Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ravea e riro ai te ao ei ao oaoa

Te ravea e riro ai te ao ei ao oaoa

Te ravea e riro ai te ao ei ao oaoa

“TE TAATA puai roa ˈˈe hoê roa—eiaha noa i teie na piti tausani matahiti i roto râ i te tuatapaparaa taatoa o te taata—o Iesu no Nazareta ïa,” ta te vea Time ïa i parau. A vai mai ai Iesu i te fenua nei, tau tausani taata aau haavare ore tei ite e e taata rahi oia e mea haapao atoa oia ia vetahi ê. Te taa ra ïa tatou no te aha ratou i hinaaro ai e faariro ia ˈna ei arii. (Ioane 6:10, 14, 15) Mai tei faahitihia râ i roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua patoi Iesu i te faaô i roto i te mau ohipa poritita.

UA NIUHIA te patoiraa a Iesu i nia e toru aˈe tumu: te manaˈo o to ˈna Metua no nia i te mau faaiteraa o te tiamâraa e maiti o te taata, i te pae faatereraa atoa; te vai ra te mau mana huna puai o te haafifi ra i te mau tutavaraa maitai roa ˈˈe e faatere a te taata; e te opuaraa a te Atua e haamau i te hoê faatereraa i te raˈi o te faatere i te fenua taatoa. A hiˈopoa maite ai tatou i teie na manaˈo e toru, e ite tatou no te aha te mau tutavaraa a te taata e faariro i te ao ei ao maitai aˈe i ore ai i manuïa. E ite atoa tatou eaha te ravea.

E nehenehe anei ta te taata e faatere ia ratou iho?

I to te Atua poieteraa i te taata, ua faaue oia e ia mana te taata i nia i te mau animara. (Genese 1:26) Tei raro aˈe râ te taata i te faatereraa hau ê a te Atua. Mea titauhia ia haapapu te tane e te vahine matamua i to raua auraro i te Atua na roto i te oreraa e amu i te hotu o te hoê tumu raau taa ê, “te raau e ite ai i te maitai e te ino.” (Genese 2:17) Tera noa râ, ua faaohipa ino o Adamu raua o Eva i to raua tiamâraa morare e maiti e ua faaroo ore atura i te Atua. Te raveraa i te hotu opanihia, e ere noa ïa i te eiâraa. E orureraa hau râ i te mana arii o te Atua. Te na ô ra te hoê nota i raro i te apî o te Genese 2:17 i roto i La Bible de Jérusalem e ua titau o Adamu raua o Eva i “te tiamâraa morare taotia-ore-hia, mea na reira te taata e patoi ai i te farii i to ˈna huru taata poietehia . . . Te hara matamua, e patoiraa ïa i te mana arii o te Atua.”

No te mau tumu parau morare faufaa roa i hiti mai, ua vaiiho te Atua e na Adamu e o Eva e to raua huaai e maiti i to ratou iho huru oraraa, e ua faataa ratou no ratou iho eaha te mea maitai e eaha te mea ino. (Salamo 147:19, 20; Roma 2:14) I reira ïa to te taata haamataraa i te faatere ia ratou iho. Ua manuïa anei ratou? Ia hiˈo tatou tau tausani matahiti i muri, e nehenehe tatou e parau e aita! Te na ô ra te Koheleta 8:9 (MN) e: ‘Ua faatere te taata i te taata no to ˈna iho pohe.’ Te haapapu ra teie parau peapea roa no nia i te faatereraa te taata ia ratou iho i te tanoraa o te Ieremia 10:23 e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” Ua haapapu te Tuatapaparaa e eita ta te taata e nehenehe e faatere ma te manuïa aita anaˈe to ratou Atua Poiete.

Tera atoa to Iesu manaˈo. Mea riri roa na ˈna te faataa-ê-raa mai i te Atua. “Aore a ˈu peu rave noa,” ta ˈna ïa i parau. “Aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai [te Atua] ra.” (Ioane 4:34; 8:28, 29) No reira, aita Iesu i manaˈo noa ˈˈe e farii e na te taata e faaarii ia ˈna no te mea aita te Atua i horoa i te parau faatia. E ere râ i te auraa e aita oia i hinaaro e tauturu i to ˈna taata-tupu. Ua rave maoti oia i ta ˈna e nehenehe e rave no te tauturu i te taata ia ite i te oaoa rahi roa ˈˈe i to ratou ra tau e a muri aˈe. Ua horoa atoa oia i to ˈna ora no te huitaata. (Mataio 5:3-11; 7:24-27; Ioane 3:16) Ua ite râ Iesu e “e tau to te mau mea atoa nei,” oia atoa e tau ta te Atua i faataa no te faatia i to ˈna mana arii i nia i te huitaata. (Koheleta 3:1; Mataio 24:14, 21, 22, 36-39) A haamanaˈo na râ e i Edene ra, ua pee to tatou nau metua matamua i te hinaaro o te hoê varua ino o tei paraparau na roto i te hoê ophi ite-mata-hia. E aratai ïa te reira ia tatou i te piti o te tumu i ore ai Iesu i faaô i roto i te mau ohipa poritita.

