Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A ahu i te faaoromai rahi’

‘A ahu i te faaoromai rahi’

‘A ahu i te faaoromai rahi’

‘A [ahu i te] aroha . . . e te faaoromai rahi.’—KOLOSA 3:12; MN.

1. A faatia na i te hoê hiˈoraa maitai o te faaoromai rahi.

 UA RIRO mai o Régis o te faaea i Farani apatoa hitia o te râ, ei Ite no Iehova bapetizohia i te matahiti 1952 ra. Ua tau matahiti to ta ˈna vahine raveraa i te mau mea atoa ta ˈna i nehenehe no te faataupupu i ta ˈna mau tutavaraa e tavini ia Iehova. Ua tamata oia i te haaputa i to ˈna mau uaua pereoo eiaha oia ia tae i te mau putuputuraa, e i te hoê taime, ua apee atoa oia ia ˈna a poro ai oia i te poroi bibilia i tera e tera fare, ma te faaooo atu a paraparau ai oia i te mau fatu fare no nia i te parau apî maitai o te Basileia. Noa ˈtu teie patoiraa tuutuu ore, ua tamau noa o Régis i te faaoromai rahi. E hiˈoraa maitai ïa o Régis no te mau Kerisetiano atoa no te mea e titau Iehova i te faaoromai rahi i ta ˈna feia haamori atoa i roto i to ratou taairaa e vetahi ê.

2. Eaha te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia ei “faaoromai rahi,” e eaha te manaˈo e vai ra i roto i taua taˈo ra?

2 Te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia ei “faaoromai rahi,” e “roaraa o te varua” ïa. Ua huri te Bibilia Moˈa ra i teie taˈo e pae taime ei “faaoromai,” e piti taime ei “faaoromairaa roa,” e toru taime ei “haamahuraa roa,” e e maha taime ei “faaoromai rahi.” I roto i na taˈo Hebera e Heleni atoa i hurihia ei “faaoromai rahi,” te vai ra te manaˈo o te haamahuraa, te faatia-noa-raa, e te oreraa e riri vave.

3. Nafea te hiˈoraa a te Kerisetiano i te faaoromai rahi i taa ê ai i ta to Heleni no te senekele matamua?

3 Aita to Heleni no te senekele matamua e manaˈo ra e e maitai morare te faaoromai rahi. Aita roa ˈtu te mau philosopho Setoiko i faaohipa nei i te taˈo iho. Ia au i te aivanaa Bibilia o William Barclay, “tei te tahi ê roa pae” te faaoromai rahi “i te maitai morare Heleni,” o tei faateitei, taa ê atu i te tahi atu mau mea, i “te patoiraa i te faaoromai i te tahi noa ˈˈe tuhi aore ra faainoraa.” Te na ô ra oia e: “No to Heleni, te taata faahiahia mau, o te taata ïa e rave i te mau mea atoa no te tahoo. No te Kerisetiano, te taata faahiahia mau, o te taata ïa, noa ˈtu e e nehenehe ta ˈna, o te ore roa ˈtu e na reira.” A hiˈo noa ˈtu to Heleni i te faaoromai rahi mai te hoê tapao o te paruparu, i ǒ nei râ, mai i roto i te tahi atu mau tupuraa, “e paari rahi hoi to te mea maamaa a te Atua nei, i to te taata nei paari; e puai rahi to te paruparu o te Atua, i to te taata nei puai.”—Korinetia 1, 1:25.

Te hiˈoraa o te faaoromai rahi o te Mesia

4, 5. Eaha te hiˈoraa faahiahia o te faaoromai rahi ta Iesu i horoa?

4 Ua horoa te Mesia ra o Iesu i te hiˈoraa maitai roa o te faaoromai rahi, o Iehova anaˈe te rahi aˈe ia ˈna i roto i teie tuhaa. Noa ˈtu e tei roto oia i te hepohepo rahi, ua faaite Iesu i te hitahita ore maere mau. Ua tohuhia no nia ia ˈna e: “Ua rave-ino-hia hoi oia, e ua faahaehaahia mai ra; aitâ ra to ˈna vaha i parau: i arataihia oia mai te fanauˈa mamoe i te taparahiraa ra, e mai te mamoe e mamû i te aro o te feia e paoti i to ˈna huruhuru ra, aitâ atoa to ˈna vaha i parau.”—Isaia 53:7.

