Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova

A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova

A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova

“Ahiri [ratou e haavî i] to ratou aau i roto ia ratou, e aau mǎtaˈu mai ia ˈu, e te haapao tamau maite i ta ˈu parau.”—DEUTERONOMI 5:29; MN.

1. E nafea e papu ai ia tatou e, ia tae i te hoê mahana, e fanaˈo te taata i te tiamâraa i te mǎtaˈu?

 UA TAFIFI noa iho â te taata i te mǎtaˈu i te roaraa o te mau senekele. To roto noa te mau mirioni taata i te ahoaho no te mǎtaˈu i te poia, te maˈi, te ohipa ino, aore ra i te tamaˈi. No reira te omuaraa o te Déclaration universelle des droits de l’homme i faahiti ai i te hinaaro e hopoi mai i te hoê ao i reira te taata atoa e fanaˈo ai i te tiamâraa i te mǎtaˈu. * Auaa râ, te haapapu maira te Atua iho e e tae mai te hoê ao mai tera—e ere râ mea na roto i te mau tutavaraa a te taata. Na roto i ta ˈna peropheta o Mika, te fafau maira Iehova e i roto i ta ˈna ao apî parau-tia, ‘aore roa e taata e haamǎtaˈu mai i to ˈna nunaa.’—Mika 4:4.

2. (a) E nafea te mau papai ia aˈo mai e mǎtaˈu i te Atua? (b) Eaha te mau uiraa e hiti mai ia feruri tatou i ta tatou hopoia e mǎtaˈu i te Atua?

2 I te tahi aˈe pae, e nehenehe atoa te mǎtaˈu e riro ei puai maitai. I roto i te mau Papai, e aˈo-pinepine-hia te mau tavini a te Atua e mǎtaˈu ia ˈna. Ua parau o Mose i te mau Iseraela e: “O to Atua ra o Iehova ta oe e mǎtaˈu; oia ta oe e haamori.” (Deuteronomi 6:13) Tau senekele i muri aˈe, ua papai Solomona e: “A mǎtaˈu i te Atua mau e a haapao i ta ˈna mau faaueraa. O te hopoia taatoa hoi te reira a te taata.” (Koheleta 12:13, MN) Na roto i ta tatou ohipa pororaa, o te ravehia i raro aˈe i te tiaauraa a te mau melahi, e faaitoito atoa tatou i te taata atoa e “mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna.” (Apokalupo 14:6, 7) Hau atu i te mǎtaˈuraa ia Iehova, e tia i te mau Kerisetiano ia here ia ˈna ma to ratou aau atoa. (Mataio 22:37, 38) E nafea tatou ia here i te Atua e ia mǎtaˈu atoa ˈtu? No te aha e titauhia ˈi ia mǎtaˈu i te hoê Atua î i te here? Eaha te mau maitai e noaa mai ia tatou ia faahotu tatou i te mǎtaˈu i te Atua? Ei pahonoraa i teie mau uiraa, e tia na mua ia taa ia tatou eaha te mǎtaˈu i te Atua e e nafea teie huru mǎtaˈu e riro ai ei tuhaa tumu o to tatou taairaa e Iehova.

Te umere faatura, te faatura rahi, e te mǎtaˈu

3. Eaha te mǎtaˈu i te Atua?

3 Te mǎtaˈu i te Atua, o te hoê ïa huru o te aau e tia i te mau Kerisetiano ia faahotu no Tei hamani ia ratou. Teie te hoê faataaraa i teie mǎtaˈu, “te hoê umere faatura e te hoê faatura rahi i te Atua Poiete e te hoê mǎtaˈu maitai e ia faariri noa ˈtu tatou ia ˈna.” E ohipa ïa te mǎtaˈu i te Atua i nia e piti tuhaa faufaa o to tatou oraraa: to tatou huru i nia i te Atua e to tatou huru i nia i te haerea ta ˈna e riri. Papu maitai, mea faufaa rahi na tuhaa e piti e e tia roa ia feruri maitai atu. Mai ta Vine e faaite ra i roto i ta ˈna Dictionnaire interprétatif des mots du Nouveau Testament (Beretane), no te mau Kerisetiano, ua riro teie mǎtaˈu faatura ei ‘puai haavîraa i te oraraa i te pae varua e i te pae morare atoa.’

4. E nafea tatou ia faahotu i te mau huru o te aau o te umere faatura e o te faatura rahi i to tatou Atua Poiete?

4 E nafea tatou ia faahotu i te mau huru o te aau o te umere faatura e o te faatura rahi i to tatou Atua Poiete? E tia tatou ma te umere faatura ia mataitai tatou i te hoê fenua nehenehe, te hoê toparaa pape iti rahi, aore ra te hoê toparaa mahana haviti mau. E rahi atu â teie huru o te aau ia ite tatou, maoti te mau mata o te faaroo, i te rima o te Atua i muri mai i taua mau ohipa poieteraa ra. Hau atu â, mai te arii Davida, e taa ia tatou to tatou iho haihai ia faaauhia i te mau mea hahano ta Iehova i poiete. “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna?” (Salamo 8:3, 4) E faatupu teie umere faatura hohonu i te faatura rahi, o te turai ia tatou ia haamauruuru e ia arue ia Iehova no te mau mea atoa ta ˈna e rave ra no tatou. Ua papai atoa Davida e: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.”—Salamo 139:14.

5. No te aha e tia ˈi ia tatou ia mǎtaˈu ia Iehova, e eaha te hiˈoraa maitai e vai ra i mua ia tatou i te reira paeau?

5 E faatupu te mau huru o te aau o te umere faatura e o te faatura rahi i te mǎtaˈu maitai e te faatura i te mana poiete o te Atua e i to ˈna mana Arii parau-tia o te ao taatoa. I roto i te hoê orama ta te aposetolo Ioane i ite, te parau ra “te feia [te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia ma to ratou tiaraa i nia i te raˈi] i riro ia ratou te re i taua puaa ra, e to ˈna ra hohoˈa” e: “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e te Fatu ra, e te Atua Mana hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii o te feia moˈa ra e. O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe, e te Fatu e, e te faahanahana i to oe iˈoa?” (Apokalupo 15:2-4) E turai te mǎtaˈu i te Atua no roto mai i te faatura rahi i to ˈna tiaraa arii, i teie mau arii apiti o te Mesia i roto i te Basileia i te raˈi, ia faahanahana i te Atua ei mana rahi roa ˈˈe. Ia feruri tatou i te mau mea atoa ta Iehova i rave e i te huru tia ia faatere oia i te ao taatoa, aita anei e tumu rahi e mǎtaˈu ai tatou ia ˈna?—Salamo 2:11; Ieremia 10:7.

6. No te aha e tia ˈi ia tatou ia faatupu i te mǎtaˈu maitai e faariri ia Iehova?

6 Hau atu râ i te umere faatura e te faatura rahi, e titau atoa te mǎtaˈu i te Atua i te mǎtaˈu maitai e ia faariri noa ˈtu aore ra ia faaroo ore noa ˈtu tatou ia ˈna. No te aha? No te mea, noa ˈtu e e ‘faaoromai rahi, e e maitai rahi’ to Iehova, e tia ia tatou ia haamanaˈo e “eita roa ˈtu oia e haapae i te utua.” (Exodo 34:6, 7, MN) Noa ˈtu to ˈna here e to ˈna aroha hamani maitai, eita Iehova e faatia i te parau-tia ore e te hara opuahia. (Salamo 5:4, 5; Habakuka 1:13) Eita ta te taata o te rave i te mea ino i te aro o Iehova ma te opua mau e ma te ore e tatarahapa e o te patoi ia ˈna, e nehenehe e na reira noa ma te ore e faautuahia. Mai ta te aposetolo Paulo i parau, “e mea mǎtaˈu rahi ia roohia i te rima o te Atua ora ra.” E parururaa mau no tatou te faatupuraa i te mǎtaˈu maitai e ia topa noa ˈtu tatou i roto i taua huru tupuraa ra.—Hebera 10:31.

“Oia ta outou e ati maite atu”

7. Eaha te mau tumu e tiaturi ai tatou i te mana faaora o Iehova?

7 E matamehai te mǎtaˈu faatura i te Atua e te ite-maite-raa i to ˈna mana hahano no te tiaturi ia Iehova. Mai te hoê tamarii apî o te ite ra e te paruruhia ra oia ia piri to ˈna metua tane ia ˈna, e ite atoa tatou i te panoonoo ore e te tiaturi i raro aˈe i te rima aratai o Iehova. A tapao na eaha to te mau Iseraela huru i muri aˈe i to Iehova aratairaa ia ratou mai Aiphiti mai: “Ite aˈera Iseraela i te mana rahi o Iehova i te raveraa i to Aiphiti ra, mǎtaˈu ihora te mau taata ia Iehova, e ua faaroo ia Iehova.” (Exodo 14:31) Te haapapu atoa ra te aamu o Elisaia e “te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou.” (Salamo 34:7; Mau arii 2, 6:15-17) Te haapapu ra te tuatapaparaa o te nunaa o Iehova no teie tau e peneiaˈe to outou atoa iho aamu e e faaohipa te Atua i to ˈna mana no te feia e tavini ra ia ˈna. (Paraleipomeno 2, 16:9) Te taa ra ïa ia tatou e “tei te mǎtaˈu ia Iehova te [tiaturiraa puai].”—Maseli 14:26; MN.

