Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tamǎrûraa i te ahoaho—Te hoê ravea au ia faaohipahia

Tamǎrûraa i te ahoaho—Te hoê ravea au ia faaohipahia

Tamǎrûraa i te ahoaho—Te hoê ravea au ia faaohipahia

E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e [tamahanahana].”—MATAIO 11:28; MN.

1, 2. (a) Eaha to roto i te Bibilia o te tauturu i te haamâha i te ahoaho rahi roa? (b) Mai te aha te manuïa o te mau haapiiraa a Iesu?

 E FARII paha outou e e ere i te mea maitai ia rahi roa te ahoaho; e riro hoi ei hepohepo. Te faaite ra te Bibilia e ua teimaha roa te huitaata i te mau hopoia e no reira te taata e rave rahi e tiai ru ai i te tamǎrûraa i te oraraa ahoaho o teie tau. (Roma 8:20-22) Te faaite atoa maira râ te mau Papai e nafea tatou ia tamǎrû-rahi-hia i te ahoaho i teie nei iho. E taeahia te reira ia haapaohia te aˈoraa e te hiˈoraa o te hoê taurearea tei ora na a 20 senekele aˈenei. E tamuta oia, mea here aˈe râ na ˈna te taata. Ua haaputapû oia i te aau o te taata, ua haapao i to ratou mau hinaaro, a tauturu ai i tei paruparu e a haamahanahana ˈi i tei hepohepo. Hau atu â, ua tauturu oia i te taata e rave rahi ia haapao i to ratou huru pae varua. Mea na reira ïa te noaaraa ia ratou te tamǎrûraa i te ahoaho rahi roa, e e noaa atoa ˈi ia outou.—Luka 4:16-21; 19:47, 48; Ioane 7:46.

2 Aita teie taata, o Iesu no Nazareta, i arataihia e te haapiiraa paari a teie nei ao ta vetahi i imi i Roma, Ateno, aore ra i Alesanederia i tahito ra. Ua tui râ te roo o ta ˈna mau haapiiraa. Ua taaihia te reira i te hoê tumu parau: te faatereraa ta te Atua e faaohipa ma te manuïa i nia i to tatou fenua. Ua faataa atoa Iesu i te mau faaueraa tumu no te oraraa o te riro ei mea faufaa mau no teie tau. Ua fanaˈo oioi te feia i faaroo e i faaohipa i ta Iesu i haapii, i te mau haamaitairaa, tae noa ˈtu i te tamǎrûraa i te ahoaho rahi roa. Eita anei outou e fanaˈo atoa i te reira?

3. Eaha te titauraa faahiahia ta Iesu i faahiti?

3 Peneiaˈe te feaa ra outou. ‘E nehenehe anei ta te hoê taata tei ora na e mea maoro aˈenei e ohipa mai ma te faahiahia i nia i to ˈu oraraa i teie nei?’ A faaroo na i te titauraa a Iesu: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e [tamahanahana]. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te [tamahanahanaraa] i to outou [nephe]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:28-30; MN) Eaha ta ˈna e hinaaro ra e parau? E hiˈopoa maite anaˈe i teie mau parau e e hiˈo anaˈe e nafea te reira e tauturu mai ai ia tamǎrû i te ahoaho teimaha.

4. Ua paraparau Iesu ia vai, e no te aha te feia e faaroo ra ia ˈna e manaˈo ai paha e mea fifi ia haapao i tei titauhia ra ia ratou?

4 Ua paraparau atu Iesu i te feia e rave rahi tei tutava mau i te haapao i te ture e tei “teiaha” râ “i te hopoia” no te mea ua faariro te mau aratai ati Iuda i te haapaoraa ei ohipa teimaha. (Mataio 23:4) I onoono na ratou i nia i te mau ture rii hopea ore no nia fatata i te mau tuhaa atoa o te oraraa. Eita anei outou e ahoaho i te faaroo-tamau-raa e “eiaha outou e” rave i teie aore ra i tera? Area o Iesu ra, e titau ïa ia farii i te parau mau, te parau-tia, e te hoê oraraa maitai aˈe na roto i te faarooraa ia ˈna. Oia, te ravea e ite ai i te Atua mau, te haapao-maitai-raa ïa ia Iesu Mesia, mea na roto hoi ia ˈna i ite ai—e e ite ai—te taata mai te aha te huru o Iehova. Ua parau Iesu e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.”—Ioane 14:9.