5 E faaoromai rahi taa ê mau ta Iesu i faaite i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei! Ua haamahu oia i te mau uiuiraa haavarevare a to ˈna mau enemi e te mau tuhi a te feia patoi. (Mataio 22:15-46; Petero 1, 2:23) Mea faaoromai oia i ta ˈna mau pǐpǐ, noa ˈtu e i tatamaˈi pinepine na ratou a mârô ai o vai to ratou e hau i te rahi. (Mareko 9:33-37; 10:35-45; Luka 22:24-27) E mea faahiahia mau te hitahita ore ta Iesu i faaite i te po i haavarehia ˈi oia i to Petero e o Ioane varearaa i te taoto, ua parauhia ˈtu hoi raua “e ara”!—Mataio 26:36-41.

6. Nafea to Paulo faufaaraahia i te faaoromai rahi o Iesu, e eaha ta tatou e haapii maira maoti te reira?

6 I muri aˈe i to ˈna poheraa e to ˈna tia-faahou-raa, ua tamau noa Iesu i te faaoromai rahi. Ua ite maite te aposetolo Paulo i te reira, i riro na hoi oia ei taata hamani ino i te mau Kerisetiano. Ua papai Paulo e: “E parau mau teie, e te au hoi ia fariihia e te taata atoa, e i haere mai te Mesia ra o Iesu i te ao nei e faaora i te feia hara: e o vau hoi to ratou i hau. Teie râ te mea i arohahia mai ai au, ia itea te faaoromai rahi roa o Iesu Mesia ia ˈu, i tei hau i te hara nei, ei hiˈo-tapao-raa na te feia e faaroo ia ˈna a muri atu, e noaa ˈtu te ora mure ore ra.” (Timoteo 1, 1:15, 16) Noa ˈtu eaha to tatou huru i mutaa ihora, ia niu tatou i to tatou faaroo i nia ia Iesu, e faaoromai rahi oia ia tatou—e papu maitai, a tiai ai ia faatupu tatou i ‘te parau e au i te tatarahapa.’ (Ohipa 26:20; Roma 2:4) Te faaite ra te mau poroi ta te Mesia i hapono i na amuiraa e hitu no Asia Iti e noa ˈtu e mea faaoromai rahi oia, e tiai mau oia i te haereraa i mua.—Apokalupo, te mau pene 2 e te 3.

Te hoê hotu a te varua

7. Eaha te taairaa i rotopu i te faaoromai rahi e te varua moˈa?

7 I roto i te pene 5 o ta ˈna rata i to Galatia, ua faataa ê o Paulo i ta te tino e rave i ta te varua e faatupu. (Galatia 5:19-23) I te mea e o te hoê o te mau ateriputi o Iehova te faaoromai rahi, no ǒ mai ia ˈna ra teie huru maitai e e hotu tera a to ˈna varua. (Exodo 34:6, 7) Oia mau, tei te maha o te vairaa te faaoromai i roto i ta Paulo faataaraa i ta te varua e faatupu, e teie pueraa ‘te hinaaro, te oaoa, te hau, . . . te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore.’ (Galatia 5:22, 23) No reira, ia faaohipa te mau tavini a te Atua i te faaoromai e au i to ˈna, te na reira ra ratou i raro aˈe i te mana o te varua moˈa.

8. Maoti te aha e nehenehe ai tatou e faahotu i ta te varua e faatupu, tae noa ˈtu i te faaoromai rahi?

8 E ere râ te auraa e e faahepo Iehova i to ˈna varua i nia i te hoê taata. E tia ia tatou ia hinaaro mau ia ohipa mai te reira i nia ia tatou. (Korinetia 2, 3:17; Ephesia 4:30) E vaiiho tatou ia ohipa te varua i roto i to tatou oraraa na roto i te faahoturaa i to ˈna mau hotu i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave. I muri aˈe i to ˈna nanairaa i ta te tino e rave e ta te varua e faatupu, ua na ô â Paulo e: ‘E teie nei, te ora nei tatou i te varua, e pee tatou i ta te varua ra. Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te varua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te varua ra.’ (Galatia 5:25; 6:7, 8) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e manuïa i te faahoturaa i te faaoromai rahi, e tia atoa ia tatou ia faahotu i te toea o ta te varua moˈa e faatupu i roto i te mau Kerisetiano.

“E faaoromairaa roa to te aroha”

9. No te aha paha Paulo i parau ai i to Korinetia e “e faaoromairaa roa to te aroha”?

9 Ua faaite Paulo e e taairaa taa ê to rotopu i te aroha e te faaoromai rahi i to ˈna parauraa e: “E faaoromairaa roa to te aroha.” (Korinetia 1, 13:4) Ua parau te hoê aivanaa Bibilia, o Albert Barnes, e ua onoono Paulo i nia i te reira no te mârôraa e te tatamaˈiraa e vai ra i roto i te amuiraa Kerisetiano no Korinetia. (Korinetia 1, 1:11, 12) Te na ô ra o Barnes e: “E taa ê roa te taˈo i faaohipahia i ǒ nei [ei faaoromai rahi] i te ruraa: i te mau parau iria e te mau manaˈo iria, e i te riri. Te faaite ra te reira i te huru o te feruriraa o te FAAOROMAI MAORO ia faahepohia, ia aahia.” E turu maite te aroha e te faaoromai rahi i te hau o te amuiraa Kerisetiano.

