Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova to tatou haapuraa

O Iehova to tatou haapuraa

O Iehova to tatou haapuraa

“No te mea ua [parau oe e, o Iehova ta ˈu] haapuraa, . . . e ore roa oe e roohia e te ino.”—SALAMO 91:9, 10; MN.

1. No te aha tatou e parau ai e o Iehova to tatou haapuraa?

 E HAAPURAA mau Iehova no to ˈna nunaa. Mai te peu e te haapao maitai roa ra tatou ia ˈna, e ‘ati paha tatou i te pohe, eita râ e apǐapǐ, e peapea, eita râ e ahoaho, e hamani-ino-hia, eita râ e faarue-roa-hia, e hurihia i raro, eita râ e pohe roa.’ No te aha? No te mea e horoa mai Iehova i “te mana rahi maitai ra.” (Korinetia 2, 4:7-9) Oia, e tauturu mai to tatou Metua i te raˈi ia tapi i te hoê oraraa paieti, e e nehenehe tatou e tiaturi maite i te mau parau a te papai salamo: “No te mea ua [parau oe e, o Iehova ta ˈu] haapuraa, [ua faariro oe i] Tei Teitei ra, ei parahiraa ora no oe ra, e ore roa oe e roohia e te ino.”—Salamo 91:9, 10; MN.

2. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te Salamo 91 e no nia i ta ˈna e fafau ra?

2 Na Mose paha i papai i taua mau parau ra o te Salamo 91. Te parau ra te hoê upoo parau e na ˈna i fatu i te Salamo 90, e to muri noa mai te Salamo 91 e aita i faaôhia te tahi parau no nia i te tahi atu taata papai. Peneiaˈe e i himenehia na te Salamo 91 e te hoê pǔpǔ; oia hoi, i himene na paha te hoê taata na mua (91:1, 2), pahono atu ai te hoê pǔpǔ (91:3-8). Hoê noa paha taata te himene i muri iho (91:9a) e pahono atu ai te hoê pǔpǔ (91:9b-13). Himene atu ai hoê taata i te mau parau hopea (91:14-16). Atira noa ˈtu, te fafau ra te Salamo 91 i te panoonoo ore pae varua i te mau Kerisetiano faatavaihia ei tino hoê e te horoa ra i te hoê â haapapuraa i to ratou mau hoa i pûpûhia ei pǔpǔ. * E hiˈopoa anaˈe i teie salamo ia au i te hiˈoraa a taua mau tavini atoa ra a Iehova.

Panoonoo ore i raro aˈe i ‘te tapoˈi o te Atua’

3. (a) Eaha “te tapoˈi o te Teitei ra”? (b) Eaha ta tatou e ite ia ‘taoto tatou i raro aˈe i te maru o te Puaihope’?

3 Te himene ra te papai salamo e: “O tei parahi i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei ra, e taoto ïa i raro aˈe i te maru o te Puaihope ra. Te parau nei au ia Iehova, To ˈu ïa haapuraa e to ˈu pare, tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei.” (Salamo 91:1, 2) E vahi parururaa taipe no tatou “te tapoˈi o te Teitei,” e no te feia faatavaihia iho â râ o te riro ei fa taa ê na te Diabolo. (Apokalupo 12:15-17) E haamou oia ia tatou paatoa ahiri aita te paruru ta tatou e fanaˈo ra ei feia e taoto ra i te Atua ra ei manihini pae varua. Na roto i te ‘taotoraa i raro aˈe i te maru o te Puaihope,’ e ite tatou i te maru parururaa o te Atua. (Salamo 15:1, 2; 121:5) Aita ˈtu e haapuraa maitai aˈe aore ra e pare etaeta faahiahia aˈe i to tatou Fatu e Arii, o Iehova.—Maseli 18:10.

