Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua au anei outou i te taioraa i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa? A hiˈo mai te peu e e nehenehe ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:

Ua paturu te Tiripuna e au i te pǎpǎ ture a te Hau Heremani i teihea upootiaraa i mua i te ture no nia i te haapaoraa?

Ua faaore taua tiripuna ra i te faaotiraa tano ore a te tahi atu tiripuna no nia i te mau Ite no Iehova e ua haamanahia ratou ei taatiraa e au i te ture a te hau. Ua tapao te tiripuna i upootia e i roto i te taotiaraa o te tiamâraa i te pae haapaoraa, e nehenehe te hoê taata e ‘auraro i te mau tiaturiraa faaroo’ hau atu i te mau aniraa a te Hau.—15/8, api 8.

Eaha te maororaa o to Ioba mauiuiraa?

Aita te buka a Ioba e faaite ra e ua mauiui oia e rave rahi matahiti. Ua tupu paha te mauiui o Ioba e te faahopearaa o te reira i roto tau avaˈe, peneiaˈe aita i naeahia hoê matahiti.—15/8, api 31.

No te aha tatou e nehenehe ai e papu e e ere noa te Diabolo i te hoê tiaturiraa niu ore?

Ua ite Iesu Mesia e mea mau te Diabolo. Ua tamatahia Iesu e te hoê ihotaata mau, eiaha te tahi ino i roto ia ˈna iho. (Mataio 4:1-11; Ioane 8:44; 14:30)—1/9, api 5-6.

Te na ô ra te Maseli 10:15 e: “Te taoˈa a te feia taoˈa rahi ra, o to ˈna ïa pare ati: o te pohe râ o te feia haehaa ra, o to ratou ïa veve.” Nafea ia haapapu e mea mau te reira?

E nehenehe te taoˈa rahi e riro ei paruru ia tupu mai te tahi fifi i roto i te oraraa, mai te hoê noa oire faaetaetahia o te horoa i te tahi panaˈonaˈo ore na te feia e parahi ra i roto. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te veve e faaino ia tupu mai te tahi mau ohipa manaˈo-ore-hia.—15/9, api 24.

I roto i teihea auraa ‘i haamata ˈi te taata i te tiaoro i te iˈoa o Iehova’ i te tau o Enosa? (Genese 4:26, MN)

Ua faaohipahia te iˈoa o te Atua i te haamataraa mau â o te tuatapaparaa o te taata; no reira, te mea i haamata a ora ˈi Enosa, e ere ïa te tiaororaa ia Iehova i roto i te faaroo. Eita e ore e ua mairi te taata ia ratou iho i te iˈoa o te Atua aore ra te tahi atu mau taata ma te faatura ore, ma te parau e tera te ravea e haamori ai i te Atua.—15/9, api 29.

Eaha te auraa o te taˈo “aˈo” i faaohipahia i roto i te Bibilia?

Aita te taˈo e faahiti ra i te tahi huru hamani-ino-raa aore ra peu taehae. (Maseli 4:13; 22:15) Ua taai-na-mua-hia te taˈo Heleni ei “aˈo” i te faaueraa, te haapiiraa, te faatitiaifaroraa e, i te tahi taime, i te faautuaraa etaeta e te î râ i te here. Te hoê ravea faufaa e nehenehe ai te mau metua e pee ia Iehova oia hoi na roto i te tutavaraa e ia tupu noa te aparauraa e to ratou mau tamarii. (Hebera 12:7-10)—1/10, api 8, 10.

Nafea te mau Kerisetiano mau no teie tau e faaite ai e na te Atua e faatere ra ia ratou?

Ei tia paturu i te Basileia o te Atua, eita te mau Ite no Iehova e faaô i roto i te mau ohipa poritita aore ra e faatupu i te mau orureraa, tae noa ˈtu i te mau fenua e te opanihia ra te mau Ite. (Tito 3:1) Te rave ra ratou i ta ratou tuhaa o te tauturu mai ta Iesu e ta ta ˈna mau pǐpǐ matamua i rave e te faaitoito ra ratou i te tauturu i te taata ia farii i te mau faufaa bibilia maitatai, mai te haerea tia, te vai-mâ-raa morare, e te morare maitai o te ohipa.—15/10, api 6.

Nafea te pape faaora e tahe ai i te mau Andes?

Te rave ra te mau Ite no Iehova i ǒ i te mau tutavaraa no te hopoi i te mau parau mau bibilia i te taata, na roto i na reo e piti no reira, te reo Quechua e te reo Aymara. E farerei te mau Ite i te taata e ora ra i te mau motu i nia i te roto Titicaca, tae noa ˈtu te mau motu “e painu ra” tei hamanihia e te opaero o te tupu i roto i te mau pape o te roto.—15/10, api 8-10.

Eaha ta te Atua i horoa mai no te aratai ia tatou o te nehenehe e faaauhia i te ravea aratairaa roro uira i nia i te mau manureva faauta horopatete no teie tau?

Ua tuu mai te Atua i roto i te taata i te hoê aveia morare, te hoê manaˈo morare no roto mai. O to tatou ïa manaˈo haava. (Roma 2:14, 15)—1/11, api 3-4.

No te aha mea faufaa roa to Iesu pohe?

I to te taata tia roa o Adamu hararaa, ua ere oia iho e to ˈna huaai i te ora ei taata. (Roma 5:12) Ei taata tia roa, ua faatusia Iesu i to ˈna ora ei taata, a horoa ˈi i te hoo ia nehenehe te mau taata haapao maitai e fanaˈo i te ora mure ore.—15/11, api 5-6.

O vai ma te mau Sekute i faahitihia i roto i te Kolosa 3:11?

E nunaa ratere te mau Sekute i te mau fenua papu rarahi i Europa e i Asia, o tei faatere mai te area matahiti 700 e tae atu i te matahiti 300 H.T.T. E mau taata faahoro puaahorofenua faahiahia ratou e e mau taata tamaˈi. Te faataa ra te Kolosa 3:11, eiaha te hoê nunaa taa ê, i te nunaa etene roa ˈˈe râ.—15/11, api 24-25.

No te aha tatou e nehenehe ai e parau e e haapiiraa te Ture Auro e tia ia tatou ia haapao tamau?

Ua faaitehia teie faaueraa tumu morare i roto i te haapaoraa ati Iuda, te Bouddhisme, e te philosophia Heleni, e te parau a Confucius. Teie râ, te titau ra te mea ta Iesu i faahiti i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa i te mau ohipa maitatai, e e ohipa te reira i nia i te oraraa o te taata, i te mau vahi atoa e i te mau tau atoa. (Mataio 7:12)—1/12, api 3.