10. (a) E nafea te aroha ia tauturu ia tatou ia faaoromai rahi, e eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo e horoa ra i te reira pae? (b) Eaha te tatararaa a te hoê aivanaa Bibilia no nia i te faaoromai rahi e te maitai o te Atua? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

10 “E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai; e ore te aroha . . . e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave.” E tauturu ïa te aroha ia tatou ia faaoromai rahi na roto i te mau ravea e rave rahi. * (Korinetia 1, 13:4, 5) Maoti te aroha e faaoromai ai tatou te tahi i te tahi e e haamanaˈo ai e mea tia ore anaˈe tatou paatoa e e mau hape to tatou. E tauturu te reira ia haapao tatou i to vetahi ê tiaraa e ia faaore i te hara. Te faaitoito maira te aposetolo Paulo ia haere ‘ma te aau haehaa, e te marû, ma te haamahuraa roa, i te faaoromairaa te tahi i te tahi ma te aroha; ma te ara maite ia vai â te au tahoê a te varua i te ati ra i te hau.’—Ephesia 4:1-3.

11. No te aha e riro ai ei mea faufaa mau ia faaoromai rahi i roto i te mau pǔpǔ Kerisetiano?

11 Maoti te faaoromai rahi o ta ratou mau melo, e vai hau noa e te oaoa atoa te mau pǔpǔ Kerisetiano, ei amuiraa anei, ei utuafare o te Betela, ei utuafare mitionare, ei pǔpǔ paturaa, aore ra ei pǔpǔ haere haapiiraa. No te mau taa-ê-raa o te mau huru taata, te mau mea au-roa ˈˈe-hia, te huru i arataihia ˈi, te mau faito peu maitatai, e tae noa ˈtu te ihomâ, e nehenehe te ooo e tupu mai i tera e tera taime. Mai te reira atoa i roto i te mau utuafare. Mea faufaa roa eiaha ia riri vave. (Maseli 14:29; 15:18; 19:11) Mea titauhia te faaoromai rahi—te haamahuraa ma te faaoromai a tiaturi ai e e maitai mai te huru tupuraa—i te taatoaraa.—Roma 15:1-6.

E tauturu te faaoromai rahi ia tatou ia haamahu

12. No te aha te faaoromai rahi e riro ai ei mea faufaa i roto i te mau huru tupuraa fifi?

12 E tauturu te faaoromai rahi ia tatou ia haamahu i te mau tupuraa fifi e au ra e aita e hopearaa aore ra aita e ravea oioi. Mai te reira te tupuraa o Régis, tei faahitihia i te omuaraa. Ua tau matahiti i te maoro to ta ˈna vahine patoiraa i ta ˈna mau tutavaraa e tavini ia Iehova. I te hoê râ mahana, ua haere mai oia ia ˈna ra ma te roimata a na ô ai e: “Ua ite au e o te parau mau tera. A tauturu mai ia ˈu. Te hinaaro nei au i te hoê haapiiraa bibilia.” I te pae hopea, ua bapetizohia oia ei Ite. Te na ô nei Régis e: “Te haapapu ra te reira e ua haamaitai Iehova i taua mau matahiti tutavaraa ra, faaoromairaa, e haamahuraa.” Ua hoona to ˈna faaoromai rahi.

13. Eaha tei tauturu ia Paulo ia haamahu, e e nafea to ˈna hiˈoraa ia tauturu ia tatou ia haamahu?

13 I te senekele matamua, ua riro te aposetolo Paulo ei hiˈoraa maitai o te faaoromai rahi. (Korinetia 2, 6:3-10; Timoteo 1, 1:16) I te pae hopea o to ˈna oraraa, i to ˈna horoaraa i te aˈoraa i to ˈna hoa apî aˈe o Timoteo, ua faaara Paulo ia ˈna e e farerei te mau Kerisetiano atoa i te ati. Ua faahiti Paulo i to ˈna iho hiˈoraa e ua faaitoito aˈera e faatupu i te mau huru maitatai Kerisetiano e hinaarohia no te haamahu. Ua papai oia e: “Ua ite hua râ oe i ta ˈu i haapii ra, e to ˈu haerea, e ta ˈu i titau, e te haapao mau, e te mǎrû, e te aroha, e te faaoromai, e to ˈu hamani-ino-raahia mai, e te mau pohe a roohia mai ai au i Anetiohia, e i Ikonio, e i Lusetera; i te huru o taua mau hamani ino i faaoromaihia e au ra: i faaorahia râ vau e te Fatu i taua mau ati atoa ra. E te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” (Timoteo 2, 3:10-12; Ohipa 13:49-51; 14:19-22) No te haamahu, e hinaaro tatou paatoa i te faaroo, te aroha, e te faaoromai rahi.

