Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ei ia Kaisara vau”

“Ei ia Kaisara vau”

“Ei ia Kaisara vau”

E HARU te nahoa i te hoê taata ravea ore e e haamata ratou i te taparahi ia ˈna. I to ratou manaˈo, e au ia ˈna te pohe. A fatata ˈi te taata i te taparahi-pohe-hia, e haere mai te mau faehau e ma te fifi, e haru mai ratou i te taata i rotopu i te nahoa taata haavî. O te aposetolo Paulo te taata. O te mau ati Iuda te taparahi ra ia ˈna, ua patoi uˈana hoi ratou i te pororaa a Paulo e ua pari ratou ia ˈna i te haaviiviiraa i te hiero. Na te mau Roma i faaora mai ia ˈna, e o Kalaudio Lusia to ratou tapena rahi. I roto i te huananeraa to Paulo haruraahia, ua manaˈohia e e taata ohipa ino oia.

Te faataa ra na pene hopea e hitu o te buka Ohipa i te ohipa haavaraa i haamata ma teie haruraa. Ia taa ia tatou te aamu e au i te ture o Paulo, te mau pariraa ia ˈna, to ˈna parururaa ia ˈna, e te tahi mea no nia i te raveraa faautua Roma, e maramarama ˈtu â ïa tatou i teie mau pene.

I te fare tapearaa a Kalaudio Lusia

Na Kalaudio Lusia atoa e haapao i te nahonaho i Ierusalema. E parahi to ˈna raatira, te tavana Roma no Iudea, i Kaisarea. E nehenehe te ohipa ta Lusia i rave no Paulo e faarirohia mai te hoê parururaa i te hoê taata i te haavîraa uˈana e mai te hoê tapearaa i te hoê taata faahuehue. No te huru o te mau ati Iuda, ua afai o Lusia i ta ˈna taata i tapea i roto i te pare i te Tour Antonia.—Ohipa 21:27–22:24; 23:10.

E tia ia Lusia ia ite eaha ta Paulo i rave. A tupu ai te huananeraa, aita oia i ite i te tahi noa ˈˈe mea. Ma te ore e tataˈu atu, ua faaue oia e ia ‘uihia Paulo ma te [hui], ia ite oia no te aha ratou e pii hua ˈi ia Paulo.’ (Ohipa 22:24; MN) E ravea matauhia teie ia horoa mai te feia ohipa ino, te mau tîtî, e te tahi atu mau taata riirii, i te mau haapapuraa. O te hui (flagrum) te tano no te reira, tera râ, e mauhaa riaria roa teie. Te vai ra te tahi mau hui e poro metara te tarere ra i nia i te mau fifi. No te tahi atu mau hui, mea firihia te taura e e ivi oeoe e e vaehaa metara to nia iho. Mea ino roa te mau pepe, e ite-roa-hia ˈtu te iˈo.

I taua taime ra to Paulo faaiteraa e e tino huiraatira Roma oia. Eita e nehenehe e hui i te hoê taata Roma aita i faautuahia, e no reira, ua mau oioi te reira, i to Paulo haapapuraa i to ˈna mau tiaraa. E nehenehe te hoê ofitie Roma e ere i to ˈna tiaraa ia rave ino aore ra ia faautua oia i te hoê tino huiraatira Roma. Te taa ra ïa ia tatou no te aha Paulo i faarirohia ˈi mai reira mai, ei taata tapeahia taa ê, e nehenehe hoi te taata e haere e hiˈo ia ˈna.—Ohipa 22:25-29; 23:16, 17.

No te papu ore o te mau pariraa, ua tuu o Lusia ia Paulo i mua i te Sunederi no te taa i te tumu i tupu ai te peapea. Tera râ, ua faatupu Paulo i te hoê mârôraa i to ˈna parauraa e no te tia-faahou-raa e haavahia ˈi oia. No te mea ua rahi roa te mârôraa, ua mǎtaˈu aˈera Lusia ia taparahihia Paulo, e ua tia faahou ia Lusia ia haru mai ia ˈna i rotopu i te mau ati Iuda tei riri.—Ohipa 22:30–23:10.

