tauturu a Iehova, e noaa te aau maitai. Teie râ, eaha te mau taahiraa ta tatou e nehenehe e rave no te tiai i to tatou aau?

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te iˈoa.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te aau taipe ta Iehova e tamata?

• E nafea tatou ia “haamanaˈo papu maite” i te Parau a te Atua?

• Nafea e tia ˈi ia tatou ia faaineine i to tatou aau i te imi i te Parau a te Atua?

• I muri aˈe i te hiˈopoaraa i teie tumu parau, te turaihia ra outou ia aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Ua feruriruri Davida ma te aau mehara i te mau mea pae varua. E o outou?

[Hohoˈa i te api 18]

A faaineine i to outou aau hou a haapii ai i te Parau a te Atua