4. Eaha te mau ravea a “te imi manu” ra o Satani, e e nafea tatou ia ora mai?

4 Te na ô râ te papai salamo e: “Na ˈna [Iehova] mau â oe e faaora i te marei a te imi manu ra, e i te maˈi faufau e pohe ai ra.” (Salamo 91:3) E pinepine te hoê imi manu i Iseraela i tahito ra i te haru i te mau manu na roto i te faaohiparaa i te mau marei. I roto i te mau marei a “te imi manu” ra o Satani, te vai ra ta ˈna faanahoraa ino e ta ˈna “mau ravea paari.” (Ephesia 6:11) E tuuhia te mau marei huna i nia i to tatou eˈa no te arato ia tatou i roto i te ohipa ino e te haapau ia tatou i te pae varua. (Salamo 142:3) No te mea râ ua haapae tatou i te parau-tia ore, “e au tatou i te manu i ora i te marei.” (Salamo 124:7, 8) Te mauruuru mau nei tatou i te mea e e faaora Iehova ia tatou i te “imi manu” ino!—Mataio 6:13.

5, 6. Eaha te “maˈi faufau” tei faatupu i te mau “pohe,” no te aha râ te mau Ite no Iehova e ore ai e topa i te reira?

5 Te faahiti ra te papai salamo i “te maˈi faufau e pohe ai ra.” Mai te hoê maˈi pee, te vai ra te hoê mea o te faatupu ra i te mau “pohe” i nia i te huitaata e te feia e paturu ra i te mana arii o Iehova. No nia i te reira, ua papai te taata tuatapapa ra o Arnold Toynbee e: “Mai te hopea o te Piti o te Tamaˈi Rahi mai, ua tataipiti te here aiˈa i te numera o te mau hau iti tiamâ . . . Te faatupu noa ˈtura te huru feruriraa o te taata i te amahamaharaa.”

6 I te roaraa o te mau senekele, ua haapuai atu â te tahi feia faatere i te auahi o te tamaˈi o te faatupu i te amahamaharaa o te mau nunaa. Ua titau atoa ratou ia faaturahia ratou iho aore ra i te tahi mau hohoˈa aore ra taipe. Aita râ Iehova i vaiiho aˈenei i to ˈna feia haapao maitai ia topa i taua “maˈi faufau” ra. (Daniela 3:1, 2, 20-27; 6:7-10, 16-22) Ei huitaeae î i te here na te ao atoa nei, e haamori tatou ia Iehova anaˈe, e tapea i te tiaraa amui ore ia au i te Bibilia, e e farii ma te manaˈo pae tahi ore e ‘o tei mǎtaˈu i te Atua, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.’ (Ohipa 10:34, 35; Exodo 20:4-6; Ioane 13:34, 35; 17:16; Petero 1, 5:8, 9) Noa ˈtu e e roohia tatou ei Kerisetiano i te mau “pohe” na roto i te hamani-ino-raa, te oaoa nei tatou e te fanaˈo ra i te panoonoo ore pae varua “i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei.”

7. E nafea Iehova ia paruru ia tatou ‘i to ˈna ra pererau’?

7 I te mea e o Iehova to tatou haapuraa, e noaa ia tatou te tamahanahanaraa na roto i teie mau parau: “E tapoˈi oia ia oe i to ˈna ra huruhuru [pererau], e e ora oe i raro aˈe i to ˈna pue pererau: o ta ˈna ra parau mau, o to oe ïa paruru e to oe ïa [patu].” (Salamo 91:4; MN) E paruru te Atua ia tatou, mai te hoê manu atoa ra o te maurere na nia mai i to ˈna fanauˈa no te paruru atu. (Isaia 31:5) ‘E tapoˈi oia ia tatou i to ˈna ra huruhuru pererau.’ Ei faaaanoraa, te “huruhuru” o te hoê manu, o to ˈna ïa mau pererau. Maoti te reira e tapoˈi ai te hoê manu i to ˈna fanauˈa, a paruru atu ai ia ˈna i te mau aaiora. Mai te mau fanauˈa manu haihai, te vai panoonoo ore ra tatou i raro aˈe i te mau pererau taipe o Iehova no te mea ua imi tatou i te haapuraa i roto i ta ˈna faanahonahoraa Kerisetiano mau.—Ruta 2:12; Salamo 5:1, 11.

8. E nafea te “parau mau” a Iehova e riro ai ei paruru rahi e ei patu?

8 E tiaturi tatou i ta ˈna “parau mau,” aore ra to ˈna taiva ore. E au te reira i te hoê paruru aano no tahito ra, e pinepine mai te hoê opani te huru e mea navai te rahi no te tapoˈi i te tino taatoa o te hoê taata. (Salamo 5:12) E faaore te tiaturiraa i taua huru paruru ra i to tatou mǎtaˈu. (Genese 15:1; Salamo 84:11) Mai to tatou faaroo, e riro te parau mau a te Atua ei paruru rahi o te tapea i te mau ihe auahi a Satani e te haafariu ê i te mau aroraa enemi. (Ephesia 6:16) Ua riro atoa ei patu parururaa puai i muri mai tatou e tia ˈi ma te papu.

