Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na vai e faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua?

Na vai e faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua?

Na vai e faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua?

“Te hinaaro nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei hinaaro mai na ia tatou nei.”—IOANE 1, 4:19.

1, 2. (a) No te aha e riro ai ei mea faufaa na tatou te iteraa e te herehia ra tatou? (b) To vai here ta tatou e hinaaro roa ˈˈe?

 MAI te aha te faufaaraa na outou ia ite e te herehia ra outou? Mai te tamariiraa mai e tae atu i te faito taata paari, e tupu maitai te taata i te here. Ua hiˈo aˈena anei outou i te hoê pêpe e amohia ra ma te here i roto i te rima o to ˈna mama? E pinepine, noa ˈtu eaha te ohipa e tupu ra na pihai iho mai, a hiˈo ai te aiû i te mata ataata o to ˈna mama, te au roa ra oia, te vai hau ra i roto i te rima o te hoê mama e here ra ia ˈna. Aore ra te haamanaˈo ra anei outou i to outou huru i taua mau matahiti hoê ahuru e tiahapa ra tei riro ei mea peapea i te tahi mau taime? (Tesalonia 1, 2:7) I te tahi mau taime, aita paha outou i ite eaha ta outou e hinaaro ra aore ra eaha to outou huru, teie râ, mea faufaa roa na outou ia ite e te here ra to outou papa e to outou mama ia outou! Aita anei te iteraa e i nehenehe na ta outou e paraparau atu ia raua i te mau fifi aore ra tumu parau atoa, i tauturu ia outou? Oia mau, i te roaraa o te oraraa taatoa, hoê o to tatou mau hinaaro rahi roa ˈˈe, ia herehia ïa tatou. E haapapu taua here ra e mea faufaa tatou.

2 E tauturu mau te here tamau o to tatou na metua i to tatou tupu-maitai-raa e vai-faito-noa-raa. Teie râ, mea faufaa roa ˈtu â no to tatou maitairaa pae varua e pae aau te tiaturi-papu-raa e te here maira to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova ia tatou. Aita paha te tahi feia taio i teie vea i aupuru-mau-hia e to ratou mau metua. Mai te peu e tera to outou huru tupuraa, a faaitoito. Noa ˈtu e ua ere na outou i te here o te mau metua aore ra aita i tano faahou, na te here taiva ore o te Atua e mono i te reira.

3. Nafea to Iehova haapapuraa i to ˈna here i to ˈna nunaa?

3 Na roto i ta ˈna peropheta Isaia, ua faaite Iehova e e nehenehe e “moe” i te hoê metua vahine to ˈna aiû, eita râ e moe ia ˈna to ˈna nunaa. (Isaia 49:15) Oia atoa, ua parau Davida ma te tiaturi e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) Auê te mahanahana e! Noa ˈtu eaha to outou huru tupuraa, mai te peu e ua pûpû outou ia outou iho na te Atua ra o Iehova, ia haamanaˈo noa outou e e hau ê roa ˈtu to ˈna here ia outou i to te taata atoa!

Tamau maite outou i roto i te here o te Atua

4. Nafea te here o te Atua i te haapapuraahia ˈtu i te mau Kerisetiano no te senekele matamua?

4 Afea ra to outou iteraa i te here o Iehova no te taime matamua? Peneiaˈe hoê â rii to outou huru tupuraa e to te mau Kerisetiano i te senekele matamua. Te faataa ra te pene 5 o te rata a Paulo i to Roma ma te haviti mea nafea te feia hara tei atea ê na i te Atua i te haamatauraa i te here o Iehova. I roto i te irava 5 (MN), te taio nei tatou e: “Ua niniihia mai te hinaaro o te Atua i roto i to tatou aau e te [varua moˈa] i horoahia mai ia tatou nei.” I roto i te irava 8, te na ô râ Paulo e: “Ua faarahi . . . te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.”