Te ahuraa i te faaoromai rahi

14. Ua faaau Paulo i te mau huru maitatai e au i to te Atua, mai te faaoromai rahi, i te aha, e eaha te aˈoraa ta ˈna i horoa i te mau Kerisetiano no Kolosa?

14 Ua faaau te aposetolo Paulo i te faaoromai rahi e te tahi atu mau huru maitatai e au i to te Atua i te ahu ta te Kerisetiano e tia ia ahu i muri aˈe i te iritiraa i te mau peu taa maitai o “te taata tahito.” (Kolosa 3:5-10) Ua papai oia e: ‘A [ahu i te] aroha, e te hamani maitai, e te haehaa, e te marû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, [a ahu i] te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.’—Kolosa 3:12-14; MN.

15. Eaha te faahopearaa ia “ahu” te mau Kerisetiano i te faaoromai rahi e te tahi atu mau huru maitatai e au i to te Atua?

15 Ia “ahu” te mau melo o te hoê amuiraa i te aroha, te hamani maitai, te haehaa, te mǎrû, te faaoromai rahi, e i te here, e noaa ia ratou i te faatitiaifaro i te mau fifi e te haere i mua ma te tahoê i roto i te taviniraa ia Iehova. E tia iho â râ i te mau tiaau Kerisetiano ia faaoromai rahi. I te tahi mau taime, e hinaaro paha ratou e aˈo i te tahi atu Kerisetiano, e rau râ te ravea e na reira ˈi. Ua faataa Paulo i te haerea maitai roa ˈˈe i to ˈna papairaa ia Timoteo e: “E faaite hua i te hapa, e aˈo atu, e faaitoito atu, ma te faaoromai rahi, e te haapii-maite-raa ˈtu.” (Timoteo 2, 4:2) Oia, e tia ia faaohipa noa i te faaoromai rahi, te tura, e te mǎrû i nia i te mau mamoe a Iehova.—Mataio 7:12; 11:28; Ohipa 20:28, 29; Roma 12:10.

“Faaoromai i te taata atoa ra”

16. Eaha paha te faahopearaa ia “faaoromai” tatou “i te taata atoa ra”?

16 No to Iehova faaoromai rahi i te taata, e hopoia morare ta tatou e “faaoromai i te taata atoa ra.” (Tesalonia 1, 5:14) E titau te reira ia faaoromai i te mau melo utuafare e ere i te Ite, te feia tapiri, te mau hoa ohipa, e i te mau hoa haapiiraa. Mea rahi te mau faainoraa i faaruruhia e te mau Ite tei faaoromai, i te tahi mau taime ua tau matahiti i te maoro, i te mau parau faaooo aore ra i te patoiraa huna ore a te taata ta ratou i tapiri na i te vahi raveraa ohipa aore ra i te haapiiraa. (Kolosa 4:5, 6) Ua papai te aposetolo Petero e: “Ia maitai ta outou parau i rotopu i te mau Etene: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou parau maitai, ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.”—Petero 1, 2:12.

17. E nafea tatou ia pee i to Iehova aroha e faaoromai rahi, e no te aha e tia ˈi ia tatou ia na reira?

17 Te faaoromai rahi o Iehova, o te ora ïa no te mau mirioni taata. (Petero 2, 3:9, 15) Ia pee tatou i to Iehova aroha e faaoromai rahi, e tamau noa tatou i te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ma te faaoromai e te haapii ia vetahi ê ia auraro i te faatereraa arii a te Mesia. (Mataio 28:18-20; Mareko 13:10) Ia faaea noa ˈtu tatou i te poro, mai te huru ra ïa e te hinaaro ra tatou e taotia i te faaoromai rahi o Iehova e aita ïa tatou e farii ra i te fa o te reira, oia te aratairaa i te taata i te tatarahapa ra.—Roma 2:4.