Mea ahoaho roa anei to outou oraraa?

5, 6. E nafea ia faaau i te mau huru raveraa ohipa e te mau moni ohipa i te tau o Iesu i to to tatou tau?

5 E tano paha ia outou teie tumu parau no te mea mea ahoaho ta outou ohipa aore ra to outou huru tupuraa i roto i te utuafare. Aore ra mea teimaha paha te tahi atu mau hopoia. Mai te peu e tera iho â, ua riro ïa outou mai te feia aau rotahi ta Iesu i farerei e i tauturu. Ei hiˈoraa, a rave na i te fifi e imi i te moni. Mea rahi o te tutava ra i teie tau, e ua na reira te taata e rave rahi i te tau o Iesu.

6 I taua tau ra, e rave puai te hoê taata 12 hora ohipa i te mahana, e 6 mahana i te hebedoma, mea pinepine no te hoê noa denari i te mahana taatoa. (Mataio 20:2-10) Eaha te faaauraa i rotopu i te reira e te moni e noaa ra ia outou aore ra i to outou mau hoa? Mea huru fifi ia faaau i te moni ohipa i tahito ra i to teie tau. Te hoê ravea, te hiˈoraa ïa i tei noaa mai i te moni. Te parau ra te hoê aivanaa e, i te tau o Iesu, e titauhia fatata te moni ohipa no te hoê hora no te hoê faraoa hamanihia e na auˈa faraoa ota sitona e maha. Te na ô ra te tahi atu aivanaa e e titauhia fatata te moni ohipa no e piti hora no te hoê auˈa uaina maitai. Te ite ra ïa outou e mea rave puai te taata i te ohipa e rave rahi hora i te mahana i taua tau ra no te tamau noa i te ora. Te hinaaro ra ratou i te tamǎrûraa e te tamahanahanaraa, mai ia tatou. Mai te peu e te rave ra outou i te ohipa, te ite ra paha outou e te faahepohia ra outou e ia hoona ta outou ohipa. E pinepine, aita to tatou e taime no te rave i te mau faaotiraa feruri-maitai-hia. E faˈi paha outou e te hinaaro ra outou i te tamǎrûraa.

7. Eaha te huru o te taata i mua i te poroi a Iesu?

7 Papu maitai, mea au iho â ïa na te feia e rave rahi e faaroo ra i taua tau ra te titauraa a Iesu i te feia atoa “i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia.” (Mataio 4:25; Mareko 3:7, 8) A haamanaˈo atoa e ua fafau Iesu e, “na ˈu outou e tamahanahana.” Te vai noa râ taua parau fafau ra i teie tau. E nehenehe te reira e au ia tatou mai te peu e te ‘haa rahi ra tatou e te teiaha ra i te hopoia.’ E nehenehe atoa e au i to tatou feia here hoê â paha to ratou huru tupuraa e to tatou.

8. E nafea te aratairaa i te tamarii e te faito matahiti rahi e faarahi ai i te ahoaho?

8 Te vai ra te tahi atu â mau mea e faateimaha ra i te taata. E tautooraa rahi te aratairaa i te tamarii. Oia atoa te riroraa ei tamarii. Te rahi noa ˈtura te taata no te mau faito matahiti atoa teie e farerei nei i te mau fifi o te ea i te pae feruriraa e i te pae tino. E te ora maoro aˈe nei paha te taata, te farerei nei râ te mau ruhiruhia i te mau fifi taa ê, noa ˈtu te mau haereraa i mua o te rapaauraa.—Koheleta 12:1.