Te arii matau-ore-hia o te ao

Ia au i te Bibilia, ua parau Satani ia Iesu e e horoa oia i “te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu” na ˈna ia haamori Iesu ia ˈna. (Mataio 4:8-10) Oia hoi, ua pûpûhia te faatereraa i te ao ia Iesu—ia au râ i te mau titauraa a te Diabolo. Aita Iesu i hema i teie tamataraa. E tamataraa mau anei râ tera? E nehenehe iho â anei Satani e pûpû i taua mea faahiahia ra? E, ua parau hoi Iesu e o te Diabolo “te arii o teie nei ao,” e ua faataa te aposetolo Paulo ia ˈna mai “te atua o teie nei ao.”—Ioane 14:30; Korinetia 2, 4:4; Ephesia 6:12.

Parau mau, ua ite Iesu e eita iho â te Diabolo e haapao i te maitai o te taata. Ua faataa hoi oia ia Satani mai te hoê “taparahi taata” e te “metua no te haavare e no te mau mea hape atoa.” (Ioane 8:44, The Amplified Bible) Papu maitai, eita roa ˈtu te hoê ao ‘o te vai ra i raro aˈe’ i taua varua ino ra e riro ei ao oaoa mau. (Ioane 1, 5:19) Eita râ te Diabolo e faatere i te ao e a muri noa ˈtu. E fatata Iesu, ei varua puai i teie nei, i te faaere ia Satani i to ˈna tiaraa e i te faaore roa i to ˈna mana.—Hebera 2:14; Apokalupo 20:1-3.

Ua ite Satani iho e te mahemo oioi ra to ˈna mau mahana ei arii o te ao. No reira oia e imi ai i te mau ravea atoa e haapiˈo i te taata o te ore roa ˈtu e taui, mai ta ˈna i rave hou te diluvi i te tau o Noa. (Genese 6:1-5; Iuda 6) “E ati râ hoi to te fenua e to te tai,” ta te Apokalupo 12:12 ïa e parau ra, “tei raro atu na hoi te Diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” Ia au i te parau tohu bibilia e te mau tupuraa na te ao atoa nei, te ora nei tatou fatata i te hopea o teie “maa taime poto.” (Timoteo 2, 3:1-5) E fatata ïa te faaoraraa.

Hoê faatereraa o te hopoi mai i te oaoa

Te toru o te tumu i ore ai Iesu i faaô i roto i te mau ohipa poritita, oia ïa ua ite oia e ua faataahia te hoê taime i muri aˈe e haamau ai te Atua i te hoê faatereraa i te raˈi o te faatere i te fenua. E parau te Bibilia i teie faatereraa, te Basileia o te Atua, e tera te tumu parau rahi o ta Iesu haapiiraa. (Luka 4:43; Apokalupo 11:15) Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te pure ia tae mai taua Basileia ra, no te mea i raro aˈe noa i ta ˈna faatereraa e ‘haapaohia ˈi to te Atua hinaaro i te fenua nei, mai tei te raˈi atoa ra.’ (Mataio 6:9, 10) E ui paha outou e, ‘Mai te peu e na teie Basileia e faatere i te fenua taatoa, eaha ïa te tupu i nia i te mau faatereraa a te taata?’

Tei roto te pahonoraa i te Daniela 2:44: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [e faatere nei i te hopea o teie faanahoraa], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia [a te taata] ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” No te aha e tia ˈi i te Basileia o te Atua ia ‘haaparari’ i te mau faatereraa o te fenua? No te mea te onoono ra teie mau faatereraa i nia i te turu-tamau-raa i te huru feruriraa e na te taata e faatere ia ˈna iho, e huru feruriraa patoi hoi teie i te Atua ta Satani i faahotu i te ô i Edene ra. Taa ê atu i te oreraa e tâuˈa i te maitai o vetahi ê, e riro atoa te feia o te faaitoito ra i te rave tamau i taua huru feruriraa ra i te aa ˈtu i te Atua Poiete. (Salamo 2:6-12; Apokalupo 16:14, 16) No reira e tia ˈi ia ui tatou ia tatou iho e, ‘Te turu ra anei tatou i te faatereraa a te Atua aore ra aita?’