‘Eita tatou e mǎtaˈu’

9. No te aha te po e riro ai ei taime riariahia, no te aha râ tatou e ore ai e mǎtaˈu?

9 No nia i te paruru o te Atua, te na ô ra te papai salamo e: “E ore oe e mǎtaˈu i tei mǎtaˈuhia i te rui ra; e te ohe e pee i te ao ra; e te maˈi e haere noa i te pouri ra; e te pau e pau ai i te avatea ra!” (Salamo 91:5, 6) I te mea e e ravehia te rahiraa o te mau ohipa ino i roto i te pouri, e nehenehe te po e riro ei taime riariahia. I roto i te pouri pae varua e tapoˈi ra i te fenua i teie nei, e pinepine to tatou mau enemi i te faaohipa i te mau ravea huna ei tutavaraa i te faaore i to tatou hinaaro i te mau mea pae varua e ia faaea ta tatou ohipa pororaa. ‘Eita râ tatou e mǎtaˈu i tei mǎtaˈuhia i te rui’ no te mea te tiai ra Iehova ia tatou.—Salamo 64:1, 2; 121:4; Isaia 60:2.

10. (a) E au ra e e riro “te ohe e pee i te ao ra” ei aha, e eaha to tatou huru i mua i te reira? (b) Eaha mau na “te maˈi e haere noa mai i te pouri ra,” e no te aha tatou e ore ai e mǎtaˈu i te reira?

10 E au ra e e riro “te ohe e pee i te ao ra” ei aroraa a te vaha. (Salamo 64:3-5; 94:20) A tamau ai tatou i te faaite i te parau mau, aita e faufaa to taua patoiraa huna ore ra i ta tatou taviniraa moˈa. Hau atu â, eita tatou e mǎtaˈu i “te maˈi e haere noa mai i te pouri ra.” E maˈi taipe teie no roto i te pouri o teie ao i maˈihia i te pae morare e i te pae o te haapaoraa e vai ra i raro aˈe i te mana o Satani. (Ioane 1, 5:19) E faatupu te reira i te hoê huru feruriraa pohe e te hoê huru o te aau pohe o te vaiiho i te taata i roto i te ite ore ia Iehova, ta ˈna mau opuaraa, e ta ˈna mau faanahoraa î i te here. (Timoteo 1, 6:4) I roto i teie pouri, eita tatou e mǎtaˈu no te mea te fanaˈo rahi roa nei tatou i te maramarama pae varua.—Salamo 43:3.

11. E roohia te feia e ite i ‘te pau i te avatea ra’ i te aha?

11 Eita atoa tatou e riaria i “te pau e pau ai i te avatea ra.” E tapao paha “te avatea” no tei parauhia te maramarama o te ao. E roohia te feia e pee atu i to ˈna mau manaˈo nounou taoˈa i te haamouraa pae varua. (Timoteo 1, 6:20, 21) A poro ai tatou ma te mǎtaˈu ore i te poroi a te Basileia, eita tatou e riaria i te hoê noa ˈˈe o to tatou mau enemi, o Iehova hoi to tatou Paruru.—Salamo 64:1; Maseli 3:25, 26.

12. Te “mairi” ra te mau tausani i pihaiiho ia vai, e nafea?

12 Te na ô râ te papai salamo e: “E tausani te mairi i [pihaiiho ia oe], e ahuru ïa te tausani i te rima atau: e ore râ e fatata mai te pohe ia oe ra. O to mata anaˈe ra te hiˈo, ia ite oe i te utua a te paieti ore ra.” (Salamo 91:7, 8; MN) No te oreraa e faariro ia Iehova ei haapuraa no ratou, e rave rahi tei “mairi” i roto i te pohe pae varua “i pihaiiho” ia tatou. Oia mau, ‘hoê ahuru tausani’ tei topa i te “rima atau” o te mau Iseraela pae varua. (Galatia 6:16) E Kerisetiano faatavaihia anei râ tatou aore ra e hoa no ratou tei pûpûhia, te vai panoonoo ore ra tatou i raro aˈe i te “tapoˈi” o te Atua. E ‘hiˈo noa tatou e e ite atu i te utua a te paieti ore’ o te ooti ra i te fifi i te pae tapihooraa, haapaoraa, e te tahi atu â.—Galatia 6:7.

