Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau Sekute—Hoê nunaa huru ê no tahito ra

Te mau Sekute—Hoê nunaa huru ê no tahito ra

Te mau Sekute—Hoê nunaa huru ê no tahito ra

NA ROTO i te repo puehu e ma ta ratou mau pute î i te mau taoˈa haruhia, e tae mai te feia faahoro puaahorofenua o te hoê nunaa ratere. Na teie nunaa huru ê e faatere i te mau fenua papu rarahi i Europa e i Asia mai te area matahiti 700 e tae atu i te matahiti 300 H.T.T. I muri aˈe, ua moe ratou—ua puta roa râ to ratou aamu i roto i te tuatapaparaa o te taata. Te faahiti atoa ra te Bibilia ia ratou. O te mau Sekute teie mau taata.

Tau senekele i te maoro, ua overe haere te mau ratere e te mau nǎnǎ puaahorofenua oviri na te mau vahi matie mai te mau Carpates i Europa hitia o te râ e tae roa i te fenua e parauhia i teie nei Rusia apatoa hitia o te râ. I te senekele 8 H.T.T., ua turai te mau ohipa a te nuu a te Emepera Tinito o Hsüan i te taata ia reva i te pae tooa o te râ. I to ratou haereraa i te pae tooa o te râ, ua aro atu e ua tiahi te mau Sekute i te mau Cimmériens, o te faatere ra i te Caucase e te pae apatoerau o te mer Noire.

No to ratou hinaaro i te faufaa, ua haru te mau Sekute i te mau taoˈa a Nineve, te oire pu o Asura. I muri aˈe, ua amui atu ratou ia Asura no te aro ia Medai, ia Babylonie, e i te tahi atu mau oire. Ua tae roa ta ratou mau aroraa i Aiphiti apatoerau. I muri aˈe, ua parauhia te oire o Bete-sana i Iseraela apatoerau hitia o te râ o Scythopolis, te faaite ra paha te reira i te hoê tau i faatere ai te mau Sekute.—Samuela 1, 31:11, 12.

I te pae hopea, ua parahi te mau Sekute i te mau fenua papu rarahi no Rumania, no Moldavie, no Ukraine, e no Rusia apatoa no teie tau. I reira to ratou riroraa mai ei mau taata taoˈa rahi, ei mau arai i rotopu i to Heleni e te feia faaapu no Ukraine no teie tau e no Rusia apatoa. Ua taui te mau Sekute i te huero, te meli, te huruhuru animara, e te animara i te uaina, te ahu, te mauhaa tamaˈi, e te mau taoˈa rimaî a to Heleni. Mea na reira ratou i haapue rahi roa ˈi i te mau taoˈa.

Mau taata faahoro puaahorofenua faahiahia

No teie mau taata tamaˈi o te fenua papu rahi, e faito te puaahorofenua i te kamela no te mau taata o te medebara. Mea ite roa te mau Sekute i te faahoro i te puaahorofenua e to roto ratou i te feia matamua o tei faaohipa i te parahiraa puaahorofenua e te taahiraa avae. E amu ratou i te iˈo puaahorofenua e e inu i te û o te puaahorofenua ufa. E rave atoa ratou i te puaahorofenua no te pûpû i te mau tusia taauahi. Ia pohe te hoê taata tamaˈi Sekute, e haapohehia ta ˈna puaahorofenua e hunahia ˈtu ai ma te tura—ma te haneti faanehenehe.

Mai tei faataahia e te taata tuatapapa ra o Hérodote, ua farii te mau Sekute i te mau peu hairiiri, mai te faaohiparaa i te mau apu upoo o to ratou mau enemi ei auˈa inuraa na ratou. Ia aro ratou i to ratou mau enemi, e faaohipa ratou i te ˈoˈe auri, te toˈi, te omore, e te teˈa taratara o te hahae i te iˈo.