E maiti outou i to vai mana arii?

No te tauturu i te taata ia rave i te hoê faaotiraa niuhia i nia i te ite mau no nia i te faatereraa, ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e poro i “te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa” hou te hopea o teie faanahoraa e tae mai ai. (Mataio 24:14) O vai ma i teie mahana o tei matauhia na te ao atoa nei no te pororaa i te Basileia o te Atua? Te mau Ite no Iehova. Inaha, teie tei papaihia ahia maororaa i nia i te api matamua o teie vea “E faaite ra i te Basileia o Iehova.” I teie mahana, e ono mirioni e tiahapa Ite i roto e hau atu i te 230 fenua teie e tauturu nei i te taata ia noaa ia ratou te ite mau i taua Basileia ra. *

Mau haamaitairaa no te huiraatira o te Basileia

Ua rave noa Iesu i te mau mea ia au i to te Atua hinaaro. No reira, ua haa puai oia i te faahaere i mua i te mau faufaa a te Basileia o te Atua, te ravea hoê roa o te mau fifi o te ao, aita râ oia i maiti i te hoê haerea tiamâ e aita i tamata i te turu aore ra i te haamaitai i te faanahoraa o te mau mea e vai nei na roto i te mau ravea poritita. No to ˈna taiva ore, ua haamauruuruhia oia i te hoê terono hanahana i nia i te raˈi ei Arii o taua Basileia ra. Auê ïa haamauruururaa faahiahia mau no to ˈna auraro i te Atua!—Daniela 7:13, 14.

Te mau mirioni taata o te pee ra ia Iesu i teie mahana na roto i te tuuraa i te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua e te auraroraa i to te Atua hinaaro, e fanaˈo atoa ratou i te hoê ô faahiahia—te tiaturiraa faufaa roa e riro ei huiraatira i te fenua nei o te Basileia o te Atua. (Mataio 6:33) I raro aˈe i ta ˈna faatereraa î i te here, e arataihia ˈtu ratou i te huru taata tia roa ra, ma te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 21:3, 4) Te na ô ra te Ioane 1, 2:17 e: “Te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” Ia haamouhia Satani e to ˈna mau taata e ia faarirohia te fenua ei paradaiso rahi aita e here aiˈa faatupu amahamaharaa, aita e tapihooraa piˈo, e aita e haapaoraa hape, auê ïa te oaoa rahi e parahi i ǒ nei e a muri noa ˈtu!—Salamo 37:29; 72:16.

Oia, o te Basileia o te Atua te ravea papu e riro ai te ao ei ao oaoa mau, e ma te tano, te faataahia ra te poroi o te faaite ra i te reira ei parau apî maitai. Ia haere mai te hoê Ite no Iehova i ǒ outou e faaite i teie parau apî maitai ia outou, no te aha e ore ai e faaroo atu mai te peu e aita outou i na reira ˈtura?

[Nota i raro i te api]

^ Ei feia paturu i te Basileia o te Atua, eita te mau Ite no Iehova e faaô i roto i te mau ohipa poritita aore ra e faatupu i te mau orureraa i te mau hau no teie nei ao, tae noa ˈtu i te mau fenua e te opanihia ra aore ra te hamani-ino-hia ra te mau Ite. (Tito 3:1) E tamata maoti ratou i te rave i ta ratou tuhaa poritita ore, pae varua o te tauturu i te taata mai ta Iesu e ta ta ˈna mau pǐpǐ no te senekele matamua i rave. E faaitoito te mau Ite i te tauturu i te mau hoa o te parau-tia i to ratou fenua ia farii ratou i te mau faufaa bibilia maitatai, mai te here i te fetii, te haerea tia, te vai-mâ-raa morare, e te morare maitai o te ohipa. Na mua roa, e faaitoito te mau Ite i te haapii ia ratou nafea ia faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia e ia faariro i te Basileia o te Atua mai te tiaturiraa mau o te huitaata.

[Hohoˈa i te api 5]

Te haapapu ra te Tuatapaparaa e eita ta te taata e nehenehe e faatere ma te manuïa aita anaˈe te Atua

[Hohoˈa i te api 5]

No te mea e na ˈna e faatere ra i teie nei “ao,” e nehenehe Satani e pûpû i “te mau basileia atoa i te ao nei” na Iesu

[Hohoˈa i te api 7]

Ua haapii Iesu e e riro te ao ei vahi faahiahia i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua