Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaora Iesu—Nafea?

E faaora Iesu—Nafea?

E faaora Iesu—Nafea?

“E faaora Iesu!” “O Iesu to tatou Faaora!” I te mau fenua e rave rahi i te ao atoa, te vai ra tera mau poroi i nia i te mau pǎpai o te tahi mau fare tahua rau e i te tahi atu mau vahi taata. Tau mirioni taata o te tiaturi mau nei e o Iesu to ratou Faaora. Ia ui atu outou ia ratou e, “Nafea Iesu e faaora ˈi ia tatou?” e pahono mai paha ïa ratou e, “Ua pohe Iesu no tatou” aore ra, “Ua pohe Iesu no ta tatou mau hara.” Oia, maoti to Iesu pohe e nehenehe ai tatou e faaorahia. Tera râ, nafea te pohe o te hoê taata e nehenehe ai e tapoˈi i te mau hara a te hoê nahoa rahi? Ia uihia mai ia outou e, “Nafea to Iesu pohe e faaora ˈi ia tatou?” eaha ïa ta outou e parau?

MEA ohie roa te pahonoraa ta te Bibilia e horoa ra no teie uiraa, mea maramarama râ e te vai ra to ˈna auraa. Ia taa râ ia tatou to ˈna faufaaraa, mea hinaarohia ia hiˈo na mua tatou i te ora e te pohe o Iesu mai te hoê ravea e matara ˈi te hoê fifi i te rahi. Mea na reira noa ïa e taa maitai ai ia tatou te faufaaraa rahi mau o te pohe o Iesu.

I to Iesu horoaraa i to ˈna ora, te faaafaro ra ïa te Atua i te hoê ohipa i tupu i to Adamu hararaa. E hara ino mau â teie! Mea tia roa hoi te tane matamua roa e ta ˈna vahine ra o Eva. O te aua nehenehe i Edene ra to raua nohoraa. Ua horoa te Atua na raua i te hoê ohipa e auraa to te reira, oia hoi e atuatu i to raua nohoraa i roto i te ô. E tia ia raua ia mana ma te here i nia i te tahi atu â mau mea ora i nia i te fenua. E a rahi roa mai ai te taata e a î ai te fenua i te mau mirioni taata, e tia ia ratou ia faanuu i te mau otia o te paradaiso e ati noa ˈˈe te fenua. (Genese 1:28) E ohipa faahiahia e te au roa tei horoahia na raua! Hau atu â, e apiti î i te here te tahi no te tahi. (Genese 2:18) Aita raua i ere i te tahi mea. E oraraa mure ore oaoa to mua ia raua.

Mea fifi ia feruri nafea o Adamu aore ra o Eva e nehenehe ai e hara. Tera râ, ua patoi na taata faaipoipo matamua i tei hamani ia raua—te Atua ra o Iehova. Na roto i te hoê ophi, ua turai te varua ra oia hoi te Diabolo ra o Satani ia Eva ia faaroo ore ia Iehova, e ua pee atura Adamu i ta ˈna vahine.—Genese 3:1-6.

Ua papu maitai ia tatou eaha ta te Atua Poiete e rave i nia ia Adamu e ia Eva. Ua faataa maitai aˈena oia i te faahopearaa o te faaroo ore, ma te parau e: “E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:16, 17) I teie nei, te titau ra te hoê uiraa faufaa roa i te hoê pahonoraa.

Tei roto te huitaata i te hoê fifi rahi

Ua faatupu te hara matamua i te hoê fifi i te rahi no te huitaata. Ua haamata Adamu i te ora ei taata tia roa. E no reira, e nehenehe ïa ta ˈna mau tamarii e fanaˈo i te ora mure ore tia roa. Tera râ, ua hara o Adamu hou a fanauhia mai ai ta ˈna mau tamarii. Aitâ ïa te huitaata taatoa i fanauhia ˈtura i to ˈna faautuaraahia: “E amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae, e hoˈi noa ˈtu oe i raro i te repo, no reira mai hoi oe; e repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” (Genese 3:19) No reira, i to Adamu hararaa e to ˈna haamataraa i te pohe mai ta te Atua iho â i parau, ua faautuahia ïa te huitaata taatoa i te utua pohe e o ˈna.

Ma te tano, ua papai te aposetolo Paulo i muri aˈe e: ‘No te taata hoê ra o Adamu i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.’ (Roma 5:12; MN) Oia, no te hara matamua, ua fanauhia mai te mau tamarii, o tei opuahia hoi ia fanauhia mai ma te tia roa no te ora e a muri noa ˈtu, ma te maˈi, te matahiti rahi, e te pohe a muri aˈe.

“Aita e tano ra,” ta te hoê taata paha ïa e parau. “Aita tatou i maiti e faaroo ore i te Atua—o Adamu tei na reira. No te aha ïa tatou e ere ai i ta tatou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te oaoa?” Ua ite tatou e ia tuu te hoê tiripuna i te hoê tamaiti i roto i te fare tapearaa no te mea ua eiâ to ˈna papa i te hoê pereoo, e tano iho â ia parau te tamaiti e: “Aita e tano ra! Aita hoi au i rave i te ohipa ino.”—Deuteronomi 24:16.

Na roto i te turairaa i te tane e te vahine matamua ia hara, ua manaˈo paha Satani e tuu i te Atua i roto i te hoê tupuraa aita e ravea. Ua aro atu te Diabolo i te omua-roa-raa i roto i te tuatapaparaa o te huitaata—hou a fanauhia mai ai te mau tamarii. I te taime a hara ˈi Adamu, ua hiti mai te hoê uiraa faufaa, Eaha ta Iehova e rave no te mau tamarii ta Adamu raua o Eva e fanau mai?