5. Nafea outou i te iteraa i te rahi o te here o te Atua?

5 Na reira atoa, i te faaiteraahia ˈtu te parau mau o te Parau a te Atua ia outou e to outou haamataraa i te faaohipa i te faaroo, ua haamata te varua moˈa o Iehova i te ohipa i roto i to outou mafatu. Mea na reira to outou haamataraa i te taa e te mauruuru i te rahi o ta Iehova i rave na roto i te tonoraa i ta ˈna Tamaiti here e pohe no outou. Ua tauturu ïa Iehova ia outou ia ite maite i te rahi o to ˈna here i te huitaata. I to outou ite-maite-raa e, noa ˈtu e ua fanauhia outou ei taata hara tei atea ê ia ˈna, ua iriti Iehova i te uputa e ia faarirohia te taata ei parau-tia ma te ora mure ore i mua, aita anei to outou mafatu i putapû? Aita anei te here ia Iehova i puta mai i roto ia outou?—Roma 5:10.

6. No te aha i te tahi taime e au ai ia tatou e te huru atea rii ra tatou ia Iehova?

6 I to outou anaanataeraa i te here o to outou Metua i te raˈi e to outou tauiraa i to outou oraraa e ia fariihia e ana, ua pûpû outou i to outou ora no te Atua. I teie nei, te ite ra outou i te hau e te Atua. Teie râ, te au ra anei ia outou i te tahi taime e te huru atea rii ra outou ia Iehova? E nehenehe te reira e tupu i nia ia tatou paatoa. A haamanaˈo noa râ e eita te Atua e taui. Hoê â vai-tamau-raa to to ˈna here e to te mahana, o te ore roa ˈtu e faaea i te faatae mai i to ˈna mau hihi maramarama mahanahana i nia i te fenua. (Malaki 3:6; Iakobo 1:17) I te tahi aˈe pae, e nehenehe tatou e taui—noa ˈtu e no te hoê taime poto noa. A ohu ai te fenua, e poˈi atu te afaraa o te paraneta i te pouri. Oia atoa, ia fariu ê tatou i te Atua, noa ˈtu e i nia i te hoê faito haihai noa, e ite paha tatou ia huru toetoe rii to tatou taairaa e oia. E nafea tatou ia faatitiaifaro i taua huru tupuraa ra?

7. Nafea te hiˈopoaraa ia tatou iho e tauturu ai ia tatou ia tamau maite i roto i te here o te Atua?

7 Ia ite tatou e te huru atea rii ra tatou i te here o te Atua, e tia ia tatou ia ui ia tatou iho e: ‘Ua haafaufaa ore rii anei au i te here o te Atua? Ua fariu ê mǎrû anei au i te Atua ora e te î i te here, a faaite ai ma te mau tupuraa rau e ua paruparuhia to ˈu faaroo? Ua haamau anei au i to ˈu feruriraa i nia i “ta te tino,” eiaha râ i nia i “ta te varua”?’ (Roma 8:5-8; Hebera 3:12) Mai te peu e ua taa ê tatou ia Iehova, e nehenehe ta tatou e rave i te mau taahiraa no te faatitiaifaro i te mau mea, no te haamau faahou i te taairaa piri e te mahanahana e oia. Te faaitoito maira Iakobo e: “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na.” (Iakobo 4:8) A haapao i te mau parau a Iuda: “Outou, e au mau here e, i te faatupuraa ia outou iho i to outou faaroo moˈa rahi ra, e te pureraa ma te [varua moˈa], tamau maite outou i [roto i te here o] te Atua.”—Iuda 20, 21; MN.

