Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E hinaaro outou i te hoê manaˈo haava i haapiihia

E hinaaro outou i te hoê manaˈo haava i haapiihia

E hinaaro outou i te hoê manaˈo haava i haapiihia

E mahana e ore roa e moehia te tiai maira i te mau horopatete e te mau rave ohipa i nia i te manureva Air New Zealand 901 o te tere atu i te Antarctique. Ua ineine te mau taviri hohoˈa, e mea oaoa te taata a tere ai te manureva DC-10 i raro rii ia nehenehe te mau horopatete e mataitai i te fenua uouo nehenehe, te Antarctique.

UA HAU atu i te 11 000 hora tereraa manureva ta te tomana, te hoê pairati 15 matahiti i te maoro, i rave. Hou te maueraa, ua faaô maitai oia i te hohoˈa o te tere i roto i ta ˈna roro uira manureva, aita râ oia i ite e mea hape te mau numera i horoahia mai. Ua tere atu te DC-10 na roto i te ata i raro noa mai i te 600 metera, e ua perehi atura i nia i te paheeraa o te mouˈa Erebus, ma te haapohe i na 257 taata taatoa i roto i te manureva.

Mai te mau manureva i teie mahana o te turui i nia i te mau roro uira no te aratai ia ratou na nia i te raˈi, ua horoahia te hoê manaˈo haava na te taata no te aratai i to ratou oraraa. E e nehenehe te ati riaria i tupu i nia i te manureva 901 e horoa mai i te tahi mau haapiiraa faufaa no nia i to tatou manaˈo haava. Ei hiˈoraa, ua taaihia te tereraa fifi ore o te manureva i te hoê ravea o te faaite maitai i te aveia e i te mau tapao taa maitai, e no nia i to tatou maitairaa i te pae varua, i te pae morare, e i te pae tino, ua taaihia ïa te reira i te hoê manaˈo haava o te ohipa oioi ma te arataihia e te mau tapao morare tano.

Tera noa râ, i roto i te ao i teie mahana, te morohi oioi ra taua mau tapao ra aore ra aita e tâuˈahia ra. “E faaroo rahi tatou i teie mahana e aita o Johnny i ite i te taio, aita i ite i te papai, e aita i ite teihea te fenua Farani i nia i te hoê tapura fenua,” ta te hoê orometua haapii Marite ïa i parau. “E parau mau atoa e aita o Johnny i ite eaha te mea maitai e eaha te mea ino. Taa ê atu i te ite ore i te taio, i te papai, e i te numera, e tia ia tatou ia tuu atoa i te feaapitiraa morare rahi i roto i te anairaa fifi i te pae haapiiraa.” Ua parau atoa oia e “i teie mahana, te ora nei te feia apî i roto i te hoê papu-ore-raa morare. A ui na i te hoê o ratou mai te peu e te vai ra te tahi mau faito taa maitai no nia i te mea maitai e te mea ino, e ite taue outou e e feaapiti ratou, e taiâ, e haapeapea, eita e pahono mai. . . . E rahi roa ˈtu teie feaapitiraa, eita râ e afaro mai, ia haere ratou i te haapiiraa tuatoru.”

Hoê tumu o teie feaapitiraa, o te relativisme morare ïa, e manaˈo teie i parare e e taa ê te mau faito ia au i ta te taata e au aore ra ia au i te taˈere. A feruri na eaha te tupu mai te peu e e tia i te mau pairati ia faatere i te manureva, eiaha maoti te mau tapao i haamauhia, maoti râ te mau mori tapao o te taui haere i te vahi ma te manaˈo-ore-hia e o te moe roa i te tahi taime! Aita e feaaraa e e tupu pinepine ïa te mau ati mai tei tupu i nia i te mouˈa Erebus. Oia atoa, i te mea e aita te ao e pee faahou ra i te mau faito morare i haamauhia, te ooti rahi noa ˈtu ra ratou ma te peapea i te oto e te pohe a amahamaha ˈi te mau utuafare i te taiva e a mauiui ai te mau mirioni taata i te maˈi SIDA aore ra i te tahi atu â mau maˈi purumu.

E au ra paha e mea faahiahia te relativisme morare, te tanoraa râ, e au to ˈna mau taata i te feia no Nineve i tahito ra tei ore hoi i ite i “to ratou rima atau e to ratou rima aui.” E tia noa te feia e pee ra i te relativisme morare i te mau Iseraela apotata o tei parau e ‘e maitai te ino, e te maitai ra, e ino ïa.’—Iona 4:11; Isaia 5:20.

No reira, ihea e itea mai ai ia tatou te mau ture e te mau faaueraa tumu maramarama e te taa maitai o te haapii i to tatou manaˈo haava ia riro ei aratai papu? E mau mirioni taata tei ite e e tano roa te Bibilia no te reira. Aita te Bibilia i haamoe i te tahi noa ˈˈe mea, mai te morare i te morare o te ohipa e mai te haapiiraa i te mau tamarii i te haamoriraa i te Atua. (Timoteo 2, 3:16) Ua riro te Bibilia ei buka o te nehenehe roa e tiaturihia i te roaraa o te mau senekele. No te mea e na te hoê mana teitei roa ˈˈe, to tatou Atua Poiete, i haamau i te mau faito morare o te Bibilia, mea faufaa ïa te reira no te taata atoa. No reira, aita e tumu e ora ˈi tatou ma te ore e ite eaha te mea maitai e eaha te mea ino.

I teie râ mahana, te arohia nei to outou manaˈo haava mai tei ore i itehia aˈenei. Eaha ïa? E nafea outou e nehenehe ai e paruru i to outou manaˈo haava? Te hoê ravea maitai, ia ite na mua outou nohea mai te aroraa e eaha ta ˈna mau ravea. E hiˈopoahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.