Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau faahopearaa maitatai o te parau apî maitai

Te mau faahopearaa maitatai o te parau apî maitai

Te mau faahopearaa maitatai o te parau apî maitai

“Ua faatahinu mai Iehova ia ˈu; ua tono mai oia ia ˈu ei faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû ra: ei faaora hoi i te feia aau oto; . . . e ia haamahanahana i te feia i mihi ra.”—ISAIA 61:1, 2.

1, 2. (a) Eaha ta Iesu i faaite no nia ia ˈna iho, e nafea? (b) Eaha te mau haamaitairaa ta te parau apî maitai i porohia e Iesu i hopoi mai?

 I TE hoê mahana Sabati i te omuaraa o ta ˈna taviniraa, tei roto Iesu i te hoê sunago i Nazareta. Ia au i te faatiaraa, “ua tuu maira ratou i te buka a te peropheta ra a Isaia i tana rima, e ia hohora aˈera oia i taua buka ra ite ihora oia i te vahi i papaihia ra e, Tei nia iho ia ˈu te [varua o Iehova], oia i faatahinu mai ia ˈu ei poro haere i te parau maitai.” Ua taio noa ˈtura Iesu i te parau tohu. Parahi ihora oia i raro e na ô atura e: “Teie nei parau i papaihia ta outou i faaroo iho nei, ua tupu ïa i teie nei mahana.”—Luka 4:16-21; MN.

2 Mea na reira to Iesu faaiteraa ia ˈna iho mai te poro evanelia i tohuhia, te taata e parau haere i te parau apî maitai e te hopoi i te tamahanahanaraa. (Mataio 4:23) E e parau apî maitai mau ta Iesu e tia ia poro! Ua faaara oia i te feia e faaroo ra ia ˈna e: “O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia ˈu ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to ˈna.” (Ioane 8:12) Ua parau atoa oia e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ïa outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:31, 32) Oia, “tei ia” Iesu “te parau o te ora mure ore ra.” (Ioane 6:68, 69) Te maramarama, te ora, te tiamâraa—papu mau, e mau haamaitairaa teie e tia ia poiherehia!

3. Eaha te parau apî maitai ta te mau pǐpǐ a Iesu i poro?

3 I muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua faahaere te mau pǐpǐ i te ohipa pororaa evanelia a Iesu i mua. Ua poro ratou i “te evanelia o te basileia” i te mau Iseraela e oia atoa i to te mau nunaa. (Mataio 24:14; Ohipa 15:7; Roma 1:16) Ua ite te feia i farii no nia i te Atua ra o Iehova. Ua faatiamâhia ratou i te faatîtîraa a te haapaoraa e ua riro ei melo o te nunaa pae varua apî, ‘te Iseraela o te Atua,’ e tiaturi hoi ratou e faatere e a muri noa ˈtu i nia i te raˈi e to ratou Fatu, o Iesu Mesia. (Galatia 5:1; 6:16; Ephesia 3:5-7; Kolosa 1:4, 5; Apokalupo 22:5) E mau haamaitairaa faufaa rahi mau tera!

Pororaa evanelia i teie tau

4. E nafea te faaueraa e poro i te parau apî maitai e haapaohia ˈi i teie tau?

4 I teie tau, te tamau ra te mau Kerisetiano faatavaihia i te haapao i te faaueraa i tohuhia e tei horoahia i te omuaraa ia Iesu, ma te turuhia e te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” o te maraa noa ˈtura. (Apokalupo 7:9; Ioane 10:16) Ei faahopearaa, te porohia ra te parau apî maitai i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei. I roto i na fenua e tuhaa fenua e 235, ua haere te mau Ite no Iehova e ‘faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû, e faaora i te feia aau oto, e faaite i te ora i te tîtî e ia [araara] roa [te mata o] te feia tapeahia ra; e faaite i te matahiti hinaarohia e Iehova e te mahana tahooraa na to tatou Atua; e e haamahanahana i te feia e mihi ra.’ (Isaia 61:1, 2; MN) No reira, te tamau ra te ohipa pororaa evanelia a te mau Kerisetiano i te hopoi i te mau haamaitairaa i te feia e rave rahi e te haamahanahanaraa mau i “te feia i roohia i te pohe [huru rau].”—Korinetia 2, 1:3, 4; MN.