Aita Lusia i hinaaro ia pohe te hoê taata Roma i roto i to ˈna rima. I to ˈna faarooraa e te opuahia ra e haapohe ia Paulo, ua rave oioi aˈera Lusia e ia afaihia Paulo i Kaisarea. Ia au i te mau faatureraa haamanahia, e tia ia hapono-atoa-hia ˈtu te mau parau faataa haavaraa na muri i te feia tapeahia i te feia mana toroa i te pae haavaraa. I roto i tera mau parau faataa, te vai ra te mau haamaramaramaraa matamua, te mau tumu o te faaotiraa, e te manaˈo o te taata titorotoro no nia i te tupuraa. Ua faataa Lusia e ua ‘parihia Paulo i te parau-mârô-hia i roto i te Ture ati Iuda, eiaha râ i te hara e au ai ia ˈna te pohe e te tapea atoa,’ e ua faaue aˈera oia i te feia i pari ia Paulo ia faaite i ta ratou parau i te tavana ra ia Felisi.—Ohipa 23:29, 30.

Aita i noaa i te tavana Felisi ia horoa i te faaotiraa

Ua niuhia te mana haava mataeinaa i nia i to Felisi mana faatere. E nehenehe oia e pee i te peu o te fenua mai te peu e e hinaaro oia aore ra e pee i te ture haamanahia no te feia rave hara—e tano no te mau taata tiaraa teitei e no te feia toroa a te faatereraa. E parauhia taua ture ra te ordo, aore ra tapura. E nehenehe atoa oia e farii i te hoê mana haava extra ordinem, e faaohipahia no te rave i te hoê faaotiraa no nia i te mau huru ohipa ino atoa. E tia i te hoê tavana mataeinaa ia ‘hiˈo eaha te tia ia ravehia i te rahiraa o te taime, eiaha râ eaha tei ravehia i Roma.’ No reira, na ˈna e faaoti e rave rahi mau mea.

Aita tatou i ite i te mau parau rii atoa o te ture Roma no tahito ra, tera râ, ua riro to Paulo tupuraa “ei hiˈoraa o te raveraa faautua mataeinaa extra ordinem.” E faaroo te tavana, paturuhia e te feia aˈo, i te mau pariraa a te taata taitahi. E faahaerehia mai te taata i parihia no te faaû i tei pari mai ia ˈna, e e nehenehe oia e paruru ia ˈna, tera râ, na te taata pari te hopoia e haapapu i ta ˈna mau pariraa. E horoa te haava i te mau huru utua atoa e tano i to ˈna manaˈo. E nehenehe oia e faaoti i reira iho aore ra e faataime aita e hopearaa, i reira hoi te taata i parihia e hiˈopoahia ˈi. “Aita e feaaraa,” ta te aivanaa ra o Henry Cadbury ïa e parau ra, “ma tera huru mana taotia-ore-hia, e nehenehe te tavana e hema i ‘te ohiparaa rahi roa ino’ e e petahia—no te faatiamâ anei, no te faautua, aore ra no te faataime.”

I mua ia Felisi, ua pari maite te tahuˈa rahi o Anania, te feia paari o te mau ati Iuda, e o Teretulo ia Paulo ei ‘taata peapea faatupu orure hau i roto i te mau ati Iuda.’ Ua parau ratou e e aratai oia i “te pǔpǔ Nazareta” e ua tamata oia i te haaviivii i te hiero.—Ohipa 24:1-6.