Ia taui te mau huru tupuraa, eita te here o te Atua e taui

8. Eaha te mau tauiraa e nehenehe e tupu taue mai i roto i to tatou oraraa?

8 E tauiui haere noa to tatou oraraa i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Ua tapao te arii Solomona e “e tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia hoi to [tatou] atoa ra.” (Koheleta 9:11, MN) E nehenehe to tatou oraraa e taui roa ino i roto i te hoê noa po. I teie mahana, mea maitai to tatou ea, ananahi, e nehenehe tatou e pohehia i te maˈi ino. I teie mahana, e au ra e mea papu ta tatou ohipa, ananahi, aita faahou ta tatou e ohipa. Ma te ore e faaara mai, e nehenehe te pohe e tairi i te hoê taata here. Mea huru maoro rii paha to te mau Kerisetiano fanaˈoraa i te mau huru tupuraa hau i te tahi fenua, e inaha, tupu taue mai nei te hamani-ino-raa uˈana. Peneiaˈe te pari-hape-hia ra tatou, e no reira tatou e roohia ˈi i te ohipa parau-tia ore. Oia, e ere te oraraa i te mea papu aore ra te mea panoonoo ore roa ino.—Iakobo 4:13-15.

9. No te aha e tia ˈi ia hiˈopoa i te hoê tuhaa o te Roma pene 8?

9 Ia roohia tatou i te mau mea peapea, e nehenehe tatou e haamata i te manaˈo e ua faaruehia tatou, oia atoa paha e ua iti mai to te Atua here ia tatou. I te mea e e nehenehe tatou paatoa e roohia i taua mau mea ra, e tia ia tatou ia feruri maitai i te mau parau tamahanahana roa a te aposetolo Paulo i papaihia i roto i te Roma pene 8. Ua faataehia taua mau parau ra na te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua. Teie râ, e au atoa te mau manaˈo tumu i te mau mamoe ê atu, tei faatiahia ei hoa o te Atua, mai ia Aberahama i te tau hou te Kerisetianoraa.—Roma 4:20-22; Iakobo 2:21-23.

10, 11. (a) Eaha te mau pariraa ta te mau enemi e faahiti i te tahi mau taime no nia i te nunaa o te Atua? (b) No te aha te mau Kerisetiano e ore ai e haapeapea mau no taua mau pariraa ra?

10 A taio i te Roma 8:31-34. Te ui ra Paulo e: “No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?” Parau mau, te patoi ra Satani e ta ˈna ao ino ia tatou. E pari haavare paha te mau enemi ia tatou, tae noa ˈtu i mua i te mau tiripuna o te fenua. Ua parihia te tahi mau metua Kerisetiano i te riri i ta ratou mau tamarii no to ratou opaniraa ia ratou eiaha e farii i te mau rapaauraa o te ofati i te ture a te Atua aore ra eiaha e haapao i te mau oroa etene. (Ohipa 15:28, 29; Korinetia 2, 6:14-16) Ua pari-hape-hia te tahi atu mau Kerisetiano haapao maitai i te orureraa hau no te mea eita ratou e taparahi i te taata-tupu i roto i te tamaˈi aore ra e rave i te ohipa poritita. (Ioane 17:16) Ua haaparare te tahi feia patoi i te mau parau faaino haavare i roto i te mau vea, a pari hape ai i te mau Ite no Iehova i te riro ei pǔpǔ iti faaroo atâta.

11 Eiaha râ e haamoe e i te tau o te mau aposetolo, ua parau te taata e: “I tena na pǔpǔ, ua faainohia ïa e aita vahi toe, ua ite matou.” (Ohipa 28:22) E tâuˈa ˈtu anei tatou i te mau pariraa haavare? Na te Atua e faatia i te mau Kerisetiano mau, na nia i to ratou faaroo i te tusia a te Mesia. No te aha ïa Iehova e faaea ˈi i te here i to ˈna feia haamori i muri aˈe i to ˈna horoaraa i te ô faahiahia roa ˈˈe na ratou—oia hoi ta ˈna iho Tamaiti here? (Ioane 1, 4:10) I teie nei e ua faatiahia mai te Mesia mai te pohe mai e ua haaparahihia i te rima atau o te Atua, te arai ra oia no te mau Kerisetiano ma te itoito. O vai te tia ia patoi i te Mesia ia paruru oia i ta ˈna mau pǐpǐ aore ra o vai te manuïa i te aaraa i te farii maitai a te Atua i ta ˈna feia haapao maitai? Aita hoê!—Isaia 50:8, 9; Hebera 4:15, 16.