5. No nia i te pororaa i te parau apî maitai, e nafea te mau Ite no Iehova e taa ê ai i te mau ekalesia o te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

5 E parau mau e te turu ra te mau ekalesia o te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te mau huru pororaa evanelia e rave rau. E rave rahi o te tono i te mau mitionare e faataui i te haapaoraa i te tahi atu mau fenua. Ei hiˈoraa, e tapura te hoê vea (The Orthodox Christian Mission Center Magazine) i te ohipa a te mau mitionare Orthodoxe i Afirika Apatoa, Matetata, Tanzanie, e i Zimbabwe. Teie râ, i roto i te Ekalesia Orthodoxe, mai i roto i te tahi atu mau ekalesia o te Amuiraa faaroo Kerisetiano, eita te rahiraa o te mau melo e rave i taua ohipa ra. Area râ, e tutava te mau Ite no Iehova atoa i pûpûhia i te poro i te evanelia. Te taa ra ia ratou e e tapao te pororaa i te parau apî maitai e mea mau iho â to ratou faaroo. Ua parau Paulo e: “O te aau hoi o te taata nei tei faaroo, e ia roaa ˈtu te parau-tia; o te vaha hoi tei faˈi i te parau, e ia roaa ˈtu te ora.” Oia mau, mea pohe te faaroo o te ore e turai i te hoê ia ohipa.—Roma 10:10; Iakobo 2:17.

Te parau apî maitai o te hopoi mai i te mau haamaitairaa mure ore

6. Eaha te parau apî maitai e porohia ra i teie tau?

6 E poro te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai roa ˈˈe e vai ra. E hohora ratou i ta ratou Bibilia e e faaite i te feia farii maitai e ua horoa Iesu i to ˈna ora ia nehenehe te taata e haafatata ˈtu i te Atua, ia faaorehia ta ratou mau hara, e ia noaa ia ratou te tiaturiraa o te ora mure ore. (Ioane 3:16; Korinetia 2, 5:18, 19) E faaite ratou e ua haamauhia te Basileia o te Atua i te raˈi i raro aˈe i te Arii faatavaihia o Iesu Mesia, e fatata roa te reira i te faaore i te ino i te fenua nei e te tiaau i te faatupu-faahou-raa i te Paradaiso. (Apokalupo 11:15; 21:3, 4) Ei faatupuraa i te parau tohu a Isaia, e faaite ratou i to ratou taata-tupu e to roto tatou i “te matahiti hinaarohia e Iehova” i reira te taata e nehenehe ai â e farii i te parau apî maitai. E faaara atoa ratou e te fatata maira “te mahana tahooraa na to tatou Atua” i reira Iehova e faaore ai i te feia hara tatarahapa ore.—Salamo 37:9-11.

7. Eaha te tupuraa e faaite ra i te tahoêraa o te mau Ite no Iehova, e no te aha ratou e fanaˈo ai i taua tahoêraa ra?

7 I roto i te hoê ao î i te ati, tera anaˈe te parau apî maitai ma te mau haamaitairaa mure ore. E riro te feia e farii i te reira ei melo o te hoê huitaeae Kerisetiano tahoê no te ao atoa nei o te ore e vaiiho ia amahamaha ratou i te mau taa-ê-raa i te pae nunaa, opu fetii aore ra ihiihi. Ua ‘[ahu] ratou i te aroha, e tatua nehenehe roa hoi.’ (Kolosa 3:14; Ioane 15:12) Ua itehia te reira i te matahiti i mairi aˈenei i te hoê fenua no Afirika. I te hoê poipoi, ua faaarahia to te oire pu e te haruru pupuhi. Te tupu ra te hoê tamataraa i te faatahuri i te hau. I to te reira riroraa ei tamaˈi i te pae opu fetii, ua faahapahia te hoê utuafare Ite i te tapuniraa i te tahi mau hoa Ite no te tahi atu opu fetii i ǒ ratou. Ua pahono te utuafare ra e: “E Ite no Iehova noa matou o te faaea ra i roto i to matou fare.” Ia ratou, e ere te mau taa-ê-raa i te pae opu fetii i te mea faufaa; area te aroha Kerisetiano ra—te haamahanahanaraa i te feia e hinaaro ra—oia ïa. Ua parau te hoê fetii e ere i te Ite e: “Ua haavare te mau melo o te mau haapaoraa atoa i to ratou hoa faaroo. O te mau Ite no Iehova anaˈe tei ore.” Mea rahi te mau tupuraa mai tera no ǒ mai i te mau fenua i amahamaha i te tamaˈi tivira e faaite ra e “e aroha” mau to te mau Ite no Iehova “i te hui taeae.”—Petero 1, 2:17.