I raro aˈe i te zugo

9, 10. I te tau tahito, e taipe te zugo no te aha, e no te aha Iesu i titau ai i te taata ia rave mai i ta ˈna zugo i nia ia ratou?

9 Ua tapao anei outou e i roto i te mau parau o te Mataio 11:28, 29, ua parau Iesu e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au.” I taua tau ra, i nehenehe na te hoê taata au noa e manaˈo e te rave ra oia i te ohipa i raro aˈe i te hoê zugo. I tahito ra, te faahohoˈa ra te zugo i te faatîtîraa. (Genese 27:40; Levitiko 26:13; Deuteronomi 28:48) E rave rahi o te mau rave ohipa tamahana ta Iesu i farerei tei haa ma te hoê zugo mau i nia i to ratou mau tapono, a amo ai i te mau hopoia teimaha. Tei te hamaniraahia te hoê zugo, e nehenehe te reira e riro ei mea huru mǎrû i nia i te aˈî e te mau tapono aore ra e orooro e e haamauiui. Ei tamuta, ua hamani aˈena paha Iesu i te tahi mau zugo, e ua ite oia e nafea ia tarai hoê o te riro ei mea “mǎrû.” Peneiaˈe e i aroaro na oia i te mau vahi e orooro, i te iri puaa aore ra i te ahu ia navai te mǎrû o te zugo.

10 I to Iesu parauraa e, “A rave mai i tau zugo i nia ia outou,” te faaau ra paha oia ia ˈna iho i te hoê o te horoa i te mau zugo i hamani-maitai-hia o te riro ei mea “mǎrû” no te aˈî e te mau tapono o te hoê rave ohipa. No reira Iesu i na ô faahou ai e: “Te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” E tapao ïa e e ere te zugo i te mea au ore ia faaohipa, e e ere atoa te ohipa i ta te tîtî. Parau mau, na roto i te titauraa i te feia e faaroo ra ia ˈna ia farii i ta ˈna zugo, aita Iesu e pûpû atura i te tamǎrûraa no taua iho taime ra i te mau huru tupuraa hepohepo atoa e vai ra. Teie râ, e hopoi mai te huru hiˈoraa taa ê ta ˈna e faaite ra i te tamahanahanaraa rahi. E tamǎrû-atoa-hia ratou e te mau tauiraa i roto i to ratou huru oraraa e ta ratou huru raveraa i te mau mea. Te mea faufaa ˈtu â, e tauturu te tiaturiraa oraora e te paari ia itea mai ia ratou e e iti mai te ahoaho o te oraraa.

E nehenehe outou e tamahanahanahia

11. No te aha aita o Iesu e pûpû noa ra i te hoê monoraa zugo?

11 A tapao na, aita Iesu e parau ra ia mono te taata i te hoê zugo i te tahi atu. E tamau noâ o Roma i te faatere i te fenua, mai te mau hau no teie tau o te faatere i te mau fenua e faaeahia ra e te mau Kerisetiano. Eita te faatuteraa Roma no te senekele matamua e ore. E vai noa mai te mau fifi o te ea e o te ihiihi. E ohipa noâ te huru tia ore e te hara i nia i te taata. Teie râ, e tamahanahanahia ratou ia farii ratou i te haapiiraa a Iesu, oia atoa tatou i teie tau.

12, 13. Eaha ta Iesu i haamahitihiti o te hopoi mai i te tamahanahanaraa, e ua nafea te vetahi?

12 Ua ite-maitai-hia te hoê faaauraa faufaa i te faahohoˈaraa a Iesu i te zugo i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Aita e feaaraa e te ohipa matamua a Iesu, o te haapiiraa ïa ia vetahi ê, ma te onoono i nia i te Basileia o te Atua. (Mataio 4:23) No reira, ia parau oia e, “A rave mai i tau zugo i nia ia outou,” te na ô atoa ra ïa oia e pee ia ˈna i roto i taua ohipa ra. Te faaite ra te Evanelia e ua haapapu Iesu i te manaˈo o te tahi mau taata aau rotahi e taui i ta ratou ohipa, o te hoê hoi tapitapi rahi tera i roto i te oraraa o te rahiraa. A haamanaˈo na i to ˈna titauraa ia Petero, Anederea, Iakobo, e ia Ioane: “A pee mai ia ˈu, e faariro vau ia [outou] ei ravaai taata.” (Mareko 1:16-20) Ua faaite oia i taua feia ravaai ra mai te aha te mauruuru ia rave ratou i te ohipa ta ˈna e tuu ra i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa, e ia na reira ratou ma te arataihia e te tauturuhia e oia.

