Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia haapiihia outou e au”

“Ia haapiihia outou e au”

“Ia haapiihia outou e au”

“A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te [tamahanahanaraa] i to outou [nephe].”—MATAIO 11:29; MN.

1. No te aha tatou e au mau ai e e faufaahia ˈtu â ˈi ia haapiihia tatou e Iesu?

 UA TANO noa iho â te manaˈo, te haapiiraa e te ohipa a Iesu Mesia. E taime poto to ˈna oraraa i te fenua nei, ua fanaˈo râ oia i te hoê tau taviniraa maitai e te mauruuru, e ua vai oaoa oia. Ua haaputuputu oia i te mau pǐpǐ e ua haapii atu e nafea ia haamori i te Atua, ia aroha i te huitaata, e ia vî ia ratou teie nei ao. (Ioane 16:33) Ua î to ratou aau ia ˈna i te tiaturiraa e “ua haamaramarama mai i te ora e i te huru tahuti ore na roto i te parau apî maitai.” (Timoteo 2, 1:10, MN) Mai te peu e e pǐpǐ outou na ˈna, eaha to outou manaˈo no nia i te auraa e riro ei pǐpǐ? Na roto i te feruriraa i ta Iesu i parau no nia i te mau pǐpǐ, e nehenehe ta tatou e haapii e nafea ia haafaufaa ˈtu â i to tatou oraraa. E titau te reira ia farii i ta ˈna huru hiˈoraa e ia faaohipa i te tahi mau faaueraa tumu.—Mataio 10:24, 25; Luka 14:26, 27; Ioane 8:31, 32; 13:35; 15:8.

2, 3. (a) Eaha te hoê pǐpǐ a Iesu? (b) No te aha e riro ai ei mea faufaa ia ui ia tatou iho e, ‘Ua riro vau ei pǐpǐ na vai?’

2 I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, te auraa tumu o te taˈo i hurihia ei “pǐpǐ,” o te hoê ïa taata o te haamau i to ˈna feruriraa i nia i te hoê mea, aore ra o te haapii. Te vai ra te hoê taˈo i taaihia i te reira i roto i ta tatou irava tumu, oia te Mataio 11:29: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te [tamahanahanaraa] i to outou [nephe].” Oia, e taata haapii te hoê pǐpǐ. E taai pinepine te mau Evanelia i te taˈo ra “pǐpǐ” i te mau hoa o Iesu tei pee ia ˈna, tei tere haere e oia a poro ai oia e tei haapiihia e ana. Ua farii noa paha te tahi mau taata i ta Iesu mau haapiiraa, peneiaˈe atoa ma te huna. (Luka 6:17; Ioane 19:38) Ua faahiti atoa te feia i papai i te mau Evanelia i “te mau pǐpǐ a Ioane [Bapetizo] e ta te mau Pharisea.” (Mareko 2:18) I te mea e ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘ara i te parau a te mau Pharisea,’ e nehenehe tatou e ui ia tatou iho e, ‘Ua riro vau ei pǐpǐ na vai?’—Mataio 16:12.

3 Mai te peu e e pǐpǐ tatou na Iesu, mai te peu e ua haapiihia tatou e ana, e tia ïa ia ite vetahi ê i te tamahanahanaraa pae varua i pihai ia tatou. E tia ia ratou ia haroaroa e mea mǎrû aˈe tatou i teie nei e mea haehaa aˈe te aau. Mai te peu e e mau hopoia taata faatere ta tatou i te ohipa, e metua tatou, aore ra e mau hopoia tiaau ta tatou i roto i te amuiraa Kerisetiano, te manaˈo ra anei te feia ta tatou e haapao ra e te haa ra tatou i nia ia ratou mai ia Iesu i nia i te feia ta ˈna i haapao?

Mea nafea to Iesu haaraa i nia i te taata

4, 5. (a) No te aha e ere ai i te mea fifi ia ite mea nafea to Iesu haaraa i nia i te taata e fifi to ratou? (b) Eaha te ohipa i tupu i nia ia Iesu a tamaa ˈi oia i te fare o te hoê Pharisea?