8. (a) No te aha te mǎtaˈu i te Atua e turai ai ia tatou ia haapao i to ˈna mau eˈa? (b) A faataa na e nafea tatou ia “ati maite” atu ia Iehova.

8 Eita noa te mǎtaˈu maitai i te Atua e faatupu i te tiaturi ia ˈna, e turai atoa râ ia tatou ia haapao i to ˈna mau eˈa. I to Solomona avariraa i te hiero, ua pure oia ia Iehova e: “Ia mǎtaˈu hoi ratou [Iseraela] ia oe, e ia haapao i ta oe parau e hope roa ˈˈe to ratou pue mahana, i te parahiraa i te fenua ta oe i horoa mai i to matou nei mau metua.” (Paraleipomeno 2, 6:31) Na mua ˈtu, ua aˈo o Mose i te mau Iseraela e: “O to outou Atua ra o Iehova ta outou e pee, e oia ta outou e mǎtaˈu, e ta ˈna ra mau parau te haapao, e faaroo hoi i to ˈna reo, e haamori hoi ia ˈna, e oia ta outou e ati maite atu.” (Deuteronomi 13:4) Mai ta teie mau irava e faaite maitai ra, no roto mai te hinaaro e haapao i te mau eˈa o Iehova e e “ati maite” atu ia ˈna, i te tiaturi ia ˈna. Oia, e turai te mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia faaroo ia Iehova, ia tavini ia ˈna, e ia ati maite atu ia ˈna, mai te hoê tamarii apî ia ati maite atu i te pae tino i to ˈna metua tane ta ˈna e tiaturi noa ˈtu.—Salamo 63:8; Isaia 41:13.

Te hereraa i te Atua, o te mǎtaˈuraa ïa ia ˈna

9. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu i te here i te Atua e te mǎtaˈu i te Atua?

9 Ia au i te Bibilia, eita roa ˈtu te mǎtaˈu i te Atua e faaore i te here ia ˈna. Area râ, ua haapiihia te mau Iseraela ia ‘mǎtaˈu ia Iehova, e ia haere i to ˈna atoa ra mau eˈa, e ia hinaaro ia ˈna.’ (Deuteronomi 10:12) No reira, ua taai-piri-hia te mǎtaˈu i te Atua e te here i te Atua. E turai te mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia haapao i to ˈna mau eˈa, e na te reira ˈtu ai e haapapu e te here ra tatou ia ˈna. (Ioane 1, 5:3) Mea tano te reira no te mea ia here tatou i te hoê taata, e mǎtaˈu iho â tatou i te haamauiui ia ˈna. Ua haamauiui te mau Iseraela ia Iehova na roto i to ratou haerea orure hau i te medebara. Papu maitai e aita tatou e hinaaro ra e rave i te hoê noa ˈˈe mea o te haapeapea i to tatou Metua i te raˈi mai tera. (Salamo 78:40, 41) I te tahi aˈe pae, i te mea e ‘e au Iehova i te feia e mǎtaˈu ia ˈna,’ e faaoaoa to tatou auraroraa e to tatou haapao maitai, i to ˈna mafatu. (Salamo 147:11; Maseli 27:11) E turai te here i te Atua ia tatou ia faaoaoa ia ˈna, e e tapea te mǎtaˈu i te Atua ia tatou eiaha ia haamauiui ia ˈna. E mau huru maitatai teie o te faatia te tahi i te tahi, eita râ e patoi te tahi i te tahi.