Ua manaˈo te feia pari ia Paulo e ua aratai oia i te Etene ra o Terophimo i roto i te aua i faataahia no te mau ati Iuda noa. * (Ohipa 21:28, 29) I te tanoraa râ, o Terophimo tei tomo atu i roto i te aua. Mai te peu râ e no te mau ati Iuda, na Paulo i turai ia Terophimo ia tomo i roto i te aua, e nehenehe ïa te reira e faataahia mai te hoê hape o te pohe hoi te utua. E e au ra e ua farii Roma i teie utua pohe no teie ohipa ino. I te mea e na te mau mutoi o te hiero a te mau ati Iuda i haru ia Paulo eiaha râ na Lusia, e nehenehe ïa te Sunederi e haava e e faautua ia ˈna ma te fifi ore.

Ua manaˈo te mau ati Iuda e e ere i te haapaoraa ati Iuda, aore ra haapaoraa faatiahia (religio licita) ta Paulo e haapii ra. Maori râ, e haapaoraa aita i haamanahia, e mea orure hau atoa.

Ua parau atoa ratou e ua faatupu Paulo i ‘te orure hau i rotopu i te mau ati Iuda atoa e ati noa ˈˈe te fenua atoa nei.’ (Ohipa 24:5) Aita hoi i maoro aˈenei, ua faahapa te emepera ra o Kalaudio i te mau ati Iuda no Alesanederia i “te faatupuraa i te hoê ati rahi e ati aˈe te ao nei.” Mea maere mau te tuearaa. “Tera iho â te pariraa i te hoê ati Iuda i te roaraa o te Faatereraa hui arii a Kalaudio aore ra te mau matahiti faatereraa matamua a Néron,” ta te taata tuatapapa ra o A. N. Sherwin-White ïa e parau ra. “Te tamata ra te mau ati Iuda i te turai i te tavana ia faataa e e tuea te pororaa a Paulo i te faatupuraa i te peapea i rotopu i te huiraatira ati Iuda o te Hau emepera. Ua ite ratou e aita te mau tavana e hinaaro ra e faahapa ia au i te mau pariraa faaroo noa, e no reira ratou i tamata ˈi i te taui i te pariraa faaroo ei pariraa poritita.”

Ua paruru Paulo ia ˈna i tera tuhaa i muri i tera tuhaa. ‘Aita vau i faatupu i te peapea. Parau mau, e melo vau no ta outou e parau ra e “pǔpǔ,” te auraa râ o te reira, oia ïa e haapao i te mau faaueraa tumu ati Iuda. Ua faahuehue hoi te tahi mau ati Iuda no Asia. Mai te peu e e parau ta ratou, e tia ïa ia haere mai ratou i ǒ nei e parau mai ai.’ Ua amui iho â Paulo i te mau pariraa no te faataa i te hoê mârôraa faaroo i rotopu i te mau ati Iuda, aita Roma i ite roa nafea ia faaafaro atu. Ua faanuu o Felisi i ta ˈna faaotiraa, te vai ra hoi te tahi atu â fifi, no reira, ua riri roa te mau ati Iuda e horuhoru aˈena ra. Aita Paulo i tuuhia ˈtu i te mau ati Iuda ra, o tei parau e e ravea ta ratou, aita atoa oia i haavahia e te ture Roma, aita ïa oia i tiamâ mai. Eita e nehenehe e faahepo ia Felisi ia horoa i ta ˈna faaotiraa, e taa ê atu i to ˈna hinaaro ia fariihia oia e te mau ati Iuda, te vai ra te tahi atu â tumu i faataime ai oia—ua manaˈo oia e e peta Paulo ia ˈna.—Ohipa 24:10-19, 26. *