Mau menema faanahohia no te tau mure ore

E rave te mau Sekute i te peu hiˈohiˈo e te chamanisme e e haamori ratou i te auahi e te metua vahine ruahine. (Deuteronomi 18:10-12) E faariro ratou i te menema ei nohoraa no te feia pohe. E pûpûhia te mau tavini e te mau animara ei tusia no to ratou fatu i pohe. Te manaˈohia ra e e apee te mau taoˈa e te mau tavini i te mau raatira i roto i te “tahi atu ao.” I roto i te hoê menema arii, ua itehia e pae tavini tane i faataravahia ma te avae i mua i te fatu, ua ineine ratou i te tia mai e i te rave i ta ratou mau ohipa.

E hunahia te mau arii e te mau taoˈa pûpû e rave rahi roa e i te roaraa o te tau hevaraa, e haamanii te mau Sekute i to ratou toto e e tâpû i to ratou rouru. Ua papai o Hérodote e: “E tâpû ratou i te hoê vaehaa o to ratou tariˈa, e hahu ratou i to ratou upoo, e otioti ratou i to ratou rima, i to ratou rae e to ratou ihu, e patia ratou i to ratou rima aui i te teˈa.” Area râ, ua faaue te Ture a te Atua i te mau Iseraela o taua noa tau ra e: “Eiaha outou e otioti i to outou tino [no te hoê nephe i pohe].”—Levitiko 19:28; MN.

Ua vaiiho mai te mau Sekute i te mau tausani kourganes (puu repo hunaraa). Mea rahi te mau taoˈa faaunauna i itehia i roto i te mau kourganes o te faahohoˈa ra i te oraraa o te mau Sekute i te mau mahana atoa. Ua haamata te emepera Rusia o Pierre le Grand i te haaputu i taua mau mea ra i te matahiti 1715, e te vai ra teie mau taoˈa anaana i teie nei i te mau fare vairaa taihaa tahito i Rusia e i Ukraine. I roto i teie mau ohipa “rimaî animara,” te vai ra te puaahorofenua, te aeto, te neta, te mimi, te nemera, te élan, te aili, te griffon manu e te griffon liona (e mau animara teie no te aai ma te pererau anei aore ra aita e ma te afii o te tahi atu animara.)

Te mau Sekute e te Bibilia

Hoê noa taime to te Bibilia faahiti-roa-raa i te mau Sekute. Te taio nei tatou i roto i te Kolosa 3:11 e: “Aita e Heleni e te ati Iuda; aore e peritome e te peritome ore; aore e Barebaro e te Sekute; aore e tavini e te tiamâ: o te Mesia anaˈe râ e i roto i te feia atoa i faaroo ra.” I to te aposetolo Kerisetiano ra o Paulo papairaa i taua mau parau ra, te faataa ra te taˈo Heleni i hurihia ei “Sekute,” eiaha i te hoê nunaa taa ê, i te nunaa etene roa ˈˈe râ. Te haapapu ra Paulo e i raro aˈe i te mana o te varua moˈa, aore ra puai ohipa, o Iehova, e nehenehe atoa tera mau huru taata e ahu i te huru taata paieti.—Kolosa 3:9, 10.

Te manaˈo ra te tahi mau taata ihipǎpǎ e e tuati te iˈoa ra Asekeneza i roto i te Ieremia 51:27 i te iˈoa Asura Ashgouzaï o te faataa ra i te mau Sekute. Te faaite ra te tahi mau pǎpǎ cunéiformes i te hoê parau faaau i roto i teie nunaa e te mau Mannaï (Minni) i to ratou aroraa ia Asura i te senekele 7 H.T.T. Hou rii noa ˈˈe i to Ieremia haamataraa i te tohu, mea na nia i te fenua o Iuda to te mau Sekute haereraa i Aiphiti e te hoˈiraa mai, aita ratou i haafifihia. Eita ïa e ore e ua feaa te taata e rave rahi o tei faaroo ia Ieremia i te tohuraa e e aro mai to Iuda na te pae apatoerau mai, i te tia-mau-raa o ta ˈna parau tohu.—Ieremia 1:13-15.