10. Mea nafea to Iesu faaiteraa e ua oaoa oia i te mǎtaˈuraa ia Iehova?

10 Te faaite maitai ra te oraraa o Iesu Mesia e nafea tatou ia here e ia mǎtaˈu atoa ˈtu i te Atua. No nia ia Iesu, ua papai te peropheta Isaia e: “E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna; te varua o te paari e no te ite; te varua faaaˈo e no te puai; te varua no te ite, e no te mǎtaˈu ia Iehova; e rahi hoi to ˈna [oaoa] i te mǎtaˈu ia Iehova.” (Isaia 11:2, 3; MN) Ia au i teie parau tohu, ua turai te varua o te Atua ia Iesu ia mǎtaˈu i to ˈna Metua i te raˈi. Hau atu â, te tapao nei tatou e e tumu teie mǎtaˈu e mauruuru ai oia, e ere roa ˈtu râ i te mea teimaha no ˈna. Mea oaoa na Iesu te raveraa i to te Atua hinaaro e te faaoaoaraa ia ˈNa, tae noa ˈtu i roto i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe. A fatata roa mai ai te haapoheraa i nia i te pou haamauiuiraa, ua parau oia ia Iehova e: “Ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu.” (Mataio 26:39) No teie mǎtaˈu ia ˈna, ua faaroo maite Iehova i te mau taparuparuraa a ta ˈna Tamaiti, ua haapuai ia ˈna, e ua faaora ia ˈna mai te pohe mai.—Hebera 5:7.

Haapiiraa i te mǎtaˈu ia Iehova

11, 12. (a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapii i te mǎtaˈu i te Atua? (b) E nafea Iesu ia haapii mai i te mǎtaˈu ia Iehova?

11 E ere mai te umere faatura o te fa noa mai ia ite tatou i te puai e te rahi o te natura, eita te mǎtaˈu i te Atua e tupu noa mai tera. No reira te Davida Rahi, o Iesu Mesia, e tuu atoa ˈi i teie parau tohu titauraa i mua ia tatou: “A haere mai na, e te mau tamarii na, e faaroo mai ia ˈu; e haapii au ia outou ia mǎtaˈu ia Iehova.” (Salamo 34:11) E nafea tatou ia haapii i te mǎtaˈu ia Iehova na roto ia Iesu?

12 Te haapii ra Iesu ia tatou ia mǎtaˈu ia Iehova na roto i te tautururaa mai ia taa ia tatou te huru ihotaata faahiahia o to tatou Metua i te raˈi. (Ioane 1:18) Te faaite ra te hiˈoraa iho o Iesu eaha to te Atua manaˈo e e nafea oia ia haa i nia ia vetahi ê, no te mea te pee ra oia i te huru ihotaata o to ˈna Metua ma te tia roa. (Ioane 14:9, 10) Hau atu â, maoti te tusia a Iesu, e tae tatou ia Iehova ra ia pure tatou e faaore mai i ta tatou mau hara. Ua riro teie faaiteraa taa ê o te aroha hamani maitai o te Atua ei tumu rahi e mǎtaˈu ai ia ˈna. Ua papai te fatu salamo e: “Tei ia oe ra te faaore i te hara, ia mǎtaˈuhia hoi oe ra.”—Salamo 130:4.

13. Eaha te mau taahiraa i faataahia i roto i te buka Maseli e tauturu mai ia mǎtaˈu ia Iehova?

13 Te faataa ra te buka Maseli i te hoê anairaa taahiraa o te tauturu ia tatou ia faahotu i te mǎtaˈu i te Atua. “E tau tamaiti, ia farii mai oe i ta ˈu nei parau, e ia vaiiho maite i ta ˈu parau i pihai iho ia oe; ia fariu mai i to tariˈa i te paari; e ia imi to aau i te ite ra; ia titau hua oe i te haapao maitai, e ia faateitei i to reo ia noaa te ite ra; . . . e ite ïa oe i te mǎtaˈu ia Iehova, e noaa ïa ia oe te ite i te Atua.” (Maseli 2:1-5) No te mǎtaˈu i te Atua, e tia ïa ia tatou ia haapii i ta ˈna Parau, ia tutava ma te haavare ore e ia taa ia tatou te mau faaueraa, e ia haapao maitai i te aˈoraa.

14. E nafea tatou ia pee i te aˈoraa i horoahia i te mau arii no Iseraela?

14 Ua faauehia te mau arii atoa no Iseraela i tahito ra ia papai faahou i te Ture e ia ‘taio atu e ia hope noa ˈtu to ˈna pue mahana i te ao nei, ia haapii oia i te mǎtaˈu i to ˈna ra Atua ia Iehova, e ia haapao i te mau parau atoa o teie nei ture.’ (Deuteronomi 17:18, 19) Hoê â faufaaraa no tatou te taioraa e te haapiiraa i te Bibilia mai te peu e te hinaaro ra tatou e haapii i te mǎtaˈu ia Iehova. A faaohipa ˈi tatou i te mau faaueraa tumu o te Bibilia i roto i to tatou oraraa, e noaa mǎrû mai ia tatou te paari e te ite no ǒ mai i te Atua ra. E ‘ite tatou i te mǎtaˈu ia Iehova’ no te mea e ite tatou i te mau faahopearaa maitatai ta te reira e faatupu i roto i to tatou oraraa, e e poihere tatou i to tatou taairaa e te Atua. Hau atu â, na roto i te amui-tamau-raa e te mau hoa faaroo, e nehenehe te feia apî e te feia paari atoa e faaroo i ta te Atua e haapii ra, e haapii i te mǎtaˈu i te Atua, e e haapao i to ˈna mau eˈa.—Deuteronomi 31:12.