E taui te taata maoti te parau apî maitai

8, 9. (a) Eaha te mau tauiraa ta te feia i farii i te parau apî maitai i rave? (b) Eaha te mau aamu o te faaite i te mana o te parau apî maitai?

8 Ua taaihia te parau apî maitai i ta Paulo i parau “teie nei oraraa e to a muri atu.” (Timoteo 1, 4:8, MN) Eita noa te reira e pûpû i te hoê tiaturiraa faahiahia e te papu no a muri aˈe, e haamaitai atoa râ i “teie nei oraraa.” Ei taata taitahi, e arataihia te mau Ite no Iehova e te Parau a te Atua, te Bibilia, ia faaau i to ratou oraraa i nia i te hinaaro o te Atua. (Salamo 119:101) E faaapîhia to ratou huru taata a faahotu ai ratou i te mau huru maitatai mai te parau-tia e te taiva ore.—Ephesia 4:24.

9 E rave anaˈe i te hiˈoraa o Franco. E fifi to ˈna, e riri haere noa oia. Ia hape noa ˈtu te hoê mea, e riri roa oia e e tuparari oia i te mau tauihaa. Ua haapii ta ˈna vahine i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e ua tauturu mǎrû noa to ratou hiˈoraa Kerisetiano ia Franco ia taa e e tia ia ˈna ia taui. Ua haapii oia i te Bibilia e o ratou e ua nehenehe atura e faaite i te pae hopea i te hau e te hitahita ore ta te varua e faatupu. (Galatia 5:22, 23) To roto oia i na 492 taata i bapetizohia i Beletita i te matahiti taviniraa 2001. E rave atoa anaˈe ia Alejandro. No ta ˈna peu matau maha ore e rave i te raau taero, ua topa roa oia i raro a imi ai i te oraraa i nia i te hoê faarueraa pehu, na roto i te ohiraa i te mau mea atoa ta ˈna i nehenehe no te hoo e ia roaa mai ta ˈna raau taero. I te 22raa o to ˈna matahiti, ua titau te mau Ite no Iehova ia Alejandro e haapii i te Bibilia, e ua farii oia. Ua taio oia i te Bibilia i te mau mahana atoa e ua haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. Ua tamâ oioi oia i to ˈna oraraa e aita i tia e ono avaˈe, ua nehenehe ta ˈna e haere i roto i te ohipa pororaa evanelia—oia te hoê o na 10 115 taata tei na reira i te matahiti i mairi aˈenei i Panama.

Te parau apî maitai—Te hoê haamaitairaa no te feia mǎrû

10. O vai te farii i te parau apî maitai, e e nafea to ratou huru e taui ai?

10 Ua tohu Isaia e e porohia te parau apî maitai i te feia mǎrû. O vai teie feia mǎrû? O ratou tei faataahia i roto i te buka Ohipa mai “te feia [aau farii e tano] no te ora mure ore.” (Ohipa 13:48; MN) E feia haehaa ratou no te mau tiaraa totiare atoa tei farii i te poroi o te parau mau. E haapii ratou e e hopoi mai te hinaaro o te Atua i te mau haamaitairaa faahiahia roa ˈtu â i te mau mea atoa ta teie nei ao e pûpû mai. (Ioane 1, 2:15-17) E nafea râ te mau Ite no Iehova ia haaputapû i te mau mafatu i roto i ta ratou ohipa pororaa evanelia?