13 Ua taa ta Iesu haapiiraa i te tahi o te mau ati Iuda tei faaroo ia ˈna e ua faaohipa ratou i te reira. A feruri na i te pae miti i reira te tupuraa te mau parau ta tatou e taio i roto i te Luka 5:1-11. E maha taata ravaai tei haa puai ua ao te po, aita râ i noaa te hoê noa ˈˈe iˈa. E inaha, î roa aˈera ta ratou mau upeˈa! E ere mea manuïa noa mai; na Iesu i arai mai. A hiˈo ai ratou i te pae miti, ua ite ratou i te feia rahi roa e anaanatae maitai ra i ta Iesu mau haapiiraa. Ua tauturu te reira ia faataa eaha ta Iesu i parau atu ia ratou e maha: “I teie nei, e taata ta [outou] e noaa.” Ua nafea ratou? “E tae maira to ratou pue pahi i tahatai, faarue anaˈe ihora ratou e ua pee maira ia ˈna.”

14. (a) E nafea e itehia ˈi ia tatou te tamahanahanaraa i teie tau? (b) Eaha te parau apî maitai tamahanahana ta Iesu i poro?

14 E nehenehe atoa outou e na reira. Te tamau noa râ te ohipa haapiiraa i te taata i te parau mau bibilia. Fatata e ono mirioni Ite no Iehova na te ao atoa nei tei farii i te titauraa a Iesu e “rave mai i [ta ˈna] zugo i nia ia” ratou; ua riro mai ratou ei “ravaai taata.” (Mataio 4:19) Ua faariro te tahi pae i te reira ei ohipa taime taatoa na ratou; e rave te tahi atu i tei maraa ia ratou. Te manaˈo paatoa ra ratou e mea tamahanahana te reira, e iti atura ïa te ahoaho o to ratou oraraa. Te rave atoa ra ratou i ta ratou e au, te faaiteraa i te parau apî maitai—“te parau maitai o te basileia”—ia vetahi ê. (Mataio 4:23) Mea oaoa iho â ia paraparau no nia i te hoê parau maitai, i teie iho â râ parau maitai. To roto i te Bibilia te mau parau tumu ta tatou e hinaaro no te haapapu i te manaˈo o te taata e rave rahi e e nehenehe ta ratou e fanaˈo i te hoê oraraa mea iti aˈe te ahoaho.—Timoteo 2, 3:16, 17.

15. E nafea outou e faufaahia ˈi i te mau haapiiraa a Iesu no nia i te oraraa?

15 I nia i te tahi faito, ua faufaa-atoa-hia te tahi mau taata no haamata noa ˈtura i te haapii no nia i te Basileia o te Atua i te mau haapiiraa a Iesu no nia i te huru oraraa. Mea rahi o te nehenehe mau e parau e ua tamahanahana te mau haapiiraa a Iesu ia ratou e ua tauturu atu ia taui roa i to ratou oraraa. E nehenehe ta outou e haapapu i te reira i nia ia outou iho na roto i te hiˈopoaraa i te tahi mau faaueraa tumu no nia i te oraraa i faataahia i roto i te mau aamu o te oraraa e te taviniraa a Iesu, te mau Evanelia iho â râ a Mataio, a Mareko e a Luka.

Te hoê ravea e noaa ˈi te tamahanahanaraa

16, 17. (a) Ihea e itea mai ai ia outou te tahi mau haapiiraa tumu a Iesu? (b) Eaha te titauhia e itea mai ai te tamahanahanaraa na roto i te faaohiparaa i ta Iesu mau haapiiraa?

16 I te tau uaaraa tiare 31 T.T., ua faahiti Iesu i te hoê oreroraa parau tei tui te roo na te ao atoa e tae roa mai i teie tau. Ua matauhia te reira mai te Aˈoraa i nia i te mouˈa. Ua papaihia te reira i roto i te Mataio mai te pene 5 e tae atu i te 7 e te Luka pene 6, e e haapoto te reira i te rahiraa o ta ˈna mau haapiiraa. E itea mai ia outou te tahi atu â mau haapiiraa a Iesu i te tahi atu mau vahi o te mau Evanelia. Mea taa maitai te rahiraa o ta ˈna mau parau, noa ˈtu e e tautooraa paha te faaohiparaa i te reira. No te aha e ore ai e taio maitai i te taatoaraa o taua mau pene ra? A vaiiho i te mana o to ˈna mau manaˈo ia ohipa i nia i to outou feruriraa e to outou haerea.

17 Papu maitai, e nehenehe te mau haapiiraa a Iesu e faanahohia ma te huru rau. E tatuhaa anaˈe i te mau haapiiraa tumu e ia noaa hoê no te mau mahana atoa o te avaˈe, ma te fa e faaohipa ˈtu i roto i to outou oraraa. Nafea? Eiaha e na niania noa i te reira. A haamanaˈo i te tavana taoˈa rahi tei ui ia Iesu Mesia e: “E nahea vau e noaa ˈi te ora mure ore?” I to Iesu faahiti-faahou-raa i te mau titauraa rarahi o te Ture a te Atua, ua pahono te taata ra e te haapao aˈena ra oia i te reira. Teie râ, te taa ra ia ˈna e te hinaaro ra oia e rave hau atu â. Ua titau Iesu ia ˈna e tutava ˈtu â i te faaohipa i te mau faaueraa a te Atua, i te riro ei pǐpǐ itoito. E au ra râ e aita te taata ra i ineine i te na reira. (Luka 18:18-23) No reira, e tia i tei hinaaro e haapii i ta Iesu mau haapiiraa i teie tau ia haamanaˈo e te vai ra te taa-ê-raa i rotopu i te fariiraa i te reira e te faaohiparaa ˈtu, o te faaiti mai ïa i te ahoaho.

18. A horoa na i te hiˈoraa e nafea outou ia faaohipa i te tumu parau tarenihia e apee ra i teie tumu parau, e ia faufaahia outou.

18 Ei haamataraa i te hiˈopoaraa e te faaohiparaa i ta Iesu mau haapiiraa, a hiˈo na i te manaˈo 1 i roto i te tumu parau tarenihia e apiti ra i teie tumu parau. E au te reira i te Mataio 5:3-9. Oia mau, e nehenehe ta te taata atoa e rave maitai i te taime no te feruriruri i te aˈo faahiahia i vauvauhia i roto i teie mau irava. Ia hiˈo râ outou i te taatoaraa, eaha ta outou e faaoti no nia i te haerea? Ia hinaaro mau outou e faaruru i te faahopearaa o te ahoaho rahi roa i roto i to outou oraraa, eaha te tauturu mai? E nafea outou e turaihia ˈi ia haamaitai i to outou huru tupuraa ia haapao maitai hau atu â outou i te mau tumu parau pae varua, ia rahi atu â outou i te feruri i te reira? Te vai ra anei te tahi haapeapearaa i roto i to outou oraraa te tia ia outou ia vaiiho rii no te haapao hau atu â i te mau tumu parau pae varua? Ia na reira outou, e oaoa ˈtu â outou i teie nei.

19. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia rahi atu â to outou haroaroaraa e to outou maramarama?