12, 13. (a) Eaha te mau huru tupuraa o te ore e faataa ê ia tatou i te here o te Atua? (b) Eaha te fa a te Diabolo ia haafifi oia ia tatou? (c) No te aha te mau Kerisetiano e upootia roa mai ai?

12 A taio i te Roma 8:35-37. E o tatou noa iho, te vai ra anei te hoê taata aore ra te hoê mea o te nehenehe e faataa ê ia tatou i te here o Iehova e o ta ˈna Tamaiti, te Mesia ra o Iesu? E faaohipa paha Satani i to ˈna mau taata i te ao nei no te haafifi rahi i te mau Kerisetiano. I te roaraa o te senekele i mairi aˈenei, ua hamani-ino-uˈana-hia e rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano i te mau fenua e rave rahi. I te tahi mau vahi i teie tau, te farerei nei to tatou mau taeae i te mau peapea i te pae o te ihiihi i te mau mahana atoa. Te ite ra te vetahi i te mauiui o te poia aore ra te ere ra i te ahu. Eaha te fa a te Diabolo ia faatupu oia i teie mau huru tupuraa hepohepo? Hoê aˈe o ta ˈna opuaraa, te faatoparaa ïa i te haamoriraa mau a Iehova. Te hinaaro ra Satani ia manaˈo tatou e ua toetoehia te here o te Atua. O te reira mau anei râ?

13 Mai ia Paulo, tei faahiti i te Salamo 44:22, ua haapii tatou i te Parau papaihia a te Atua. Ua taa ia tatou e no te iˈoa o te Atua e roohia ˈi tatou, ta ˈna mau “mamoe,” i taua mau mea ra. Ua taaihia te reira i te faaraaraa i te iˈoa o te Atua e te faatiaraa i to ˈna mana arii i nia i te ao taatoa. No taua mau tumu parau rahi ra i faatia ˈi te Atua i te mau tamataraa, e ere no te mea aita oia e here faahou ra ia tatou. Noa ˈtu eaha te huru tupuraa hepohepo, mea papu ia tatou e aita te here o te Atua i to ˈna nunaa e ia tatou taitahi, i taui. E riro te mau mea atoa ta tatou e nehenehe e faaoromai e au ra e e manuïa-ore-raa, ei upootiaraa mai te peu e e vai hapa ore noa tatou. E haapuaihia e e paturuhia tatou maoti te papuraa o te here fati ore o te Atua.

14. No te aha i papu ai ia Paulo te here o te Atua noa ˈtu te mau fifi ta te mau Kerisetiano e nehenehe e faaoromai?

14 A taio i te Roma 8:38, 39. Eaha tei haapapu ia Paulo e aita roa ˈtu e mea o te faataa ê i te mau Kerisetiano i te here o te Atua. Aita e feaaraa e na te mau mea ta Paulo iho i farerei i roto i te taviniraa i haapapu roa ˈtu â ia ˈna e eita te mau fifi e taui i te here o te Atua ia tatou. (Korinetia 2, 11:23-27; Philipi 4:13) Ua ite atoa Paulo i te opuaraa mure ore a Iehova e eaha ta ˈna i rave no to ˈNa nunaa i mutaa ihora. E faaore anei te pohe iho i te here o te Atua i te feia i tavini ia ˈna ma te taiva ore? Eita roa ˈtu! E tamau noa taua feia haapao maitai ra o te pohe noa ˈtu i te ora i roto i te mehara tia roa o te Atua, e e faatia mai oia ia ratou i te hora mau.—Luka 20:37, 38; Korinetia 1, 15:22-26.

15, 16. A faatia na i te tahi mau mea o te ore roa ˈtu e turai i te Atua ia faaea i te here i ta ˈna mau tavini haapao maitai.