11. Ia au ia Paulo, ia nafea te parau apî maitai ia porohia e tia ˈi?

11 E rave anaˈe i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo tei papai i to Korinetia e: “Ia ˈu hoi i haere atu ia outou na, e au mau taeae, aore au i haere atu ma te parau ahaaha e te paari, i te parauraa ˈtu ia outou i te evanelia o te Atua. Ua opua maite au e, aita roa a ˈu parau e faaite atu i ǒ outou na, maori râ o Iesu Mesia, e oia i [patǐtǐhia i nia i te pou].” (Korinetia 1, 2:1, 2; MN) Aita Paulo i tamata i te haamaere i te feia e faaroo ra ia ˈna i ta ˈna haapiiraa. Ua haapii noa oia i te mau mea i haapapuhia e te Atua, te mau mea i papaihia i teie nei i roto i te Bibilia. A tapao atoa na i te faaitoitoraa a Paulo i to ˈna hoa poro evanelia o Timoteo: “A poro i te parau, a na reira ma te tuutuu ore.” (Timoteo 2, 4:2, MN) I tia na ia Timoteo ia poro i “te parau,” te poroi a te Atua. Ua papai atoa Paulo ia Timoteo e: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.”—Timoteo 2, 2:15.

12. E nafea te mau Ite no Iehova i teie tau ia haapao i te mau parau e te hiˈoraa o Paulo?

12 E haapao te mau Ite no Iehova i te hiˈoraa o Paulo, e i ta ˈna atoa mau parau ia Timoteo. E faˈi ratou i te mana o te Parau a te Atua e e faaohipa maitai ratou i te reira ia tamata ratou i te faaite i te mau parau o te tiaturiraa e te tamahanahanaraa e tano i to ratou taata-tupu. (Salamo 119:52; Timoteo 2, 3:16, 17; Hebera 4:12) Parau mau, e faaohipa maitai ratou i te mau papai bibilia ia fanaˈo hau atu â te feia anaanatae i te ite i te Bibilia ia vata ratou. E tamata noa râ ratou i te faaite i te mau Papai i te taata. Ua ite ratou e e putapû te aau o te feia haehaa i te Parau faauruahia a te Atua. E ia na reira ratou i te faaohipa ˈtu, e paari atoa mai to ratou iho faaroo.

‘E haamahanahana i te feia e mihi ra’

13. I te matahiti 2001, eaha te mau mea tei faatupu i te hinaaro na te ao atoa nei e haamahanahana i te feia e mihi ra?

13 E tâpû ati atoa to te matahiti 2001, e ei faahopearaa, e rave rahi taata tei hinaaro i te tamahanahanaraa. I te avaˈe Tetepa i mairi aˈenei, ua itehia te hoê hiˈoraa taa ê i te mau Hau Amui, e te mau aroraa a te feia totova i te World Trade Center i New York e i te Pentagone i pihai iho i te oire o Washington. Ua hitimahuta roa te fenua taatoa i taua mau aroraa ra! I mua i taua mau huru tupuraa ra, te tutava ra te mau Ite no Iehova i te haapao i ta ratou faaueraa e pûpû i te ‘haamahanahanaraa i te feia atoa e mihi ra.’ E faaite te tahi mau aamu e nafea ratou ia rave i te reira.

14, 15. Mea nafea to te mau Ite faaohiparaa i te mau irava ma te manuïa no te haamahanahana i te feia e mihi ra i roto e piti tupuraa taa ê?

14 Ua tapiri atu te hoê Ite, e poro evanelia taime taatoa oia, i te hoê vahine i te pae purumu e ua ui atu eaha to ˈna manaˈo i te mau aroraa a te feia totova no tupu noa aˈenei. Ua haamata te vahine ra i te taˈi. Ua parau oia e te peapea ra oia e te hinaaro ra oia e tauturu ahiri i tia ia ˈna. Ua faaite te Ite ia ˈna e te anaanatae roa maira te Atua ia tatou paatoa, e ua taio atu i te Isaia 61:1, 2. E au ra i te vahine ra e mea tano iho â taua mau parau faauruahia e te Atua ra, ua na ô oia e te mihi ra te taata atoa. Ua farii oia i te hoê api parau e ua ani i te Ite e hoˈi mai e farerei ia ˈna i ǒ ˈna.

15 Ua farerei e piti Ite e poro ra i te evanelia i te hoê taata e ohipa ra i roto i ta ˈna fare raveraa ohipa. Ua pûpû raua e faaite atu i te mau parau tamahanahanaraa no roto i te mau Papai no te ati no tupu noa aˈenei i te World Trade Center. Ma te fariihia e ana, ua taio raua i te Korinetia 2, 1:3-7, to roto hoi teie mau parau: ‘Te rahi roa nei te mahanahana i te Mesia.’ Ua mauruuru te taata ra e te afai ra to ˈna feia tapiri Ite i te tahi tamahanahanaraa ia vetahi ê e ua na ô e: “Ia haamaitai mai te Atua i te ohipa faahiahia ta orua e rave ra.”