19 I teie nei, a haere rii i mua. No te aha e ore ai e paraparau e te tahi atu tavini a te Atua no nia i taua mau irava ra, peneiaˈe i to outou hoa faaipoipo, te hoê fetii piri, aore ra te hoê hoa? (Maseli 18:24; 20:5) A haamanaˈo e ua ui te tavana taoˈa rahi ra i te tahi atu taata—ia Iesu—no nia i te hoê tumu parau faufaa. Ahiri i tia, ua haapapu atu â ïa te pahonoraa i to ˈna oaoa e to ˈna ora mure ore. Eita te hoa haamoriraa ta outou e paraparau atu no nia i te mau irava e faito ia Iesu; teie râ, e faufaahia orua e piti atoa ra i te tauaparauraa no nia i ta Iesu mau haapiiraa. A tamata i te rave pinepine roa i te reira.

20, 21. Eaha te porotarama ta outou e nehenehe e pee no te hiˈopoa i ta Iesu mau haapiiraa, e nafea outou ia faito i to outou haereraa i mua?

20 A hiˈo faahou na i te tumu parau tarenihia, “Mau haapiiraa o te tauturu ia outou.” Ua tatuhaahia teie mau haapiiraa e ia hiˈopoa outou hoê aˈe haapiiraa i te mahana. E nehenehe ta outou e taio na mua eaha ta Iesu i parau i roto i te mau irava i horoahia. A feruri atu ai i ta ˈna mau parau. A feruriruri e nafea outou ia faaohipa ˈtu i roto i to outou oraraa. Mai te peu e te manaˈo ra outou e te na reira aˈena ra outou, a feruri eaha ˈtu â ta outou e nehenehe e rave no te ora ia au ˈtu â i taua haapiiraa a te Atua ra. A tamata i te faaohipa ˈtu i taua mahana ra. Mai te peu e e tia ia outou ia tutava no te taa ˈtu aore ra no te ite e nafea ia faaohipa ˈtu, a rave i te hoê mahana hau. A haamanaˈo râ e aita i titauhia ia vî maitai te reira ia outou hou a haere ai i mua. Ia poipoi aˈe, e nehenehe ta outou e hiˈopoa i te tahi atu haapiiraa. I te pae hopea o te hoê hebedoma, e nehenehe ta outou e hiˈo faahou e ua manuïa anei outou i te haapaoraa e maha aore ra e pae o ta Iesu mau haapiiraa. I te piti o te hebedoma, a rave mai i te haapiiraa hau, i tera e tera mahana. Mai te peu e te manaˈo ra outou e aita outou i manuïa i te faaohiparaa i te tahi haapiiraa, eiaha e toaruaru. E farerei iho â te mau Kerisetiano atoa i taua huru tupuraa ra. (Paraleipomeno 2, 6:36; Salamo 130:3; Koheleta 7:20; Iakobo 3:8) A na reira noa i te toru o te hebedoma e i te maha.

21 Ia hope hoê avaˈe aore ra hau rii atu, ua poˈi paha ia outou na manaˈo atoa e 31. Noa ˈtu te huru tupuraa, eaha to outou huru i te pae hopea? Eita anei outou e oaoa aˈe, peneiaˈe e tamǎrû-aˈe-hia? Ia haere rii noa outou i mua, e ite paha outou e ua iti rii mai to outou ahoaho, aore ra te faaruru maitai aˈe ra outou i te ahoaho, e e ravea ta outou no te haere atu â i mua. Eiaha e haamoe e e rave rahi atu â mau manaˈo maitatai i roto i ta Iesu mau haapiiraa aita to roto i te tapura. No te aha e ore ai e imi i te tahi o te reira e e tamata ˈi i te faaohipa ˈtu?—Philipi 3:16.