15 Noa ˈtu eaha te ati ta te oraraa i teie tau e hopoi mai—te hoê anei ati o te haaparuparu i te tino, te hoê maˈi pohe, aore ra te hoê fifi rahi i te pae o te ihiihi—aita e mea o te faaore i te here o te Atua i to ˈna nunaa. Eita ta te mau melahi puai, mai te melahi faaroo ore tei riro mai ei Satani, e nehenehe e ohipa i nia ia Iehova e ia faaea oia i te here i ta ˈna mau tavini haapao maitai. (Ioba 2:3) E opani paha te mau hau faatere i te mau tavini a te Atua, e tuu atu paha ia ratou i roto i te fare tapearaa, e hamani ino atu e e faariro ia ratou ei “taata farii-ore-hia.” (Korinetia 1, 4:13) E turai paha taua riri tia ore ra o te mau nunaa i te taata ia patoi ia tatou, eita râ e ohipa i nia i te Arii o te ao taatoa ia faarue oia ia tatou.

16 Ei Kerisetiano, eiaha tatou e mǎtaˈu e e fati ê te here o te Atua i to ˈna nunaa i ta Paulo i parau “te mau mea e vai nei”—te mau mea e tupu ra, te mau huru tupuraa i roto i teie faanahoraa o te mau mea nei—eiaha atoa i te mau mea e tupu a muri aˈe. Noa ˈtu e te tamaˈi ra te feia mana i te fenua nei e i te raˈi ia tatou, te vai ra te here taiva ore o te Atua no te turu ia tatou. E ore “te teitei, e ore hoi te haehaa” e haafifi i te here o te Atua, mai ta Paulo i haamahitihiti. Oia, aita e mea o te huti paha ia tatou i raro, aore ra e mea o te mana aˈe i nia ia tatou, e nehenehe e faataa ê ia tatou i te here o te Atua; aita atoa e mea i hamanihia e nehenehe e tâpû i te taairaa o te Atua e ta ˈna mau tavini haapao maitai. Eita roa ˈtu te here o te Atua e paruparuhia; mea mure ore te reira.—Korinetia 1, 13:8.

A poihere i te hamani maitai o te Atua e a muri noa ˈtu

17. (a) No te aha te fanaˈoraa i to te Atua here e ‘maitai aˈe ai i te ora’? (b) E nafea tatou ia faaite e te poihere ra tatou i te hamani maitai o te Atua?

17 Mai te aha te faufaaraa na outou to te Atua here? Te riro ra anei outou mai ia Davida tei papai e: “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora; e teie nei, e haamaitai tau vaha ia oe. E na reira vau i te haamaitai ia oe i to ˈu nei oraraa; e hopoi au i o ˈu pue rima i to oe ra iˈoa.” (Salamo 63:3, 4) Oia mau, te vai ra anei te hoê mea ta te oraraa i roto i teie nei ao e pûpû mai o te maitai aˈe i te fanaˈoraa i to te Atua here e auhoaraa taiva ore? Ei hiˈoraa, mea maitai aˈe anei te tapiraa i te hoê toroa moni maitai i roto i teie nei ao i te fanaˈoraa i te hau o te feruriraa e te oaoa e noaa mai na roto i te taairaa piri e te Atua? (Luka 12:15) Ua faaruru te tahi mau Kerisetiano i te maitiraa e taiva anei ia Iehova aore ra e faaû i te pohe. E rave rahi Ite no Iehova tei roohia i te reira i roto i te mau aua faatîtîraa Nazi i te tau o te Piti o te Tamaˈi Rahi. Mea iti roa tei taiva, area te rahiraa o to tatou mau taeae Kerisetiano ra, ua maiti ïa i te vai noa i roto i te here o te Atua, ma te ineine i te faaû i te pohe ia titauhia ra. E nehenehe i tei vai noa ma te taiva ore i roto i to ˈna here e tiaturi e e horoa te Atua i te hoê a muri aˈe hopea ore no ratou, te hoê mea eita ta teie nei ao e nehenehe e horoa. (Mareko 8:34-36) E hau atu â râ i te ora mure ore te noaa mai.