‘E ore roa tatou e roohia e te ino’

13. Eita tatou e roohia i teihea mau ino, e no te aha?

13 Noa ˈtu e te topatopa ˈtura te panoonoo ore o teie nei ao, te tuu ra tatou i te Atua na mua e te faaitoito ra maoti teie mau parau a te papai salamo: “No te mea ua [parau oe e, o Iehova ta ˈu] haapuraa, [ua faariro oe i] Tei Teitei ra, ei parahiraa ora no oe ra. E ore roa oe e roohia e te ino, e ore hoi te maˈi pohe ra e faafatata mai i to oe ra utuafare.” (Salamo 91:9, 10; MN) Oia, o Iehova to tatou haapuraa. Te faariro atoa nei râ tatou i te Atua Teitei roa ˈˈe ‘ei parahiraa ora no tatou,’ i reira tatou e ite ai i te panoonoo ore. Te arue ra tatou ia Iehova mai te Arii o te Ao taatoa, te ‘parahi’ ra i roto ia ˈna mai to tatou Tumu o te panoonoo ore, e te poro ra i te parau apî maitai o to ˈna Basileia. (Mataio 24:14) No reira, ‘e ore roa tatou e roohia e te ino’—te hoê noa ˈˈe o te mau ino i faataahia na mua ˈtu i roto i teie salamo. Noa ˈtu e e roo-atoa-hia tatou e vetahi ê i te mau ino mai te aueueraa fenua, te mataˈi rorofai, te vai pue, te oˈe, e te mau tuinoraa a te tamaˈi, eita te reira e faaore i to tatou faaroo aore ra to tatou panoonoo ore pae varua.

14. Ei tavini a Iehova, no te aha tatou i ore ai i viivii i te mau maˈi pohe?

14 Ua riro te mau Kerisetiano faatavaihia mai te taata ěê e tiahapa ra ma te faataa ê mai i teie faanahoraa o te mau mea. (Petero 1, 2:11) ‘E ore hoi te maˈi pohe e faafatata mai i to ratou utuafare.’ E tiaturi anei tatou e haere i nia i te raˈi aore ra e faaea i te fenua nei, e ere tatou i to teie nei ao, e aita tatou i viivii i te mau maˈi pohe i te pae varua mai te morare ore, te nounou taoˈa, te haapaoraa hape, e te haamoriraa i ‘te puaa taehae’ e to ˈna “hohoˈa,” te mau Nunaa Amui.—Apokalupo 9:20, 21; 13:1-18; Ioane 17:16.

15. I roto i teihea mau tuhaa tatou e fanaˈo ai i te tauturu a te mau melahi?

15 No nia i te paruru ta tatou e fanaˈo ra, te na ô râ te papai salamo e: “E aˈo hoi oia [Iehova] i tana mau melahi ia oe, e tiai ia oe i to oe mau haerea atoa ra. E mau hoi ratou ia oe i to ratou ra rima, oi tiaia noa ˈtu to oe avae i te ofai.” (Salamo 91:11, 12) Ua horoahia te mana no te mau melahi ia paruru ratou ia tatou. (Mau arii 2, 6:17; Salamo 34:7-9; 104:4; Mataio 26:53; Luka 1:19) E tiai ratou ia tatou ‘i to tatou mau haerea atoa ra.’ (Mataio 18:10) Te fanaˈo ra tatou i te aratairaa e te tiairaa a te mau melahi ei feia poro i te Basileia e eita tatou e turori i te pae varua. (Apokalupo 14:6, 7) Aita atoa te mau “ofai” mai te mau opaniraa i ta tatou ohipa i faaturori ia tatou e i faaere ia tatou i te farii maitai a te Atua.

