Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Ture Auro—E au ia faaohipahia

Te Ture Auro—E au ia faaohipahia

Te Ture Auro—E au ia faaohipahia

No te rahiraa o te taata, ua riro te Ture Auro ei haapiiraa morare i faahitihia e Iesu, tera râ, ua parau oia iho e: ‘E ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei.’—Ioane 7:16.

OIA, te Fatu o ta Iesu i haapii, tae noa ˈtu i tei matauhia mai te Ture Auro, o te Atua Poiete ïa o Iehova tei tono mai ia Iesu.

I te omuaraa, ua opua te Atua e ia hamani maitai te taata atoa te tahi i te tahi. Ua horoa mai oia i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe i to ˈna tapitapiraa no te maitai o vetahi ê i roto i ta ˈna huru hamaniraa i te taata: “Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.” (Genese 1:27) Te auraa ra, ua hamani te Atua ma te here i te taata ma te tahi o to ˈna mau huru maitatai roa ia nehenehe ratou e fanaˈo i te ora i roto i te hau, te oaoa, e te au maite—e ia nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu. Ia haapii-maitai-hia to ratou manaˈo haava no ǒ mai i te Atua ra, e arataihia ïa ratou ia ohipa e vetahi ê mai ta ratou e hinaaro ia na reirahia mai.

Ua mana mai te miimii

E haamataraa faahiahia mau to te huitaata, tera râ, eaha tei tupu? Ia faaohiehia, ua fa mai te miimii ma te au ore. Ua ite maitai te rahiraa o te taata i te aamu bibilia no nia i te ohipa i ravehia e na taata faaipoipo matamua, mai tei papaihia i roto i te Genese pene 3. Turaihia e Satani, te hoê patoi i te mau ture aveia parau-tia atoa a te Atua, ua faarue o Adamu raua o Eva ma te miimii i te faatereraa a te Atua no te mea ua hinaaro raua e na raua e faatere ia raua iho. Te faahopearaa o ta raua ohipa miimii e te orure hau, ua pau rahi ïa raua e ua hopoi atoa mai raua i te ati no to raua huaai taatoa i muri iho. Tera te faaiteraa maramarama maitai i te faahopearaa peapea mau ia ore tatou e tâuˈa i te haapiiraa tei matauhia mai te Ture Auro. E no reira, “no te taata hoê ra i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12; MN.

Noa ˈtu e ua faarue te huitaata taatoa i te mau eˈa î i te here o te Atua ra o Iehova, aita oia i faarue ia ratou. Ei hiˈoraa, ua horoa Iehova i ta ˈna Ture na te nunaa Iseraela no te aratai ia ratou. Ua haapii te reira ia ratou ia ohipa e vetahi ê mai ta ratou e hinaaro ia na reirahia mai. Ua horoa te Ture i te aratairaa nafea ia ohipa e te mau tavini, e te mau tamaroa otare, e te mau ivi. Ua haamataratara te Ture nafea ia faatitiaifaro i te parau o te rave-ino-raa, te haruraa taata, e te eiâraa. Ua horoahia te mau ture o te vai-mâ-raa no te maitai o te ea o vetahi ê. Te vai atoa ra te mau ture no nia i te parau o te taatiraa. Ua haapoto Iehova i ta ˈna Ture ma te parau i te nunaa e: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na,” ua faahiti atoa Iesu i teie parau i muri aˈe. (Levitiko 19:18; Mataio 22:39, 40) Ua faataa atoa te Ture nafea ia ohipa e te feia ěê i roto i te mau Iseraela. Ua faaue te Ture e: “Eiaha oe e faafao i te taata ê; ua ite hoi outou i te aau o te taata ê, e taata ěê hoi outou i te fenua ra i Aiphiti.” Aore ra, mea titauhia ia hamani maitai te mau Iseraela i te feia riirii.—Exodo 23:9; Levitiko 19:34; Deuteronomi 10:19.

