Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Ia au i te faaueraa a te Atua i roto i te Ieremia 7:16, eita iho â anei te mau Kerisetiano e nehenehe e pure no te hoê taata i tiavaruhia i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano no te mea aita oia i tatarahapa?

I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i ta ˈna haavaraa i nia ia Iuda taiva, ua parau Iehova ia Ieremia e: “Eiaha oe e pure i teie nei feia; eiaha oe e ani, eiaha e tia ia ratou, eiaha e parau mai ia ˈu nei ia ratou; e ore au e faaroo atu ia oe.”—Ieremia 7:16.

No te aha Iehova i opani ai ia Ieremia ia pure no te mau Iseraela? Papu maitai, no ta ratou mau hara taa maitai i ta ˈna Ture. I mua i te taata e ma te haama ore, te ‘eiâ ra ratou, te taparahi ra i te taata, te faaturi ra, te tǎpǔ haavare ra, te tutui ra i te mea noˈanoˈa na Baala, e te pee haere ra i te mau atua ěê.’ E no reira Iehova i parau ai i te mau ati Iuda faaroo ore e: “E faataa ê atu vau ia outou i mua i tau aro nei; mai ta ˈu i faataa ê i to outou mau taeae ra, te mau huaai atoa o Epheraima.” Mea papu maitai e eita e tano ia pure o Ieremia, aore ra te tahi atu taata, ia Iehova ia faaore oia i ta ˈNa haavaraa.—Ieremia 7:9, 15.

Ia ite mai tatou e ua papai te aposetolo Ioane no nia i te pure e tano ia faatae i te Atua ra. Na mua, ua haapapu oia i te mau Kerisetiano e: “Ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia ia tatou.” (Ioane 1, 5:14) E no nia i te pureraa no vetahi ê, ua parau â Ioane e: “Ia ite te hoê taata i tana taeae i te raveraa i te hara eita e pohe roa ra, e pure oia, e na te Atua e horoa mai i te ora no ˈna, no tei rave i te hara eita e pohe roa ra. Te vai nei te hara pohe roa; aore au i parau e e pure te taata i te reira.” (Ioane 1, 5:16) Ua faahiti atoa Iesu i te hara ‘e ore e faaorehia,’ oia hoi, te hara i te varua moˈa.—Mataio 12:31, 32.

Te auraa anei ïa e ua rave te feia atoa tei tiavaruhia i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano no te mea aita ratou i tatarahapa, i te hara “e pohe roa ra” e eiaha tatou e pure no ratou? E ere mai te reira roa, no te mea i roto i te tahi mau tupuraa, e ere tera mau hapa i te mau hara e pohe roa ra. Oia mau, mea fifi ia parau e te reira mau anei aore ra eita. Te vai ra te hiˈoraa matauhia o Manase, arii no Iuda. Ua faatia oia i te mau fata no te mau atua hape, ua pûpû i ta ˈna iho mau tamaiti ei tusia, ua rave i te peu tahutahu, e ua tuu i te hoê hohoˈa taraihia i roto i te hiero o Iehova. Oia mau, te parau ra te Bibilia e ‘ua rahi aˈe te ohipa ino a Manase e a te nunaa i ta te mau fenua atoa i pau ia Iehova i te aro o te tamarii a Iseraela ra.’ E no teie mau mea atoa, ua faautua Iehova ia Manase na roto i te afairaa ia ˈna ei tîtî i Babulonia.—Mau arii 2, 21:1-9; Paraleipomeno 2, 33:1-11.

Ua riro anei te mau hara rahi roa a Manase ei hara e pohe roa ra? E au ra e aita, no te mea te na ô â ra te faatiaraa no nia ia ˈna e: “Ia pohe râ oia ra, e ia imi oia i to ˈna Atua ia Iehova ra, e ua faahaehaa roa oia i te aro o te Atua o to ˈna ra mau metua, e ua pure hoi oia ia ˈna, e ua faatia mai i to ˈna hinaaro; ua faaroo maira oia, e ua faahoˈi mai oia ia ˈna i Ierusalema, i to ˈna ihora basileia. Ua faˈi hua maira Manase i reira, e o Iehova anaˈe ra te Atua.”—Paraleipomeno 2, 33:12, 13.

No reira, eiaha tatou e faaoti oioi noa e e hara e pohe roa ra iho â ta te hoê taata i rave no te mea noa ua tiavaruhia oia i rapaeau i te amuiraa. E titauhia te taime e itehia ˈi te huru mau o te aau o te taata. Oia mau, e pinepine e parauhia e hoê o te mau tumu e tiavaruhia ˈi te taata hara, ia ite ïa oia e ua hape oia e mea maitai e e tatarahapa e e hoˈi mai oia.

I te mea e aita faahou te taata i roto i te amuiraa, o te feia piri ia ˈna mai te hoa faaipoipo aore ra te fetii, te ite na mua e ua taui to ˈna aau e to ˈna haerea. E nehenehe te feia e ite i taua mau tauiraa ra e manaˈo e aita te taata rave hara i rave i te hoê hara e pohe roa ra. E nehenehe ratou e pure ia noaa ia ˈna te puai mai roto mai i te Parau faauruahia a te Atua e ia ohipa mai Iehova i nia i te taata hara ia au i to ˈNa hinaaro.—Salamo 44:21; Koheleta 12:14.

E nehenehe te tahi pae e ite i te haapapuraa e navai e ua tatarahapa te taata hara, e ere râ mai te reira no te taatoaraa o te amuiraa. E nehenehe hoi ratou e feaapiti, e huru ê, e turori atoa paha mai te peu e e faaroo ratou i te hoê ia pure i mua i te amuiraa no te taata i tiavaruhia. No reira, e tia i te feia e hinaaro e pure no te taata hara ia na reira o ratou anaˈe, e vaiiho atu ai e na te mau matahiapo o te amuiraa e haapao i te tupuraa o taua ohipa ra.

[Hohoˈa i te api 31]

Ua faaorehia te mau hara rahi a Manase i to ˈna faahaehaaraa ia ˈna i mua i te aro o Iehova

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 30]

Reproduced from Illustrirte Pracht - Bibel/Heilige Schrift des Alten und Neuen Testaments, nach der deutschen Uebersetzung D. Martin Luther’s