4 E tia ia tatou ia ite mea nafea to Iesu haaraa i nia i te taata, te feia iho â râ i roohia i te fifi ino mau. E ere te reira i te mea fifi ia haapii; i roto i te Bibilia, mea rahi te mau faatiaraa i to Iesu farereiraa ia vetahi ê, to roto hoi te tahi pae i te ati. E hiˈo atoa anaˈe e nafea te mau aratai haapaoraa, te mau Pharisea iho â râ, ia haa i nia i te taata hoê â to ratou mau fifi. E noaa te ite maoti taua taa-ê-raa ra.

5 I te matahiti 31 T.T., a rave ai Iesu i to ˈna tere pororaa i Galilea, “ua parau maira te hoê o te mau Pharisea ra ia Iesu e amu i te maa i ǒ na ra.” Aita Iesu i haamarirau i te farii i te titauraa. “Haere atura oia i roto i te fare o taua Pharisea ra, taoto atura i te amuraa maa ra. E inaha, te hoê vahine hara i taua oire ra, ite aˈera e te amu ra Iesu i te maa i te fare o taua Pharisea ra, ua hopoi maira i te hoê piha alabata mura ra, tia noa ihora i muri i tana pae avae ma te oto, e rarirari aˈera tana avae i te roimata, horoi ihora i tana io rouru, hôˈi ihora i tana avae, e faatavai ihora i te mura.”—Luka 7:36-38.

6. No te aha paha te “vahine hara” i tae ai i te fare o te Pharisea?

6 E nehenehe anei ta outou e feruri i te reira? Te na ô ra te hoê buka e: “Ua faaohipa te vahine ra (ir. 37) i te peu a te huitaata e vaiiho i te feia veve e haere mai i te hoê tamaaraa mai tera e farii i te tahi mau toetoea.” Na te reira paha e faataa mai e nafea te hoê taata aita i titau-manihini-hia e tae ai i roto. Te vai ra paha te tahi atu â mau taata e tiai ra i te ohi i te mau toetoea i te hopea o te amuraa maa. Teie râ, mea ê roa te haerea o te vahine ra. Aita oia i mataitai noa a tiai noa ˈi i te hiti e ia hope te tamaaraa. Mea hairiiri to ˈna roo, e “vahine hara” matau-maitai-hia oia, no reira Iesu i parau ai e ua ite oia i “ta ˈna nei hara rahi.”—Luka 7:47.

7, 8. (a) E nafea paha tatou i roto i te mau huru tupuraa mai tei faatiahia i roto i te Luka 7:36-38? (b) Eaha to Simona huru?

7 A feruri na e te ora ra outou i taua tau ra e o Iesu aˈe outou. Ua nafea ïa outou? E huru ê anei outou a tapiri mai ai taua vahine ra ia outou? E nafea taua huru tupuraa ra e ohipa ˈi i nia ia outou? (Luka 7:45) E haafaufau anei outou?

8 Ahiri outou to roto i te toea o te mau manihini, e riro rii anei to outou manaˈo mai to Simona te Pharisea? “Ite aˈera râ te Pharisea i parau atu ia [Iesu] ra i taua mea ra, ua na ô aˈera i roto ia ˈna iho, Ahiri teie nei taata e peropheta, e ite ïa oia i teie nei vahine e rave mai ia ˈna nei, e to ˈna roo; e rave hara hoi oia.” (Luka 7:39) Ma te taa ê roa, ua riro Iesu ei taata aumauiui mau. Ua taa ia ˈna te ati o taua vahine ra e to ˈna taiâ. Aita tatou i ite mea nafea to ˈna toparaa i roto i te oraraa hara. Mai te peu e e vahine faaturi mau oia, papu mau ïa e aita te mau tane o te oire, te mau ati Iuda itoito no ta ratou haapaoraa, i tauturu ia ˈna.