22. Eaha paha te faahopearaa ia haapao tatou i ta Iesu mau haapiiraa, eaha râ te tahi atu huru e tia ia faahohonuhia?

22 Te ite ra ïa outou e, noa ˈtu e e ere te zugo a Iesu i te mea hopoia ore, mea “mǎrû” mau râ. Mea mâmâ te hopoia a ta ˈna mau haapiiraa e te hopoia e riro ei pǐpǐ. I muri aˈe e 60 matahiti iteraa i te reira, ua farii te aposetolo Ioane, te hoa here o Iesu e: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3) E nehenehe atoa outou e tiaturi mai ia ˈna. Ia maoro atu outou i te faaohipa i ta Iesu mau haapiiraa, e hau atu outou i te ite mai e eita te mau mea o te oraraa o te riro ei mea ahoaho roa no te taata e rave rahi i teie tau, e haapeapea ia outou mai tera. E ite mai outou e ua noaa ia outou te tamǎrûraa rahi. (Salamo 34:8) Teie râ, te vai ra te tahi atu huru o te zugo mǎrû a Iesu te tia ia outou ia feruri. Ua faahiti atoa Iesu e, “Te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau.” E nafea te reira e ô mai ai i roto i ta tatou haapiiraa no nia ia Iesu e te peeraa ia ˈna? I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa tatou i te reira.—Mataio 11:29.

Eaha ta outou pahonoraa?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia fariu i nia ia Iesu ia imi tatou i te tamǎrûraa i te ahoaho rahi roa?

• I riro na te zugo ei taipe no te aha, e eaha te tumu?

• No te aha Iesu i titau ai i te taata ia rave mai i ta ˈna zugo i nia ia ratou?

• E nafea outou ia fanaˈo i te tamahanahanaraa pae varua?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 14]

Teie te irava matahiti a te mau Ite no Iehova no te matahiti 2002: “E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e [tamahanahana].”—Mataio 11:28; MN.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te mau api 12, 13]

Mau haapiiraa o te tauturu ia outou

Eaha te mau mea maitatai e itea mai ia outou i roto i te Mataio mai te pene 5 e tae atu i te 7? I roto i teie mau pene, te vai ra te mau haapiiraa i vauvauhia i nia i te hoê mouˈa i Galilea e te Orometua Rahi ra o Iesu. A taio na i te mau irava i horoahia i raro nei, ma te rave i ta outou iho Bibilia, e a ui ia outou iho i te mau uiraa i taaihia i te reira.

1. 5:3-9 Eaha ta te reira e faaite maira no nia i to ˈu huru taatoa? E nafea vau ia ohipa e ia oaoa ˈtu â vau? E nafea vau ia haapao hau atu â i to ˈu mau hinaaro pae varua?

2. 5:25, 26 Eaha te mea maitai aˈe i te pee-noa-raa i te huru feruriraa mârô o te taata e rave rahi?—Luka 12:58, 59.

3. 5:27-30 Eaha ta te mau parau a Iesu e haamahitihiti ra no nia i te moemoeâ i te taatiraa pae tino? E nafea te aperaa i te reira e tauturu mai ai ia oaoa vau e ia fanaˈo vau i te hau o te feruriraa?

4. 5:38-42 No te aha e tia ˈi ia ˈu ia tutava i te patoi i te onoonoraa a te huitaata no teie tau e riro ei taata tatamaˈi?

5. 5:43-48 E nafea vau e faufaahia ˈi i te matau-maitai-aˈe-raa i te mau taata ta ˈu paha i faariro na ei enemi? E nafea te reira e faaiti ai paha aore ra e faaore ai i te peapea?

6. 6:14, 15 Mai te peu e, i te tahi mau taime, eita vau e faaore i te hara, o te pohehae anei aore ra te inoino paha te tumu? E nafea vau ia taui i te reira?

7. 6:16-18 Mea haapeapea aˈe anei na ˈu to ˈu huru rapaeau i to ˈu huru i roto mai? E tia ia ˈu ia haapao maitai atu â i te aha?

8. 6:19-32 Eaha paha te faahopearaa ia tapitapi rahi roa vau i te moni e te mau faufaa? Te feruriraa i te aha o te tauturu mai ia ˈu ia vai faito noa i te reira paeau?

9. 7:1-5 Eaha to ˈu huru to pihai iho anaˈe au i te taata o te haava e te faaino haere noa, e te moemoe noa i te hapa? No te aha mea faufaa ˈi no ˈu te patoiraa i te riro mai tera?