E oaoa te taata atoa e mǎtaˈu ra ia Iehova

15. Mea nafea te mǎtaˈu i te Atua i te taairaahia i ta tatou haamoriraa ia ˈna?

15 Ia au i tei parauhia i nia nei, te ite ra tatou e e haerea maitai te mǎtaˈu i te Atua ta tatou paatoa e tia ia faahotu, i te mea e e tuhaa tumu tera o ta tatou haamoriraa ia Iehova. E turai te reira ia tatou ia tiaturi noa ˈtu ia ˈna, ia haapao i to ˈna mau eˈa, e ia ati maite atu ia ˈna. Mai ia Iesu Mesia, e nehenehe te mǎtaˈu i te Atua e turai ia tatou ia haapao maitai i ta tatou euhe pûpûraa i teie nei â e a muri noa ˈtu.

16. No te aha Iehova e faaitoito mai ai e mǎtaˈu ia ˈna?

16 E ere roa ˈtu te mǎtaˈu i te Atua i te mea pohe aore ra i te mea taotia ma te tano ore. “E ao to te taata atoa i mǎtaˈu ia Iehova; o tei haapao i to ˈna ra mau eˈa,” o ta te Bibilia ïa e haapapu maira. (Salamo 128:1) Te faaitoito maira Iehova e mǎtaˈu ia ˈna no te mea ua ite oia e e paruru teie huru maitai ia tatou. Te tapao nei tatou i to ˈna haapeapearaa ma te here i to ˈna parauraa ia Mose e, “Ahiri [ratou],” oia hoi te mau Iseraela, “[e haavî i] to ratou aau i roto ia ratou, e aau mǎtaˈu mai ia ˈu, e te haapao tamau maite i ta ˈu parau, ia maitai ratou, e ia maitai hoi ta ratou mau tamarii e a muri noa ˈtu!”—Deuteronomi 5:29; MN.

17. (a) E nafea tatou ia faufaahia i te mǎtaˈu i te Atua? (b) Eaha te mau tuhaa o te mǎtaˈu i te Atua ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei?

17 Oia atoa, ia haavî tatou i to tatou aau e ia mǎtaˈu i te Atua, e maitai tatou. Nafea? A tahi roa, e mauruuru te Atua i taua haerea ra e e haafatata te reira ia tatou ia ˈna ra. Ua ite Davida maoti to ˈna iho aamu e “e faatia oia i te hinaaro o te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro, e e faaora hoi ia ratou.” (Salamo 145:19) A piti, e faufaahia tatou i te mǎtaˈu i te Atua no te mea e taui te reira i to tatou huru i nia i te mea ino. (Maseli 3:7) E hiˈopoa te tumu parau i muri nei e nafea teie mǎtaˈu ia paruru ia tatou i te ati pae varua, e e hiˈo faahou i te tahi mau hiˈoraa no roto i te Bibilia o te mau taata tei mǎtaˈu i te Atua e tei fariu ê i te ino.

[Nota i raro i te api]

^ Ua haamau te apooraa rahi a te mau Nunaa Amui i te Déclaration universelle des droits de l’homme i te 10 no Titema 1948.

E nehenehe anei ta outou e pahono?

• Eaha te mǎtaˈu i te Atua, e e nafea te reira ia ohipa i nia ia tatou?

• Eaha te taairaa i rotopu i te mǎtaˈu i te Atua e te haereraa e te Atua?

• E nafea te hiˈoraa o Iesu e faaite ai e ua taaihia te mǎtaˈu i te Atua i te here i te Atua?

• E nafea tatou ia haavî i to tatou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Ua faauehia te mau arii Iseraela e papai faahou i te Ture na ratou iho e e taio atu i te mau mahana atoa

[Hohoˈa i te api 18]

E turai te mǎtaˈu ia Iehova ia tiaturi tatou ia ˈna mai te hoê tamarii ia tiaturi i to ˈna metua tane

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 15]

Mau fetia: Hohoˈa a Malin, © IAC/RGO 1991