9. Ua nafea Iesu, e eaha paha te faahopearaa?

9 Area o Iesu ra, ua hinaaro ïa e tauturu ia ˈna. Ua na ô atu oia e: “Ua faaorehia ta oe hara.” Ua parau faahou atu oia e: “Ua ora oe i to oe faaroo; ia ora na i te haerea.” (Luka 7:48-50) E hope te aamu i ǒ nei. E patoi mai paha te tahi e aita i rahi te mea ta Iesu i rave no ˈna. Ei haapotoraa, ua faareva oia ia ˈna ma ta ˈna haamaitairaa. Te manaˈo ra anei outou e ua hoˈi paha oia i to ˈna huru oraraa au ore? Noa ˈtu e aita i papu ia tatou, a tapao na i ta Luka i parau i muri aˈe. Ua faatia oia e ua tere haere Iesu “na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te poro haerea i te parau maitai ra i te basileia o te Atua.” Ua faataa atoa o Luka e “e mau vahine” tei apee ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ, ‘o tei turu mai ïa ia ratou i ta [te mau vahine] ra taoˈa.’ Eita e nehenehe e patoi e to roto paha teie vahine tei tatarahapa e tei mauruuru roa, ia ratou, e ua haamata oia i te ora ia au i tei fariihia e te Atua ma te haava manaˈo mâ, te ite-faahou-raa i te fa o te oraraa, e ma te here rahi atu â i te Atua.—Luka 8:1-3.

Taa-ê-raa i rotopu ia Iesu e te mau Pharisea

10. No te aha e riro ai ei mea maitai ia hiˈopoa i te aamu o Iesu e te vahine i tae i te fare o Simona?

10 Eaha ta tatou e haapii mai na roto i taua aamu oraora ra? E haaputapû te reira i to tatou aau, eita anei? A feruri na e tei roto outou i te fare o Simona. Mai te aha to outou huru? E riro anei outou mai ia Iesu, aore ra mai te Pharisea rii ra tei titau manihini ia ˈna? E Tamaiti o Iesu na te Atua, eita ïa tatou e manaˈo e e haa roa mai ia ˈna. I te tahi aˈe pae, aita paha tatou e hinaaro ra e manaˈo e ua riro tatou mai ia Simona te Pharisea. Aita i rahi te taata e au i te riro mai te mau Pharisea.

11. No te aha tatou e ore ai e hinaaro ia tuuhia tatou i roto i te mau Pharisea?

11 Ia au i te haapapuraa a te Bibilia e a to teie nei ao, e nehenehe tatou e faaoti e e manaˈo faateitei roa ia ratou iho to te mau Pharisea ei feia tiai i te fanaˈoraa o te taata e te maitairaa o te nunaa. Aita ratou e mauruuru ra e mea maramarama roa te Ture a te Atua e te ohie ia taa. I te mau vahi atoa e au ai ia ratou e aita te Ture i papu maitai, ua imi ratou i te ravea no te faanavai atu na roto i te mau faaauraa taa maitai ia ore roa ia faaohipa-faahou-hia te manaˈo haava. Ua tamata teie mau aratai haapaoraa i te haamau i te hoê manaˈo tumu o te faatere i te haerea i roto i te mau tumu parau atoa, tae noa ˈtu i te mea haihai roa. *

12. Eaha to te mau Pharisea manaˈo ia ratou iho?

12 Ua faaite maitai te taata tuatapapa ati Iuda no te senekele matamua, o Josèphe, e i manaˈo na te mau Pharisea e mea maitai, mea mǎrû, mea faatia paetahi ore, e te au maitai ratou no ta ratou hopoia. Ma te feaa ore, ua riro te tahi o ratou mai tera. E haamanaˈo paha outou ia Nikodemo. (Ioane 3:1, 2; 7:50, 51) Ia maoro rii, ua farii te tahi o ratou i te eˈa Kerisetiano. (Ohipa 15:5) Ua papai te aposetolo Kerisetiano ra o Paulo no nia i te tahi mau ati Iuda, mai te mau Pharisea e: “E itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite.” (Roma 10:2) Teie râ, te faaite ra te mau Evanelia ia ratou ia au i ta te taata au noa hiˈoraa ia ratou—ei mea teoteo, te faateitei, te faahua parau-tia, te moemoe i te hapa, te haava haere noa, e te titau rahi.