16. E nafea te aroraa a te ‘liona apî’ e taa ê ai i ta te hoê “asepi,” e eaha to tatou huru i mua i te reira?

16 Te na ô râ te papai salamo e: “E taahi noa ˈtu oe i nia i te liona e te asepi; i te liona apî e te [ophi rahi] ta oe e taataahi.” (Salamo 91:13; MN) Mai te liona apî o te aro mai na mua mai ma te huna ore, e faaite te tahi o to tatou mau enemi i ta ratou patoiraa i mua i te taata na roto i te haamauraa i te mau ture no te tapea i ta tatou ohipa pororaa. Te rave-atoa-hia ra râ te mau aroraa manaˈo-ore-hia i nia ia tatou mai ta te asepi o te ouˈa mai te hoê vahi tapuniraa mai. Ma te rave huna, e aro te pǔpǔ ekalesiatiko ia tatou na roto i te mau iriti ture, te mau haava, e te tahi atu â. Ma te tauturu râ a Iehova, e imi tatou na roto i te hau i te ravea i te mau tiripuna ra, a ‘paruru ai i te parau apî maitai e ia faatiahia e te ture.’—Philipi 1:7; Salamo 94:14, 20-22.

17. E nafea tatou ia taataahi i “te liona apî”?

17 Te paraparau ra te papai salamo no nia i te taataahiraa i “te liona apî e te ophi rahi.” Mea huru taehae te hoê liona apî, e e nehenehe te ophi e riro ei mea rahi mau. (Isaia 31:4) Noa ˈtu râ te taehae o te liona apî ia aro mai na mua mai, e taataahi tatou ia ˈna ei auraa parau na roto i te faarooraa i te Atua eiaha râ i te taata e au i te liona aore ra i te mau faanahonahoraa. (Ohipa 5:29) No reira, eita te “liona” o te haamǎtaˈu maira e haapepe ia tatou i te pae varua.

18. E haamanaˈo mai paha “te ophi rahi” ia vai, e eaha te tia ia tatou ia rave ia arohia tatou?

18 I roto i te Septante Heleni, te parauhia ra “te ophi rahi” e, “te teni.” E haamanaˈo mai paha te reira ia tatou i “te teni rahi . . . , o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te Diabolo ra, e o Satani hoi.” (Apokalupo 12:7-9; Genese 3:15) Ua riro oia mai te hoê ophi hairiiri o te nehenehe e haaperehu e e horomii i te animara i noaa ia ˈna. (Ieremia 51:34) Ia tamata Satani i te taviriviri i nia ia tatou, te haaperehu ia tatou i te mau faateimaharaa a teie ao, e te horomii ia tatou, e faaora anaˈe ia tatou iho e e taataahi anaˈe i teie “ophi rahi.” (Petero 1, 5:8) E tia i te toea faatavaihia ia na reira no te mea e apiti ratou i roto i te tupuraa o te Roma 16:20.

O IehovaTe Tumu o to tatou faaoraraa

19. No te aha tatou e imi ai i te haapuraa ia Iehova ra?

19 No nia i te taata haamori mau, te faaite ra te papai salamo i te Atua o te parau ra e: “Te na ô maira te Atua, No te mea, te hinaaro maira oia ia ˈu, e faaora vau ia ˈna; e faateitei au ia ˈna i nia, no te mea te haapao ra oia i to ˈu nei iˈoa.” (Salamo 91:14) Te auraa mau o te parau ra “E faateitei au ia ˈna i nia,” oia ïa “E tuu vau ia ˈna i te vahi eita e raeahia.” E imi tatou i te haapuraa ia Iehova ra ei feia haamori ia ˈna no te mea iho â râ e ‘te hinaaro ra tatou ia ˈna.’ (Mareko 12:29, 30; Ioane 1, 4:19) Na te Atua ˈtu ai ‘e faaora ia tatou’ i to tatou mau enemi. Eita roa ˈtu tatou e haamouhia. E faaorahia râ tatou no te mea ua ite tatou i te iˈoa o te Atua e e tiaoro atu tatou ma te faaroo. (Roma 10:11-13) E ua opua maite tatou e ‘haere ma te iˈoa o Iehova e a muri noa ˈtu.’—Mika 4:5; Isaia 43:10-12.

