Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

E nafea te hoê vahine faaipoipo Kerisetiano ia faito noa to ˈna taiva ore i te Atua e to ˈna auraro i ta ˈna tane tiaturi ore mai te peu e e rave oia i te mau ohipa faaroo?

Mea titauhia ia ohipa oia ma te paari e ma te ite maite. E ohipa maitai râ ta ˈna e rave ra ia faaitoito oia i te faito noa i na hopoia e piti. Ua horoa Iesu i te aˈoraa no nia i te hoê â huru tupuraa: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:21) Parau mau, te faahiti ra oia i te mau hopoia i mua i te mau faatereraa, ua faauehia te mau Kerisetiano i muri aˈe e auraro atu. (Roma 13:1) E tano atoa râ ta ˈna aˈoraa i te faito-noa-raa te hoê vahine faaipoipo i ta ˈna mau hopoia i mua i te Atua e to ˈna auraro i ta ˈna tane ia au i te mau Papai, noa ˈtu e aita ta ˈna tane i roto i te parau mau.

Eita te hoê taata tei matau i te Bibilia e patoi e te hopoia matamua a te hoê Kerisetiano, o te tapearaa ïa i to ˈna taiva ore i te Atua Mana hope i te mau taime atoa. (Ohipa 5:29) I roto râ e rave rahi tupuraa, e nehenehe te hoê taata haamori mau e haapao atu i te mau aniraa aore ra mau titauraa a te hoê taata tiaturi ore haamanahia ma te ore e apiti atu i te ofatiraa i te mau ture teitei a te Atua.

Te vai ra te hiˈoraa maitai o na Hebera e toru i roto i te Daniela pene 3. Ua titau to ratou arii o Nebukanesa ia haere ratou i te vahi papu no Dura. Eita e ore e aita na Hebera e toru i hinaaro e haere i ǒ, ua ite hoi ratou e e ravehia te haamoriraa idolo. E otoheraa paha ta Daniela eiaha e haere i ǒ, area ratou e toru ra, aita ïa. * No reira, ua auraro atu ratou e ua haere atu, tera râ, eita ratou e apiti atu i te tahi ohipa ino, e aita iho â ratou i na reira.—Daniela 3:1-18.

Oia atoa i te mau tau oroa, e ani aore ra e titau paha te hoê tane faaipoipo tiaturi ore i ta ˈna vahine Kerisetiano ia rave i te tahi mea, e e hinaaro paha te vahine e patoi atu. E rave tatou i te tahi mau hiˈoraa: E parau oia i ta ˈna vahine e tunu i te tahi maa i te mahana e faatupu ai oia e te tahi atu mau taata i te hoê oroa. Aore ra e titau oia ia haere te utuafare (ta ˈna vahine atoa) e hiˈo i to ˈna mau fetii i taua mahana ra no te hoê tamaaraa aore ra mai tera noa. Aore ra na mua ˈˈe atoa i te oroa, e parau paha te tane i ta ˈna vahine, o te haere ra e hoohoo mai, e hoo mai i te tahi mau mea na ˈna—mai te maa taa ê no te oroa, te tahi mau taihaa o te horoahia ei ô, aore ra te papie no te puohu i ta ˈna mau ô e te mau tareta.

I ǒ nei â, mea titauhia ia faaoti papu te vahine faaipoipo Kerisetiano eiaha e apiti atu i te mau ohipa faaroo hape, tera râ, e nafea oia i tera mau aniraa? O ta ˈna tane hoi te upoo o te utuafare, e te na ô ra te Parau a te Atua e: “E te mau vahine ra, e auraro maite outou i ta outou mau tane, o te mea au ïa i te Fatu nei.” (Kolosa 3:18) I roto i teie mau tupuraa, e nehenehe anei oia e faaite i to ˈna auraro ei vahine faaipoipo a tapea noa ˈi i to ˈna taiva ore i te Atua? E tia ia ˈna ia faaoti nafea ia faito noa i to ˈna auraro i ta ˈna tane e to ˈna auraro na mua roa ia Iehova.

I te tahi atu â mau taime e ere i te oroa, e ani paha ta ˈna tane ia tunu oia i te tahi maa, no te mea paha mea au na ˈna tera maa aore ra ua matau oia i te amu i tera maa i te hoê tau taa ê. E hinaaro te vahine Kerisetiano e faaite i to ˈna here no ˈna e to ˈna auraro i to ˈna tiaraa upoo utuafare. E nehenehe anei oia e tunu i tera maa noa ˈtu e ua ani mai oia no te hoê oroa? E nehenehe te tahi mau vahine Kerisetiano e rave i te reira ma te hoê manaˈo haava maitai, ma te faariro noa i te reira ei ohipa matauhia e faaineine i te maa i te mau mahana atoa. Papu maitai, eita te Kerisetiano taiva ore e parau e no te tahi oroa teie maa, noa ˈtu e tera te manaˈo o ta ˈna tane. Oia atoa, e titau paha oia i ta ˈna vahine ia apee ia ˈna ia haere oia e hiˈo i to ˈna mau fetii i te mau taime rau i te mau avaˈe atoa aore ra i te mau matahiti atoa. E nehenehe anei ta ˈna e farii noa ˈtu e e mahana oroa tera mahana? Aore ra e nehenehe anei ta ˈna e farii i te hoo mai i te tahi mau mea ta ˈna i ani, ma te ore e faaoti e nafea oia i te mau taihaa ta ˈna e hoo mai na ˈna?

Parau mau, e tia i te hoê vahine faaipoipo Kerisetiano ia manaˈo ia vetahi ê—eaha to ratou huru i mua i tera tupuraa. (Philipi 2:4) E hinaaro oia e ape i te horoa i te manaˈo e te apiti ra oia i te oroa, mai na Hebera e toru o tei ore paha i hinaaro ia ite mai vetahi ê ia ratou ia haere i te vahi papu no Dura. No reira, e nehenehe te vahine Kerisetiano e tamata ma te ite maite i te haaferuri i ta ˈna tane mai te peu e e nehenehe oia iho, ma te faatura i te mau huru o to ˈna aau, e rave i te mau mea no te oroa, ma te haapao hoi i te mau hinaaro o te hoê vahine faaipoipo e here ra e e faatura ra ia ˈna. E taa paha ia ˈna e e haerea paari eiaha e tuu ia raua i roto i te hoê tupuraa haama mai te peu e e tia i ta ˈna vahine ia patoi i te apiti atu i te mau ohipa faaroo hape. Oia, e nehenehe e itea mai te hoê ravea hau maoti te aparau-oioi-raa ma te mǎrû.—Maseli 22:3.

I te pae hopea, e tia i te Kerisetiano haapao maitai ia feruri i te mau tupuraa e ia faaoti i muri iho eaha te rave. Mea titauhia ia auraro na mua oia i te Atua, mai na Hebera e toru. (Korinetia 1, 10:31) A haamanaˈo râ e e tia i te Kerisetiano taitahi ia faaoti eaha te mau mea atâta ore e nehenehe e ravehia ia au i te aniraa a te hoê taata e mana to ˈna i roto i te utuafare aore ra te oire.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 2001.