Te manaˈo o Iesu

13. Eaha ta Iesu i parau no nia i te mau Pharisea?

13 Ua aˈo Iesu i te mau papai parau e te mau Pharisea e e mau haavare ratou. “Te taamu nei hoi ratou i te hopoia teimaha e te maraa ore, e te tuu nei i nia i to vetahi ê tapono; e ore râ te hoê rima o ratou e faatiaia noa ˈtu i taua mau hopoia ra.” Oia, mea teimaha te hopoia, e mea mauiui te zugo i faahepohia i nia i te nunaa. Ua parau atu â Iesu i te mau papai parau e te mau Pharisea e “te mau maamaa.” Mea atâta te hoê maamaa no te huitaata. Ua parau atoa Iesu i te mau papai parau e te mau Pharisea e “te matapo” e ua na ô atu e ua ‘haapae ratou i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra.’ O vai te hinaaro ia manaˈo Iesu e e Pharisea oia?—Mataio 23:1-4, 16, 17, 23.

14, 15. (a) Eaha ta to Iesu haaraa i nia ia Mataio Levi e faaite ra no nia i te haerea o te mau Pharisea? (b) Eaha te haapiiraa faufaa ta tatou e haapii mai na roto i teie aamu?

14 Fatata te taata atoa e taio i te mau aamu o te mau Evanelia o te ite i te huru faaino o te rahiraa o te mau Pharisea. I muri aˈe i to Iesu titauraa ia Mataio Levi, te telona, e riro ei pǐpǐ, ua faanaho o Levi i te hoê amuraa maa rahi na ˈna. Te na ô ra te faatiaraa e: “Ua ohumu ihora râ te mau papai parau e te mau Pharisea, e ua na ô atura i ta ˈna mau pǐpǐ, Eaha outou i amui atoa ˈi e te mau telona e te feia hara i te amuraa maa na? Ua parau maira Iesu ia ratou, na ô maira, . . . Aore au i haere mai e parau i te feia parau-tia, i te feia hara râ ia tatarahapa.”—Luka 5:27-32.

15 Ua taa ia Levi iho te tahi atu mea ta Iesu i parau i taua taime ra: “E tena na, a haere, a haapii i te auraa i te maa parau ra e, O te aroha ta ˈu i hinaaro, eiaha te tusia.” (Mataio 9:13) Noa ˈtu e te parau ra te mau Pharisea e te tiaturi ra ratou i te mau papai a te mau peropheta Hebera, aita ratou i farii i teie parau no roto mai i te Hosea 6:6. Mai te peu noa ˈtu e e hapa ratou, e haapapu ratou e e ere roa ˈtu i te pae o te auraroraa i te tutuu. E nehenehe tatou taitahi e ui ia tatou iho e, ‘Ua matauhia anei au mai te hoê o te pee maite i te tahi mau ture rii, mai tei taaihia i to ˈu iho manaˈo aore ra i te manaˈo feruri-ore-hia o te taata? Aore ra te manaˈo ra anei vetahi ê e, na mua roa, e taata aroha vau e te maitai?’

16. Eaha te haerea o te mau Pharisea, e e nafea tatou ia ape i te riro mai tera?

16 Faaino, faaino, faaino. Tera te haerea o te mau Pharisea. E imi te mau Pharisea i te mau hape atoa—te mea mau aore ra te mea feruri-noa-hia. No to ratou huru, e ineine noa te taata i te pahono atu, e e haamanaˈo tamau noa ratou i to ratou mau hapa. E haafaahiahia te mau Pharisea ia ratou iho i te horoaraa i te ahururaa o te mau aihere haihai roa ˈˈe, mai te mineta, te aneto, e te kumina. E faaiteite ratou i to ratou paieti na roto i to ratou ahu e e tamata i te faatere i te nunaa. Papu maitai, ia hinaaro tatou ia au ta tatou mau ohipa i to Iesu hiˈoraa, e tia ia tatou ia ape i te hinaaro e imi noa e e haamahitihiti i to vetahi ê mau hape.

Mea nafea to Iesu faarururaa i te mau fifi

17-19. (a) A faataa na mea nafea to Iesu faarururaa i te hoê tupuraa tei nehenehe e faatupu i te mau faahopearaa iino mau. (b) Eaha te mea i riro ai te huru tupuraa ei mea ahoaho e te au ore? (c) Ahiri outou to ǒ i to te vahine haafatataraa ˈtu ia Iesu, ua nafea paha ïa outou?