16, 17. Eaha na tupuraa e faaite ra i te mana o te Bibilia no te tauturu i te mau taata e haapeapea ra aore ra e ahoaho ra no te mau ati?

16 Ua farerei te hoê Ite e hoˈi ra e hiˈo i te feia i anaanatae, i te tamaiti a te hoê vahine tei faaite na i te anaanatae e ua faataa ˈtu e te haapeapea ra oia no nia i te huru o te feia tapiri i muri aˈe i te ati no tupu noa aˈenei. Ua maere roa te taata ra e ua rave te Ite i to ˈna taime no te haere e hiˈo i te taata e te ani eaha to ratou huru. Ua parau oia e mea huru fatata to ˈna raveraa i te ohipa i te World Trade Center i te tupuraa te aroraa e ua ite atu oia i te tupuraa taatoa. I to ˈna uiraa no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui, ua taio atu te Ite i te mau irava i roto i te Bibilia, tae noa ˈtu i te Salamo 37:39 o te parau ra e: “Te ora o te feia parau-tia ra, no ǒ ïa ia Iehova ra, oia to ratou pare etaeta i te anotau ahoaho.” Ua ui te taata ra ma te maitai eaha te huru o te Ite e to ˈna utuafare, ua titau atu e hoˈi mai, e ua parau maitai i to ˈna mauruuru tae mau no teie tere.

17 Te tahi atu taata i roto i te mau tausani tei mihi ra i haamahanahanahia e te mau Ite no Iehova i te mau mahana i muri mai i te mau aroraa a te feia totova, o te hoê ïa vahine ta te mau Ite i farerei a haere ai ratou e hiˈo i to ratou feia tapiri. Ua horuhoru roa oia no te ohipa i tupu e ua faaroo i to ratou taioraa i te Salamo 72:12-14 (MN): “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te [faaheporaa] e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” Auê ïa taua mau parau ra i te faahiahia e! Ua ani te vahine ra i te mau Ite ia taio faahou i te mau irava e ua farii atura ia ratou i roto i to ˈna fare no te faahaere atu â i te paraparauraa i mua. I te pae hopea o te paraparauraa, ua haamata te hoê haapiiraa bibilia.

18. Mea nafea to te hoê Ite tautururaa i to ˈna taata-tupu i to ˈna titauraahia e faaoti i te hoê pure no ratou?

18 Te rave ra te hoê Ite i te ohipa i roto i te hoê fare tamaaraa i te hoê tuhaa oire huru taoˈa rahi aita te taata i faaite rahi i te anaanatae i te parau apî maitai o te Basileia na mua ˈˈe. I muri aˈe i te mau aroraa a te feia totova, ua aueue roa te tuhaa oire ra. I te ahiahi Mahana pae i muri mai i te aroraa, ua titau te vahine faatere i te fare tamaaraa i te mau taata atoa ia haere i rapae ma te mau mori hinu no te hoê taime mamûraa e feruriruriraa ei haamanaˈoraa i tei roohia i te ati. Ma te faatura i to ratou huru aau, ua haere te Ite i rapae e ua tia noa ma te mamû i te pae purumu. Ua ite te vahine faatere ra e e tavini Ite no Iehova oia, no reira i muri aˈe i te taime feruriruriraa, ua ani oia ia ˈna ia tia no ratou paatoa i roto i te pure. Ua farii te Ite. I roto i ta ˈna pure, ua faahiti oia i te rahi o te taata e mihi ra e ua parau râ oia eiaha te feia e mihi ra e oto ma te tiaturiraa ore. Ua paraparau oia no nia i te tau i reira te mau mea riaria mai tera e ore ai e tupu faahou e ua na ô e e nehenehe te taata atoa e haafatata ˈtu i te Atua o te haamahanahanaraa, na roto i te ite mau no roto i te Bibilia. I muri aˈe i to ˈna parauraa “Amene,” ua tapiri atu te vahine faatere—ma te apeehia e na hau atu i te 60 taata e vai ra i rapae i te fare tamaaraa—i te Ite, ua haamauruuru atu, e ua tauahi atu a na ô ai e o te pure faahiahia roa ˈˈe tera ta ˈna i faaroo aˈenei.