A pee maite noa ˈi o Iseraela i te ture, ua haamaitai Iehova i te nunaa. I raro aˈe i ta Davida e ta Solomona faatereraa, ua ite te nunaa i te ruperupe, te oaoa e te mauruuru. Te na ô maira te hoê faatiaraa e: “O Iuda e o Iseraela e feia rahi ïa mai te one tahatai ra ïa i te rahi, i te amuraa e te inuraa e te faaarearearaa ia ratou. Parahi noa ihora Iuda raua o Iseraela ma te hau, o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna vine e ta ˈna suke.”—Mau arii 1, 4:20, 25.

Tera noa râ, aita te hau e te panaˈonaˈo ore o te nunaa i vai maoro. Tei ia ratou ra te Ture a te Atua, aita râ te mau Iseraela i haapao atu; ua vaiiho ratou e ia tinai te miimii i to ratou tapitapi no vetahi ê. Ua hopoi maira te reira, tae noa ˈtu te ohipa apotata, i te fifi i nia ia ratou taitahi e i nia i te nunaa taatoa. I te pae hopea, i te matahiti 607 H.T.T., ua vaiiho Iehova e ia haamou to Babulonia i te basileia o Iuda, i te oire o Ierusalema, e tae noa ˈtu i te hiero nehenehe i reira. No te aha? “No te mea, aita outou i faaroo mai i tau nei parau, inaha, e tono vau i te vea, e aratai mai i te mau fetii atoa i te pae i apatoerau ra, te na reira maira Iehova, e tau tavini atoa, i te arii o Babulonia, ia Nebukanesa, e aratai mai au ia ratou ei rave i teie nei fenua, e te taata atoa no teie nei fenua, e teie atoa nei mau fenua e ati noa ˈˈe, e e haamou-roa-hia ratou e au, e faariro hoi ia ratou ei maereraa e ei tâhitohitoraa, e ia ano roa ˈtu.” (Ieremia 25:8, 9) Auê ïa faahopearaa peapea mau ia faarue tatou i te haamoriraa viivii ore a Iehova!

Hoê hiˈoraa ia pee tatou

I to Iesu Mesia aˈe pae, aita noa oia i haapii i te Ture Auro, ua horoa atoa râ oia i te hiˈoraa maitai na roto i te faaohiparaa i te reira. Ua haapao oia ma te haavare ore i te maitai o vetahi ê. (Mataio 9:36; 14:14; Luka 5:12, 13) I te hoê taime, i pihai i te oire o Naina, ua ite atu o Iesu i te hoê vahine ivi e oto ra i roto i te hoê haereraa no te huna i ta ˈna tamaiti otahi. Te na ô ra te Bibilia e: “E ite atura te Fatu i te metua vahine, aroha ˈtura ia ˈna.” (Luka 7:11-15) Te auraa o te parau ra “aroha ˈtura,” ia au i te hoê titionare (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words), oia ïa “ua putapû i roto roa ia ˈna.” Ua taa ia ˈna e te mauiui ra to ˈna aau, e ua turai te reira ia ˈna ia rave i te tahi mea faaitoito no te tamǎrû i to ˈna mauiui. Auê ïa te vahine ivi i te oaoa i to Iesu faatiaraa mai i te tamaroa e to ˈna ‘tuuraa ˈtu ia ˈna i to ˈna metua vahine ra’!

I te pae hopea, ia au i te opuaraa a te Atua, ua farii Iesu i te mauiui e i te horoa i to ˈna ora ei hoo ia tiamâ mai te huitaata i te faatîtîraa a te hara e a te pohe. Teie te hiˈoraa hau ê o te oraraa ia au i te Ture Auro.—Mataio 20:28; Ioane 15:13; Hebera 4:15.