18. Eaha ta Paulo i pure no to Kolosa?

18 I roto i ta ˈna rata na te mau Kerisetiano no Kolosa, i Asia Iti, ua papai Paulo e: “I ore atoa ˈi matou i faaea ˈi i te pure ia outou, mai te mahana mai â i ite ai matou ra, e te aniraa ˈtu e ia faaîhia mai outou i te ite i to ˈna ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra: ia au to outou haerea i te Fatu i te mau mea atoa e mauruuru ai ra, ia tupu te mau ohipa maitatai ia outou, e ia rahi hoi to outou ite i te Atua; ma te faaetaetahia i te mau puai atoa i to ˈna ra puai mana, ia rahi atu te faaoromai, e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa.”—Kolosa 1:9-11.

19, 20. (a) E nafea tatou eiaha ia fiu i te faaoromai rahi tamau o Iehova? (b) Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai maoti to tatou faaoromai rahi?

19 Eita tatou e fiu i te faaoromai rahi tamau o Iehova mai te peu e ua ‘î tatou i te ite mau i to ˈna hinaaro,’ oia hoi ‘ia ora te taata atoa, e ia noaa te ite i te parau mau.’ (Timoteo 1, 2:4) E ‘tupu noa te mau ohipa maitatai’ ia tatou i te pae iho â râ o te pororaa i “te evanelia o te basileia nei.” (Mataio 24:14) Ia tamau noa tatou i te rave i te reira ma te haapao maitai, e faaetaeta Iehova ia tatou “i te mau puai atoa i to ˈna ra puai mana,” ia nehenehe tatou ‘e faaoromai e e haamahu roa i te ino ma te oaoa.’ Ia na reira tatou, e ‘au to tatou haerea ia Iehova,’ e e fanaˈo tatou i te hau e noaa mai na roto i te iteraa e ‘te mauruuru roa ra oia’ ia tatou.

20 Ia papu roa ino ia tatou e mea paari mau te faaoromai rahi o Iehova. Mea maitai te reira no to tatou ora e no to te feia e faaroo i ta tatou pororaa e haapiiraa. (Timoteo 1, 4:16) E tauturu te faahoturaa i ta te varua e faatupu—te aroha, te mǎrû, te maitai, te mamahu e te hitahita ore—ia tatou ia faaoromai rahi ma te oaoa. E ohie aˈe ia tatou i te faaea hau e te mau melo o to tatou utuafare, e oia atoa e to tatou mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa. E tauturu atoa te faaoromai rahi ia haamahu i to tatou mau hoa ohipa aore ra to tatou mau hoa haapiiraa. E e fa to to tatou faaoromai rahi, oia te faaoraraa i te feia rave hara e te faahanahanaraa i te Atua faaoromai rahi ra o Iehova.

[Nota i raro i te api]

^ Ei tatararaa i te parau a Paulo e “e faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai,” ua papai te aivanaa Bibilia o Gordon D. Fee e: “I roto i te teologia a Paulo, e au te reira [te faaoromai rahi e te hamani maitai] i na pae toopiti o te huru o te Atua i nia i te huitaata (hiˈo Roma 2:4). I te hoê pae, te faaite ra te Atua i to ˈna faaoromai î i te here na roto i te haavîraa i to ˈna riri i te orureraa hau a te taata; i te tahi aˈe pae, te itehia ra to ˈna maitai i roto i te mau tausani faaohiparaa i to ˈna aroha hamani maitai. No reira te faataaraa a Paulo i te aroha e haamata ˈi e teie faataaraa toopiti i te Atua, tei faaite i to ˈna faaoromai e to ˈna maitai i te feia e au ia ratou ta ˈna haavaraa, na roto i te Mesia.”

E nehenehe anei ta outou e faataa?

• Mea nafea to te Mesia riroraa ei hiˈoraa faahiahia o te faaoromai rahi?

• Na te aha e tauturu ia tatou ia faahotu i te faaoromai rahi?

• E nafea te faaoromai rahi ia tauturu i te mau utuafare, te mau pǔpǔ Kerisetiano, e te mau matahiapo?

• E nafea to tatou faaoromai rahi e hopoi mai ai i te mau maitai i nia ia tatou iho e ia vetahi ê?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Noa ˈtu e tei roto oia i te hepohepo rahi, ua faaoromai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ

[Hohoˈa i te api 16]

Te faaitoitohia ra te mau tiaau Kerisetiano ia faaite i te hiˈoraa maitai o te faaoromai rahi ia ohipa ratou e to ratou mau taeae

[Hohoˈa i te api 17]

Ia pee tatou i to Iehova aroha e faaoromai rahi, e tamau tatou i te poro i te parau apî maitai

[Hohoˈa i te api 18]

Ua pure Paulo e ia ‘haamahu roa’ te mau Kerisetiano “i te ino ma te oaoa”