Te taime faufaa i raro aˈe ia Porio Phesito

I Ierusalema e piti matahiti i muri aˈe, ua pari faahou te mau ati Iuda i te taeraa mai o Porio Phesito, te tavana apî, ua ani hoi ratou e tuu mai ia Paulo ia ratou ra. Tera râ, ua pahono hua ˈtu Phesito e: “Aita ïa peu i to Roma te horoa noa ˈtu i te taata ia pohe, ia tae maira te feia i pari i mua i te aro o te taata i parihia ra, ia tia ta ˈna parau i te faatiaraa ia ˈna iho i taua hara i parihia ˈi oia ra.” Te na ô ra te taata tuatapapa o Harry W. Tajra e: “Ua ite maitai o Phesito e te opuahia ra e haapohe oioi i te hoê tino huiraatira Roma.” No reira oia i faaue ai i te mau ati Iuda e faataa i to ratou tupuraa i Kaisarea.—Ohipa 25:1-6, 16.

I reira, ua parau te mau ati Iuda e ‘eita Paulo e tia ia vaiiho ora noa mai â,’ tera râ, aita ta ratou e haapapuraa, e ua ite Phesito e aita ta Paulo e hara e au ai te pohe. “E mârôraa râ ta ratou ia ˈna i ta ratou iho haamoriraa, e i te hoê taata ua pohe o Iesu, o ta Paulo ïa i parau e, te ora ra,” ta Phesito ïa i faataa ˈtu i te tahi atu taata toroa.—Ohipa 25:7, 18, 19, 24, 25.

Papu maitai, aita ta Paulo e hara i roto i te mau pariraa poritita, i roto râ i te mârôraa i te pae haapaoraa, ua parau te mau ati Iuda e o ta ratou tiripuna anaˈe te nehenehe e faaafaro i teie ohipa. E haere anei ïa Paulo i Ierusalema ia haavahia oia no teie mau ohipa? Ua ui Phesito ia Paulo e e haere anei oia, teie râ, e uiraa tano ore mau â teie. Ia faahoˈihia Paulo i Ierusalema i reira te feia pari e riro mai ai ei haava, te auraa ïa e e tuuhia ˈtu Paulo i te mau ati Iuda ra. “Te tia nei au i mua i te haavaraa a Kaisara, o tei tia ïa ia haavahia vau i reira,” ta Paulo ïa i parau. “Aita roa a ˈu hapa i te ati Iuda . . . Aore roa e taata e tia ˈi ia tuu atu ia ˈu ia ratou: ei ia Kaisara vau.”—Ohipa 25:10, 11, 20.

Ua vaiihohia ˈtura te mana faatere mataeinaa no teie mau parau a te hoê Roma. Mea “mau roa, mea maramarama e mea papu” to ˈna tiaraa e horo faahou (provocatio). No reira, i muri aˈe i te tauaparauraa no nia i te hoê parau rii faufaa e to ˈna feia aˈo, ua na ô aˈera Phesito e: “Ua parau oe ei ia Kaisara vau; e reva oe ia Kaisara ra.”—Ohipa 25:12.

Ua oaoa o Phesito i te faareva ia Paulo. Mai ta ˈna i faˈi ia Heroda Ageripa II tau mahana i muri aˈe, ua feaapiti oia no nia i te tupuraa. Ua tia ïa ia Phesito ia papai i te tahi rata na te emepera no te faataa i te tupuraa, no Phesito râ, ua taaihia te mau pariraa i te mau haafifiraa taa ore o te ture ati Iuda. Tera râ, mea ite roa o Ageripa i te haapao i taua mau ohipa ra, no reira, i to ˈna hinaaroraa e haapao atu, ua ani-oioi-hia ia ˈna ia papai i te rata. No to ˈna taa ore i te parau a Paulo i muri iho i mua ia Ageripa, ua na ô aˈera Phesito e: “E Paulo, ua aoaoahia oe, ua maamaahia oe i te imi rahi i te parau.” Tera râ, ua taa maitai roa ia Ageripa. ‘Ua fatata vau i te riro ei Kerisetiano ia oe,’ ta ˈna ïa i parau. Noa ˈtu eaha to raua manaˈo i te mau parau haaferuri a Paulo, ua farii o Phesito e o Ageripa e aita ta Paulo e hara e e nehenehe oia e tuuhia ahiri e aita oia i horo faahou ia Kaisara ra.—Ohipa 25:13-27; 26:24-32.