18. No te aha te ora mure ore e riro ai ei mea au mau?

18 Noa ˈtu e eita roa ˈtu e nehenehe e ora e a muri noa ˈtu aita anaˈe Iehova, a tamata na i te feruri eaha te huru o te hoê oraraa roa roa aita anaˈe to tatou Atua Poiete. Aita roa ˈtu ïa e auraa, aita e fa mau. Ua horoa Iehova i te ohipa e mauruuruhia na to ˈna nunaa e rave i teie anotau hopea nei. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e ia horoa Iehova, te Opua Rahi, i te ora mure ore, e î iho â te reira i te mau mea maere e te faahiahia no tatou ia haapii e ia rave. (Koheleta 3:11) Rahi noa ˈtu â tatou i te haapii i roto i te mau tausani matahiti i mua nei, eita roa ˈtu e pau ia tatou i te imi i “te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua.”—Roma 11:33.

Te hinaaro maira hoi te Metua iho ia outou

19. Eaha te haapapu-faahou-raa i te taime revaraa ta Iesu Mesia i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ?

19 I te 14 no Nisana 33 T.T., i te po hopea oia e ta ˈna na aposetolo haapao maitai 11, ua parau Iesu i te mau mea e rave rahi no te haapuai ia ratou no te mau mea e tiai maira ia ratou. Ua tia maite ratou paatoa i pihai iho ia Iesu i roto i to ˈna mau ati, e ua ite roa ˈtu ratou iho i to ˈna here ia ratou. (Luka 22:28, 30; Ioane 1:16; 13:1) Ua haapapu faahou atura Iesu ia ratou e: “Te hinaaro maira hoi te Metua iho ia outou.” (Ioane 16:27) Ua tauturu mau paha taua mau parau ra i te mau pǐpǐ ia taa e e mau manaˈo î i te here to te Metua i te raˈi ra ia ratou!

20. Eaha ta outou e faaoti maite e rave, e eaha ta outou e nehenehe e tiaturi?

20 E rave rahi o te ora ra i teie nei tei tavini ia Iehova ma te haapao maitai i te roaraa o te mau ahuru matahiti. Aita e feaaraa, hou te hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea nei, e faaû â tatou i te mau ati e rave rahi. Eiaha roa ˈtu e vaiiho e ia faatupu taua mau tamataraa ra aore ra ati i te feaaraa i to te Atua here taiva ore ia outou. Mea huru fifi ia haamahitihiti atu â i teie parau: E here to Iehova ia outou. (Iakobo 5:11) E tamau anaˈe tatou taitahi i te rave i ta tatou tuhaa, a haapao ai ma te taiva ore i te mau faaueraa a te Atua. (Ioane 15:8-10) Ia faaohipa tatou i te mau ravea atoa no te arue i to ˈna iˈoa. E tia ia tatou ia haapaari i ta tatou faaoti-maite-raa e tamau i te haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure e te haapii i ta ˈna Parau. Noa ˈtu eaha ta to ananahi e hopoi mai, mai te peu e te rave hope ra tatou i tei maraa ia tatou no te faaoaoa ia Iehova, e vai hau noa tatou, ma te tiaturi roa ino i to ˈna here taiva ore.—Petero 2, 3:14.

E nafea outou ia pahono?

• No te vai faito noa i te pae varua e te pae aau, e hinaaro tatou i to vai iho â râ here?

• Eaha te mau mea o te ore roa ˈtu e turai ia Iehova ia faaea i te here i ta ˈna mau tavini?

• No te aha te iteraa i te here o Iehova e riro ai ei mea ‘maitai aˈe i te ora’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Mai te peu e te au ra ia tatou e te huru atea rii ra tatou i te here o te Atua, e nehenehe ta tatou e ohipa no te faatitiaifaro i te mau mea

[Hohoˈa i te api 15]

Ua taa ia Paulo no te aha oia i hamani-ino-hia ˈi