Te hoê haamaitairaa no te tuhaa oire

19. Eaha te aamu e faaite ra e ua ite te vetahi e e mau ture aveia teitei ta te mau Ite no Iehova?

19 I teie nei iho â râ mau mahana, e faufaahia te mau tuhaa oire i reira te mau Ite no Iehova e ohipa ˈi, i to ratou vairaa mai—mai ta te taata e rave rahi i parau. Eaha hoi te hoê nunaa o te paturu i te hau, te haerea tia, e te morare mâ e ore ai e riro ei mana maitai? I te hoê fenua i Asia no Ropu, ua farerei te mau Ite i te hoê raatira i faatufaahia a te pu parururaa tahito a te hau. Ua parau oia e ua tonohia na oia no te maimi no nia i te mau faanahonahoraa faaroo. I to ˈna maimiraa no nia i te mau Ite no Iehova, ua maere roa oia no to ratou haerea tia e te maitai. Ua umere oia i to ratou faaroo aueue ore e te mea e ua niuhia ta ratou mau haapiiraa i nia i te mau Papai. Ua farii teie taata i te hoê haapiiraa bibilia.

20. (a) Eaha ta te tapura taviniraa a te mau Ite no Iehova no te matahiti i mairi e faaite ra? (b) Na te aha e faaite ra e mea rahi atu â te ohipa e tia ia ravehia, e e nafea tatou ia hiˈo i ta tatou fanaˈoraa taa ê e poro i te evanelia?

20 Ia au i teie maa aamu i faatiahia i roto i teie tumu parau, taa ê atu i te mau tausani e nehenehe e faatiahia ahiri i tia, mea papu e ua rave maitai te mau Ite no Iehova i te ohipa i te roaraa o te matahiti taviniraa 2001. * Ua paraparau ratou i te mau mirioni taata, ua tamahanahana ratou i te feia i mihi e rave rahi, e ua haamaitaihia ta ratou ohipa pororaa evanelia. E 263 431 tei faataipe i ta ratou pûpûraa na te Atua na roto i te bapetizoraa. Na te ao atoa, ua maraa te rahiraa feia poro evanelia i te faito e 1,7 %. E te faaite ra te mea e e 15 374 986 taata tei tae mai i te oroa matahiti Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu e mea rahi atu â te ohipa e tia ia ravehia. (Korinetia 1, 11:23-26) Ia tamau noa tatou i te maimi i te feia mǎrû o te farii i te parau apî maitai. A tamau noa ˈi te matahiti hinaarohia e Iehova, ia tamau noa tatou i te tamahanahana i “te feia aau oto.” Auê ïa fanaˈoraa taa ê mauruuru mau ta tatou! Papu mau e e paturu tatou i te mau parau a Isaia: “E oaoa roa vau ia Iehova; e ouˈauˈa noa tau [nephe] i te oaoa i tau Atua.” (Isaia 61:10; MN) Ia tamau noa te Atua i te faaohipa ia tatou a faatupu ai oia i teie mau parau tohu: “Na te Fatu ra na Iehova atoa e faaoteu mai i te parau-tia, e te haamaitai, i te aro o te mau fenua atoa ra.”—Isaia 61:11.

[Nota i raro i te api]

^ Te horoa maira te tapura i te mau api 19 e tae atu i te 22, i te tapura taviniraa a te mau Ite no Iehova no te matahiti taviniraa 2001.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea to te feia mǎrû faufaaraahia i te parau apî maitai ta Iesu i poro?

• Eaha te mau haamaitairaa i tae mai i nia i tei farii i te ohipa pororaa evanelia a te mau pǐpǐ a Iesu no te senekele matamua?

• Mea nafea to te feia e farii ra haamaitairaahia e te parau apî maitai i teie tau?

• E nafea tatou ia hiˈo i ta tatou fanaˈoraa taa ê e riro ei poro evanelia?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te mau api 19-22]

TAPURA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 2001 A TE MAU ITE NO IEHOVA O TE AO ATOA

(Hiˈo i te papai)

[Hohoˈa i te api 15]

E haamanaˈo noa iho â te mau Ite no Iehova i ta ratou hopoia e poro i te evanelia

[Hohoˈa i te api 17]

E riro te feia e farii i te parau apî maitai ei melo o te hoê huitaeae tahoê no te ao atoa nei