17 Mea ê roa ta Iesu huru faarururaa i te mau fifi i ta te mau Pharisea. A hiˈo na mea nafea to Iesu faarururaa i te hoê tupuraa tei nehenehe e riro ei mea ino roa. O to te hoê ïa vahine tei pohehia i te tapahi ua 12 matahiti i te maoro. E nehenehe ta outou e taio i te aamu i roto i te Luka 8:42-48.

18 Te na ô ra te aamu a Mareko e ‘te mǎtaˈu ra e te rurutaina ra’ te vahine. (Mareko 5:33) No te aha? Papu maitai e no te mea ua ite oia e te ofati ra oia i te Ture a te Atua. Ia au i te Levitiko 15:25-28, mea viivii te hoê vahine e tapahi to ˈna a pohe noa ˈi oia, e ia hoê noa ˈtu hebedoma hau. E viivii atoa te mau mea atoa ta ˈna e tapea e te taata atoa ta ˈna e tapiri roa ˈtu. No te haafatata ˈtu ia Iesu, ua titauhia ia faaô taua vahine ra na roto atu i te nahoa taata. Ia taio tatou i te aamu e 2 000 matahiti i muri aˈe, e î tatou i te aumauiui no ˈna no to ˈna haama.

19 Ahiri e to ǒ outou i taua mahana ra, eaha to outou manaˈo i taua tupuraa ra? Eaha ta outou e parau? A tapao e ua haa Iesu i nia i taua vahine ra ma te maitai, te here, e te haapao maitai, ma te ore roa ˈtu e faahiti i te hoê noa ˈˈe fifi ta ˈna i nehenehe e faatupu.—Mareko 5:34.

20. Ahiri e e titauraa no teie tau te Levitiko 15:25-28, eaha te tautooraa ta tatou e farerei?

20 E nehenehe anei ta tatou e haapii mai i te hoê mea na roto i teie tupuraa? A feruri na e e matahiapo outou i roto i te hoê amuiraa Kerisetiano i teie tau. E a feruri atoa na e e titauraa Kerisetiano te Levitiko 15:25-28 i teie tau e ua ofati te hoê vahine Kerisetiano i taua ture ra no to ˈna peapea iti rahi e to ˈna ravea ore. E nafea outou? E faahaama anei outou ia ˈna i mua i te taata na roto i te aˈoraa e te faainoraa ˈtu? “Ah,” o ta outou ïa e parau, “eita roa ˈtu vau e na reira! E pee au i te hiˈoraa o Iesu, e tutava vau i te riro ei mea maitai, te here, te feruri ia vetahi ê e te haapao maitai.” Mea maitai roa! Te tautooraa mau râ, te na reiraraa ïa, te peeraa i te hiˈoraa o Iesu.

21. Eaha ta Iesu i haapii atu i te taata no nia i te Ture?

21 Mea pinepine, e ite te taata i te tamahanahanaraa ia Iesu ra, e oraora e e itoito faahou mai ratou. Ia taa maitai te Ture a te Atua, o te reira iho â ïa te auraa. Aita anaˈe i mataratara maitai, e tia ïa ia faaohipa te taata i to ratou manaˈo haava e e nehenehe ïa ratou e faaite i to ratou here i te Atua na roto i ta ratou mau faaotiraa. E ere te Ture i te mea vî roa. (Mareko 2:27, 28) Ua here te Atua i to ˈna nunaa, ua haa tamau noa no to ratou maitai, e ua ineine noa i te aroha ˈtu ia turori ratou. Mai tera atoa Iesu.—Ioane 14:9.