10. 7:7-11 Mai te peu e e aruehia te tuutuu ore ia ani au i te tahi mau mea i te Atua, eaha râ ïa i roto i te tahi atu mau tuhaa o te oraraa?—Luka 11:5-13.

11. 7:12 Noa ˈtu e ua ite au i te Ture Auro, mai te aha te pinepine ia faaohipa vau i teie aˈoraa ia haa vau i nia ia vetahi ê?

12. 7:24-27 I te mea e tei ia ˈu te hopoia e aratai i to ˈu iho oraraa, e nafea vau e faaineine maitai aˈe ai i te faaruru i te mau vero o te mau fifi e te mau peapea iti rahi? No te aha e tia ˈi ia ˈu ia feruri i te reira i teie nei?—Luka 6:46-49.

Te tahi mau haapiiraa hau ta ˈu e nehenehe e feruri:

13. 8:2, 3 E nafea vau ia faaite i te aumauiui i tei roohia i te ati, mai ia Iesu i pinepine i te na reira?

14. 9:9-38 I teihea faito vau e faaite ai i te aroha i roto i to ˈu oraraa, e e nafea vau e nehenehe ai e faaite hau atu â i te reira?

15. 12:19 Ia au i ta ˈu i haapii i roto i te parau tohu no nia ia Iesu, e tutava anei au i te ape i te mau mârôraa parau?

16. 12:20, 21 Eaha te maitai ta ˈu e rave na roto i te oreraa e nenei ia vetahi ê i ta ˈu mau parau aore ra i ta ˈu mau ohipa?

17. 12:34-37 Eaha ta ˈu mau paraparauraa i te rahiraa o te taime? Ua ite au e ia uumi au i te hoê anani, e tahe mai te vaiharo anani, no reira no te aha e tia ˈi ia ˈu ia feruri eaha to roto mai ia ˈu, i roto i to ˈu mafatu?—Mareko 7:20-23.

18. 15:4-6 Ia au i ta Iesu mau parau, eaha ta ˈu e taa ra no nia i te aupururaa i te mau ruhiruhia ma te here?

19. 19:13-15 E tia ia ˈu ia rave i te taime no te aha?

20. 20:25-28 No te aha tatou e ore ai e faufaahia ia faaohipa tatou i te mana no tatou iho? E nafea vau ia pee ia Iesu i teie paeau?

Mau manaˈo hau, papaihia e Mareko:

21. 4:24, 25 Eaha te auraa o te huru e haa ˈi au i nia ia vetahi ê?

22. 9:50 Mai te peu e mea maitai te mea ta ˈu e parau ra aore ra e rave ra, eaha te mau faahopearaa maitatai e noaa mai paha?

I te pae hopea, te tahi mau haapiiraa i papaihia e Luka:

23. 8:11, 14 Eaha te faahopearaa ia vaiiho vau i te tapitapi, te mau faufaa, e te mau navenave ia mana i roto i to ˈu oraraa?

24. 9:1-6 Noa ˈtu e e mana to Iesu no te faaora i te maˈi, eaha ta ˈna i tuu na mua roa?

25. 9:52-56 Mea oioi anei au i te riri? E ape anei au i te huru feruriraa tahoo?

26. 9:62 Eaha to ˈu manaˈo i ta ˈu hopoia e paraparau no nia i te Basileia o te Atua, e tia ˈi?

27. 10:29-37 E nafea vau e haapapu ai e e taata-tupu vau, e ere râ i te hoê taata tâuˈa ore?

28. 11:33-36 Eaha te mau tauiraa ta ˈu e nehenehe e rave ia ohie aˈe to ˈu oraraa?

29. 12:15 Eaha te taairaa e vai ra i rotopu i te ora e te mau faufaa?

30. 14:28-30 Ia rave au i te taime no te faito maitai i te mau faaotiraa, eaha ta ˈu e nehenehe e ape, e eaha te haamaitairaa e noaa mai?

31. 16:10-12 Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia tapea noa tatou i te hapa ore?

[Hohoˈa i te api 10]

E tamahanahana te ohipa faaoraraa taata i raro aˈe i ta Iesu zugo