Te manaˈo ra te tahi mau aivanaa bibilia e o te mau Sekute tera e parauhia ra i roto i te Ieremia 50:42, e na ô ra e: “Te tapea etaeta ra i te fana e te mahae; e aito rahi ratou, e ore e aroha mai; e haruru to ratou reo mai te miti ra, ei nia i te puaahorofenua ratou parahi ai, ma te nanai maite, mai te taata tamaˈi ra, ei rave ia oe ra, e te tamahine Babulonia ra.” Tera râ, e tano na mua teie irava i to Medai e to Peresia, o tei haru ia Babulonia i te matahiti 539 H.T.T.

Ua parauhia e e tano “te fenua o Magoga” i faahitihia i roto i te Ezekiela pene 38 e pene 39 i te mau opu fetii Sekute. E auraa taipe râ to “te fenua o Magoga.” Te faataa ra te reira na te hiti o te fenua i reira to Satani e ta ˈna mau melahi huriraahia mai i muri aˈe i te tamaˈi i tupu i nia i te raˈi.—Apokalupo 12:7-17.

E tuhaa ta te mau Sekute i roto i te tupuraa o te parau tohu a Nahuma no nia i te haamouraa o Nineve. (Nahuma 1:1, 14) Ua haru te mau Kaladaio, te mau Sekute, e to Medai i te mau taoˈa a to Nineve i te matahiti 632 H.T.T., mea na reira i mou ai te hau emepera Asura.

Hoê itiraa mai maere

Ua moe te mau Sekute no te aha hoi? “Te tanoraa, aita tatou i ite eaha tei tupu,” ta te hoê taata ihipǎpǎ rahi no Ukraine ïa i parau. Te manaˈo ra te tahi mau aivanaa e no te mea ua paruparu ratou i to ratou hinaaro i te faufaa, ua mou ratou i te senekele matamua e te senekele 2 H.T.T. i te hoê pǔpǔ ratere apî no Asia—te mau Sarmates.

No te tahi atu, no te aroraa i rotopu i te mau pǔpǔ Sekute i iti mai ai ratou. Te parau ra râ te tahi atu e e nehenehe e itehia te hoê toea o te mau Sekute i rotopu i te mau Ossètes o te Caucase. Noa ˈtu eaha te tupuraa, ua puta te aamu o teie nunaa huru ê no tahito ra i roto i te tuatapaparaa o te taata—i tuati atu ai te iˈoa Sekute i te aroha ore.

[Hohoˈa fenua i te api 24]

(Hiˈo i te papai)

◻ Oire no tahito

• Oire no teie tau

Danube

SCYTHIE ← EˈA RATERERAA

• Kiev

Dniepr

Dniestr

Mer Noire

OSSÉTIE

Caucase

Mer Caspienne

ASURA ← MAU EˈA HARURAA

◻ Nineve

Tigre

MEDAI ← MAU EˈA HARURAA

MESOPOTAMIA

BABYLONIE ← MAU EˈA HARURAA

◻ Babulonia

Eupharate

HAU EMEPERA PERESIA

◻ Susana

Golfe Persique

PARETETINA

• Bete-sana (Scythopolis)

AIPHITI ← MAU EˈA HARURAA

Nil

Mediteranea

HELENI

[Hohoˈa i te api 25]

E mau taata tamaˈi te mau Sekute

[Faaiteraa i te tumu]

The State Hermitage Museum, St. Petersburg

[Hohoˈa i te api 26]

E taui te mau Sekute i ta ratou mau taoˈa i te mau taoˈa rimaî Heleni e ua riro mai ratou ei mau taata taoˈa rahi roa

[Faaiteraa i te tumu]

Courtesy of the Ukraine Historic Treasures Museum, Kiev2