Mau faahopearaa o ta Iesu mau haapiiraa

22. Eaha te faahopearaa o te haapiiraa a Iesu i nia i te huru feruriraa o ta ˈna mau pǐpǐ?

22 Ua haafaufaa te feia i faaroo ia Iesu e i riro ei pǐpǐ na ˈna i teie parau mau ta ˈna: “Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:30) Aita ratou i ite aˈenei i to ˈna faateimaharaa, haapeapearaa aore ra tamaˈiraa ia ratou. Mea tiamâ aˈe ratou, mea oaoa aˈe, e mea tiaturi aˈe no nia i to ratou taairaa e te Atua e te tahi i te tahi. (Mataio 7:1-5; Luka 9:49, 50) Ua haapii ratou na roto ia ˈna e e titauhia ia faaite i te haehaaraa o te feruriraa e o te aau no te riro ei aratai pae varua o te tamahanahana ia vetahi ê.—Korinetia 1, 16:17, 18; Philipi 2:3.

23. I to ratou atiraa ia Iesu, ua haapii te mau pǐpǐ i teihea haapiiraa faufaa e ua taea ia ratou teihea mau faaotiraa?

23 Hau atu â, mea rahi tei putapû roa i te faufaaraa e ati noa i te Mesia e e pee i te huru feruriraa ta ˈna i faaite. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Mai te Metua i here mai ia ˈu nei ra, ua here atoa ˈtu hoi au ia outou: ia vai herehia ˈtu â outou e au. I haapao outou i ta ˈu ra parau, e vai herehia ˈtu â outou e au; mai ia ˈu i haapao i te parau a tau Metua ra, e te vai herehia nei â vau e ana.” (Ioane 15:9, 10) Mai te peu e te hinaaro ra ratou e riro ei tavini a te Atua o te manuïa, e tia ia ratou ia faaohipa ma te itoito i te mea ta Iesu i haapii ia ratou, i roto i te pororaa e te haapiiraa i te taata no nia i te parau apî maitai faahiahia a te Atua e te haaraa i nia i te utuafare e te mau hoa. A maraa ˈi te huitaeae e a tupu ai te mau amuiraa, e hinaaro ratou ia haamanaˈo-pinepine-hia ratou e o to Iesu te eˈa maitai. E parau mau ta ˈna i haapii, e te oraraa ta ratou i hiˈopoa maite na roto ia ˈna, o te oraraa mau ïa e tia ia hinaarohia.—Ioane 14:6; Ephesia 4:20, 21.

24. Eaha te mau mea e tia ia tatou ia haapao i roto i te hiˈoraa o Iesu?

24 A feruri ai outou i teie nei i te tahi o te mau mea ta tatou i tauaparau, te ite ra anei outou i te tahi mau vahi e tia e haamaitaihia? Te farii ra anei outou e ua tano noa iho â te manaˈo, te haapiiraa e te ohipa a Iesu? A faaitoito ïa. Teie ta ˈna faaitoitoraa ia tatou: “E ao to outou, e te feia i ite i teie nei mau parau, ia haapao outou i taua parau ra.”—Ioane 13:17.

[Nota i raro i te api]

^ “E taa-maitai-hia te taa-ê-raa [i rotopu ia Iesu e te mau Pharisea] ia au noa i na faataaraa taa ê roa i te Atua. No te mau Pharisea, na mua roa, mea titau rahi te Atua; no Iesu, e aroha e e aumauiui to ˈna. Eita iho â ïa te Pharisea e patoi i te maitai e te here o te Atua, no ˈna râ, ua faaitehia te reira na roto i te ô o te Torah [te Ture] e te ravea e haapao i tei titauhia i roto. . . . Ua faariro te Pharisea i te pee-maite-raa i te parau tutuu, ma te mau ture rii no te tatara i te ture, ei ravea e haapao ai i te Torah. . . . No to Iesu faateiteiraa i na faaueraa e piti no nia i te here (Mat. 22:34-40) i te faito o te tatararaa e au e to ˈna patoiraa i te huru taotia o te parau tutuu . . . i tupu ai te mârôraa i rotopu ia ˈna e te huru tatararaa manaˈo a te mau Pharisea.”—The New International Dictionary of New Testament Theology.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te auraa no outou te riroraa ei pǐpǐ a Iesu?

• Mea nafea to Iesu haaraa i nia i te taata?

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te huru haapiiraa a Iesu?

• Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau Pharisea e o Iesu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 18, 19]

Mea taa ê mau te haerea o Iesu i nia i te taata i to te mau Pharisea!