Te feia e faaohipa ra i te Ture Auro

Te vai ra anei i to tatou nei tau o te ora mau ra ia au i te Ture Auro? E, e eiaha noa i te taime e au ia ratou. Ei hiˈoraa, i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi i Heremani Nazi, ua tapea te mau Ite no Iehova i to ratou faaroo i te Atua e to ratou here i to ratou taata-tupu e ua patoi ratou i te ofati i te Ture Auro. Ua faaite te Hau i te riri e te paetahiraa i nia i te taatoaraa o te mau ati Iuda, area te mau Ite ra, ua tamau noa ïa i te pee i te Ture Auro. I roto atoa i te mau aua faatîtîraa, ua tamau noa ratou i te haapao i to ratou mau taata-tupu, i te opere i ta ratou maa, noa ˈtu e mea iti, na te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda atoa e pohe ra i te poia. Hau atu â, noa ˈtu te faaueraa a te Hau e rave i te mau mauhaa tamaˈi no te haapohe ia vetahi ê, ua patoi ratou no te mea noa e aita ratou i hinaaro ia haapohehia ratou e vetahi ê. Nafea hoi ratou e nehenehe ai e haapohe i te feia e tia ia ratou ia here mai ia ratou iho? No to ratou patoiraa ˈtu, mea rahi o ratou tei afaihia i roto i te mau aua faatîtîraa e tei haapohehia.—Mataio 5:43-48.

A taio ai outou i teie tumu parau, e ite outou i te tahi atu â hiˈoraa e faaite ra e te ohipa ra te Ture Auro. Ua ite te mau Ite no Iehova e mea rahi te taata i teie mahana o te mauiui ra ma te ravea ore e ma te tauturu ore. E no reira te mau Ite e rave ai i te mau taahiraa avae maitatai no te tauturu ia vetahi ê ia haapii ratou no nia i te tiaturiraa e te aveia mau e vai ra i roto i te Bibilia. I teie nei, te ravehia ra te hoê ohipa haapiiraa e ati aˈe te fenua i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei. Te faahopearaa? Mai tei tohuhia i roto i te Isaia 2:2-4, “e rave rahi te taata,” oia hoi e hau atu i te ono mirioni taata i te ao nei, o tei ‘haapiihia i ta Iehova haapaoraa e o te haere ra na to ˈna mau eˈa.’ I roto i te hoê auraa taipe, ua haapii ratou i te ‘tiapai i ta ratou ˈoˈe ei auri arote e ta ratou mahae ei tipi tope raau.’ Ua itea mai ia ratou te hau e te panaˈonaˈo ore i teie anotau arepurepu.

E o outou?

A feruri na maa taime i te mamae e te mauiui ta te tâuˈa-ore-raa i te Ture Auro i hopoi mai i nia i te huitaata mai te taime a faatupu ai te Diabolo ra o Satani i te orure hau i Edene ra. E fatata Iehova i te taui i te reira, tera ta ˈna opuaraa. Nafea? “No reira i faaitehia mai ai te Tamaiti a te Atua ra, ia haamou oia i te ohipa a te Diabolo ra.” (Ioane 1, 3:8) E tupu te reira i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, i roto i te rima paari e te puai o Iesu Mesia, o tei haapii i te Ture Auro e o tei ora ia au i te reira.—Salamo 37:9-11; Daniela 2:44.

Teie ta te arii Davida no Iseraela i tahito ra i parau: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa. Hamani maitai to ˈna i te mau mahana atoa, e horoa noa i ta te tipee; e na ˈna i faatae mai i te maitai i nia i to ˈna ra huaai.” (Salamo 37:25, 26) Eita anei outou e farii e i teie mahana, te tapi ra te rahiraa o te taata i te taoˈa aita râ e ‘hamani maitai ra e e horoa noa ra’? Mea maramarama maitai, e hopoi mai te peeraa i te Ture Auro i te hau e te panaˈonaˈo ore mau no te mea maoti te reira e fanaˈo ai tatou i te mau haamaitairaa i teie nei e a muri aˈe i raro aˈe i te Basileia o te Atua. E faaore roa te Basileia o te Atua i te taatoaraa o te miimii e te ino i nia i te fenua e na te hoê faanahoraa apî ta te Atua e haamau e mono i teie nei faanahoraa o te faatereraa ino a te taata. I reira ïa te taata atoa e oaoa ˈi i te ora ia au i te Ture Auro.—Salamo 29:11; Petero 2, 3:13.

[Hohoˈa i te mau api 4, 5]

Aita noa Iesu i haapii i te Ture Auro, ua horoa atoa râ oia i te hiˈoraa maitai roa na roto i te faaohiparaa i te reira

[Hohoˈa i te api 7]

E hopoi mai te peeraa i te Ture Auro i te hau e te panaˈonaˈo ore mau