Ua rave te Atua ra o Iehova i te mea tia. “Eiaha roa te parau ino ra e hurihia ˈtu i te Atua! eiaha roa te Puaihope ia parauhia i te rave parau ino ra!” ta te taata parau-tia ra ïa o Elihu i parau. (Ioba 34:10) E teie ta te peropheta Mose i papai no nia ia Iehova: “Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!” (Deuteronomi 32:4) Eita iho â te ravea ta te Atua mau i horoa mai no te faaafaro i te fifi i tupu no te hara a Adamu, e faaore i ta tatou tiaturiraa e fanaˈo i te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso.

Ua faataa te Atua i te hoê ravea tia roa

A hiˈo na i te ravea ta te Atua i faataa i roto i te utua ta ˈna i faahiti i nia i te Diabolo ra o Satani. Teie ta Iehova i parau ia Satani: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine [te faanahonahoraa a te Atua i te raˈi], e to huero [te ao ta Satani e faatere], e to ˈna ra huero [o Iesu Mesia]; na ˈna e haaparuparu i to [Satani] afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae [te pohe o Iesu].” (Genese 3:15, MN) I roto i teie parau tohu matamua o te Bibilia, ua faahitihiti Iehova i ta ˈna opuaraa e tono mai i ta ˈna Tamaiti varua i te raˈi o Iesu i nia i te fenua ia ora oia ei taata tia roa e ia pohe i muri aˈe—ia haaparuparuhia to ˈna poro avae—i roto i taua huru hara ore ra.

No te aha te Atua i titau ai ia pohe te hoê taata tia roa? Eaha te utua ta te Atua ra o Iehova i faataa ia hara o Adamu? E ere anei te pohe? (Genese 2:16, 17) “E utua te pohe no te hara,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Roma 6:23) Ua aufau o Adamu i ta ˈna hara na roto i to ˈna iho pohe. Ua horoahia te ora no ˈna, ua maiti oia e hara, e ua pohe oia ei utua no ta ˈna hara. (Genese 3:19) Eaha ïa no te utua ta te huitaata taatoa e amo ra no taua hara ra? Ua hinaarohia ïa ia pohe te hoê no te tapoˈi i ta ratou mau hara. Tera râ, to vai pohe te tapoˈi ma te tia i te mau hara a te huitaata atoa?

I titau na te Ture a te Atua i te nunaa Iseraela i tahito ra “mai te pohe ra, ei pohe ïa te utua [e ora ra, ei ora ïa].” (Exodo 21:23) Ia au i teie faaueraa tumu haamanahia, mea titauhia ia faito te pohe o te tapoˈi i te mau hara a te huitaata i te mea ta Adamu i ere. O te pohe anaˈe o te tahi atu taata tia roa te nehenehe e aufau i te utua o te hara. O Iesu taua taata ra. Oia mau, o Iesu te “hoo aifaito” no te faaora i te huitaata atoa e au ia fanaˈo i te taraehara, no ǒ mai ia Adamu ra.—Timoteo 1, 2:6, MN; Roma 5:16, 17.

E faufaa rahi to te pohe o Iesu

Aita e faufaa to te pohe o Adamu; ua tano iho â ia pohe oia no ta ˈna hara. E faufaa rahi râ to te pohe o Iesu no te mea ua pohe oia i roto i te hoê huru hara ore. E nehenehe te Atua ra o Iehova e farii i te faufaa o te ora tia roa o Iesu ei hoo no te huaai faaroo o Adamu tei hara. E eita te faufaa o to Iesu tusia e faaohipahia no te tapoˈi noa i ta tatou mau hara tahito. Mai te peu e mai te reira, aita ïa to tatou e oraraa no a muri aˈe. I te mea e ua fanauhia tatou i roto i te hara, e hape noâ iho â ïa tatou. (Salamo 51:5) E nehenehe tatou e mauruuru e maoti te pohe o Iesu e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te tia-roa-raa ta Iehova i opua na no te huaai o Adamu raua o Eva!

E nehenehe tatou e faaau ia Adamu i te hoê metua tane o tei pohe e o tei vaiiho mai ia tatou i roto i te tarahu rahi (te hara) e aita ta tatou e ravea no te aufau i te reira. Area o Iesu râ, e au ïa oia i te hoê metua tane maitai o tei pohe e o tei horoa mai i te hoê tufaa rahi o te faatiamâ ia tatou i te tarahu rahi ta Adamu i vaiiho mai na tatou e o te faatamaa atoa ia tatou e a muri noa ˈtu. E ere noa te pohe o Iesu i te hoê faaoreraa i te mau hara tahito; e faanahoraa faahiahia atoa râ no to tatou oraraa no a muri aˈe.

E faaora Iesu no te mea ua pohe oia no tatou. E e faanahoraa faufaa mau â to ˈna pohe! Ia hiˈo tatou i te reira mai te hoê tuhaa o te ravea a te Atua no te faaafaro i te fifi i te rahi o te hara a Adamu, e puai ïa to tatou faaroo ia Iehova e i ta ˈna huru raveraa i te mau mea. Oia, o te pohe o Iesu te ravea e faaorahia ˈi te feia atoa e “faaroo” ia ˈna i te hara, te maˈi, te matahiti rahi, e te pohe. (Ioane 3:16) Te mauruuru ra anei outou i te Atua no to ˈna raveraa i teie faanahoraa î i te here no to tatou faaoraraa?

[Hohoˈa i te api 5]

Ua tutuu mai Adamu i te hara e te pohe na te huitaata

[Hohoˈa i te api 6]

Ua horoa mai Iehova i te hoê ravea tia roa