Te hopea o te hoê tere haavaraa

I to Paulo taeraa i Roma, ua titau oia i te feia rarahi o te mau ati Iuda ia putuputu mai, eiaha noa no te poro ia ratou, no te ite atoa râ eaha ta ratou i ite no nia ia ˈna. E nehenehe ïa oia e ite eaha te hinaaro o te feia pari ia ˈna. E ere i te mea matauhia ia imi te feia mana toroa i Ierusalema i te tauturu a te mau ati Iuda Roma no te horo i te hoê taata, tera râ, ua faaroo Paulo e aita ta ratou e faaueraa no nia ia ˈna. A tiai noa ˈi i te haavaraa, ua faatiahia Paulo e tarahu i te hoê fare e e poro ma te fifi ore. E tapao faaite paha te reira e e taata hapa ore o Paulo i to Roma manaˈo.—Ohipa 28:17-31.

Ua tapeahia Paulo e piti atu â matahiti i te maoro. No te aha? Aita te Bibilia e parau ra. Mea matauhia e e tapeahia te hoê taata i horo faahou e tae noa ˈtu i te taime e haere mai ai te feia i pari ia ˈna e haapapu i ta ratou mau parau, peneiaˈe râ aita roa ˈtu te mau ati Iuda no Ierusalema i haere mai, ua ite paha ratou e mea papu ore ta ratou mau pariraa. Peneiaˈe te ravea manuïa roa ˈˈe e mamû noa ˈi Paulo, o te oreraa ïa e haere mai. Noa ˈtu eaha te tumu, e au ra e ua tia ˈtu Paulo i mua ia Néron, ua parauhia e aita ta ˈna e hara, e ua tuuhia oia i te pae hopea no te rave faahou i ta ˈna mau ohipa mitionare—fatata e pae matahiti i muri aˈe i to ˈna haruraahia.—Ohipa 27:24.

Mea maoro to te feia patoi i te parau mau ‘faatiaraa i te hamani ino ia au i te ture’ no te haafifi i te ohipa pororaa Kerisetiano. Eiaha tatou e maere. Ua parau Iesu e: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Salamo 94:20; Ioane 15:20) Tera râ, te haapapu atoa maira Iesu ia tatou e e tiamâraa to tatou e faaite i te parau apî maitai i te ao taatoa. (Mataio 24:14) No reira, mai te aposetolo Paulo o tei faaoromai i te hamani-ino-raa e te patoiraa, te ‘paruru’ ra te mau Ite no Iehova i teie mahana ‘i te parau apî maitai e ia faatiahia e te ture.’—Philipi 1:7, MN.

[Nota i raro i te api]

^ Na te hoê patu ofai faatia-maitai-hia, e toru kubiti i te teitei, e faataa ê i te Aua o te mau Etene e te aua i roto mai. Ma te area taime tamau, e itehia te tahi mau faaararaa i nia i teie patu, te tahi na roto i te reo Heleni e te tahi atu na roto i te reo Latino: “Opanihia i te taata ê atoa ia tahiti i te otia e ia tomo i roto i te vahi moˈa. Ia noaahia te hoê, o o ˈna iho ïa te tumu o to ˈna pohe.”

^ Parau mau, e opanihia te reira e te ture. Te na ô ra te hoê papai e: “I raro aˈe i te mau faanahoraa o te ture no nia i te ohipa taviri, te Lex Repetundarum, e opanihia i te taata atoa e tiaraa mana aore ra faatere to ˈna, ia ani aore ra ia farii i te moni peta no te ruuruu i te hoê taata aore ra no te tatara i te ruuruu, no te horoa i te faaotiraa aore ra eita, aore ra no te tuu i te hoê taata tapeahia.”