20. I te pae hopea o te Salamo 91, eaha ta Iehova e fafau atu i ta ˈna tavini haapao maitai?

20 I te pae hopea o te Salamo 91, te parau ra Iehova no nia i ta ˈna tavini haapao maitai e: “Ia tiaoro mai oia ia ˈu ra, na ˈu e parau atu ia ˈna; ei pihai-atoa-iho vau ia ˈna ia roohia e te ati ra; e faaora ˈtu vau ia ˈna e e faatura ˈtu vau ia ˈna. E haamauruuru atu vau ia ˈna i te aho [aore ra, “pue mahana,” MN] roa, e faaite au ia ˈna i te ora na ˈu.” (Salamo 91:15, 16) Ia tiaoro tatou i te Atua na roto i te pure, e pahono mai oia. (Ioane 1, 5:13-15) Ua farerei aˈena tatou i te ati e rave rahi no te riri i faatupuhia e Satani. E faaineine râ te mau parau ra “ei pihai-atoa-iho vau ia ˈna ia roohia e te ati ra” ia tatou no te mau tamataraa i mua nei e e haapapu mai e e turu mai te Atua ia tatou ia haamouhia teie faanahoraa ino.

21. Mea nafea to te feia faatavaihia faahanahana-aˈena-raahia?

21 Noa ˈtu te patoiraa uˈana a Satani, e faahanahanahia te taatoaraa o te feia faatavaihia i nia i te raˈi i te taime i faataahia e Iehova—i muri aˈe i te hoê “pue mahana roa” i te fenua nei. Teie râ, ua hopoi aˈena mai te mau faaoraraa faahiahia a te Atua i te hanahana pae varua i nia i te feia faatavaihia. E auê ïa ratou i te tura te raveraa i te aratairaa ei Ite no Iehova i te fenua nei i teie mau mahana hopea nei! (Isaia 43:10-12) E tupu te faaoraraa rahi roa ˈˈe a Iehova i to ˈna nunaa ia tae mai te tamaˈi rahi roa o Aramagedo ia faatia oia i to ˈna mana arii e ia faaraa i to ˈna iˈoa moˈa.—Salamo 83:18; Ezekiela 38:23; Apokalupo 16:14, 16.

22. O vai te ‘ite i te faaoraraa a Iehova’?

22 Ei Kerisetiano faatavaihia anei aore ra ei hoa no ratou tei pûpûhia, te fariu ra tatou i nia i te Atua no te faaoraraa. I te “mahana rahi riaria o Iehova ra,” e faaorahia te feia e tavini ra i te Atua ma te taiva ore. (Ioela 2:30-32) E ‘haamauruuruhia e ana’ to roto ia tatou o te riro ei “feia rahi roa” o te feia e ora ˈtu i roto i te ao apî a te Atua e o te vai taiva ore i te tamataraa hopea ra, “i te pue mahana roa”—oia te ora mure ore. E faatia atoa mai oia i te mau nahoa taata. (Apokalupo 7:9; 20:7-15) Oia mau, e oaoa rahi roa Iehova i te ‘faaite ia tatou i te ora’ na roto ia Iesu Mesia. (Salamo 3:8) Ma teie mau ohipa faahiahia roa i mua ia tatou, e tamau anaˈe i te imi i ta te Atua tauturu no te taio i to tatou pue mahana e ia hanahana ˈtu oia. Na roto i ta tatou mau parau e mau ohipa, ia tamau tatou i te haapapu e o Iehova to tatou haapuraa.

[Nota i raro i te api]

^ Aita te feia i papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano i tauaparau no nia i te Salamo 91 mai te mea ra e e parau tohu no nia i te Mesia. Parau mau, ua riro Iehova ei haapuraa e ei pare etaeta no te taata ra o Iesu Mesia, mai ta ˈNa i riro no te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu e to ratou mau hoa i pûpûhia ei pǔpǔ i teie “tau hopea” nei.—Daniela 12:4.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha “te tapoˈi o te Teitei ra”?

• No te aha tatou e ore ai e mǎtaˈu?

• E nafea e riro ai e ‘e ore tatou e roohia e te ino’?

• No te aha tatou e parau ai e o Iehova te tumu o to tatou faaoraraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Ua ite anei outou e nafea te parau mau a Iehova e riro ai ei paruru rahi no tatou?

[Hohoˈa i te api 18]

E tauturu Iehova i ta ˈna mau tavini ia rave i ta ratou taviniraa noa ˈtu te mau aroraa manaˈo-ore-hia e te patoiraa huna ore

[Faaiteraa i te tumu]

Cobra: A. N. Jagannatha Rao, Trustee, Madras Snake Park Trust