Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau i te faaohipa i te maitai

A tamau i te faaohipa i te maitai

A tamau i te faaohipa i te maitai

‘Ta te [maramarama] e faatupu ra, oia te mau mea maitatai atoa ra, e te parau-tia, e te parau mau.’—EPHESIA 5:9; MN.

1. E nafea te mau mirioni taata i teie tau e faaite ai e te farii nei ratou i te Salamo 31:19?

 TE OHIPA maitai roa ˈˈe ta te taata atoa e nehenehe e rave, o te faahanahanaraa ïa ia Iehova. I teie tau, e mau mirioni taata teie e na reira nei na roto i te arueraa i te Atua no to ˈna maitai. Ei Ite no Iehova taiva ore, hoê â to tatou aau tae e to te papai salamo tei himene e: “I te rahi hoi o te mau mea maitatai na oe, i tei vaiihohia e oe no te feia i mǎtaˈu ia oe ra!”—Salamo 31:19.

2, 3. Eaha te nehenehe e tupu ia ore ta tatou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ e apeehia e te haerea maitai?

2 E turai te mǎtaˈu faatura ia Iehova ia arue tatou ia ˈna no to ˈna maitai. E turai atoa te reira ia tatou ia ‘arue ia Iehova, ia haamaitai ia ˈna, e ia faahanahana i to ˈna basileia.’ (Salamo 145:10-13) No reira tatou e apiti ai ma te itoito rahi i roto i te ohipa pororaa i te Basileia e faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) E tia iho â ïa ia apeehia ta tatou ohipa pororaa e te haerea maitai. Aita anaˈe, e nehenehe tatou e hopoi mai i te faaino i nia i te iˈoa moˈa o Iehova.

3 Te faahua haamori nei te taata e rave rahi i te Atua, aita râ to ratou haerea e au ra i te mau ture aveia i haamauhia i roto i ta ˈna Parau faauruahia. No nia i vetahi tei ore i ora ra ia au i ta ratou parau e rave i te maitai, ua papai te aposetolo Paulo e: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe? O oe hoi o tei parau e, eiaha e faaturi, te faaturi na hoi oe? . . . Ua faainohia hoi te iˈoa o te Atua i ǒ te Etene ia outou, mai tei papaihia ra.”—Roma 2:21, 22, 24.

4. Eaha te faahopearaa o to tatou haerea maitai?

4 Eiaha tatou ia hopoi mai i te faaino i nia i te iˈoa o Iehova, ia tutava râ i te faahanahana ˈtu na roto i to tatou haerea maitai. E faahopearaa maitai to te reira i nia i te feia no rapae i te amuiraa Kerisetiano. I te hoê pae, e tauturu mai te reira ia haamamû i to tatou feia patoi. (Petero 1, 2:15) Hau atu â, e faatae to tatou haerea maitai i te taata i te faanahonahoraa a Iehova, a horoa ˈtu ai i te ravea ia faahanahana ratou ia ˈna e ia noaa ia ratou te ora mure ore.—Ohipa 13:48.

5. Eaha te mau uiraa e tia ia tatou ia hiˈo i teie nei?

5 I te mea e mea tia ore tatou, e nafea tatou ia ape i te haerea o te faaino ia Iehova e te faaturori i te feia e imi ra i te parau mau? Oia mau, e nafea tatou ia manuïa i te faaohiparaa i te maitai?

Te hoê hotu ta te maramarama e faatupu

6. Eaha te tahi mau “parau faufaa ore o te pouri,” eaha râ te hotu e tia ia ite-maitai-hia i roto i te mau Kerisetiano?

6 Ei Kerisetiano i pûpûhia, te fanaˈo ra tatou i te hoê mea o te tauturu ia tatou ia ape i te mau “parau faufaa ore o te pouri.” I roto i te reira, te vai ra te mau ohipa o te faatura ore i te Atua mai te haavare, te eiâraa, te parau faaino, te paraparauraa maitai ore no nia i te taatiraa pae tino, te haerea haama, te parau hauti faufau, e te taeroraa ava. (Ephesia 4:25, 28, 31; 5:3, 4, 11, 12, 18) Aita tatou e rave ra i taua mau ohipa ra, te ‘au ra râ to tatou haerea i to te tamarii o te maramarama.’ Te na ô ra te aposetolo Paulo e ‘ta te [maramarama] e faatupu ra, oia te mau mea maitatai atoa ra, e te parau-tia, e te parau mau.’ (Ephesia 5:8, 9; MN) Mea na roto ïa i te haereraa i roto i te maramarama tatou e nehenehe ai e tamau i te faaohipa i te maitai. Eaha râ ïa taua maramarama ra?

7. Eaha te tia ia tatou ia rave no te tamau i te faaite i te hotu ta te maitai e faatupu?

7 Noa ˈtu to tatou huru tia ore, e nehenehe ta tatou e faaohipa i te maitai ia haere tatou i roto i te maramarama pae varua. “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa,” o ta te papai salamo ïa i himene. (Salamo 119:105) Ia hinaaro tatou e tamau i te faaite i ‘ta te maramarama e faatupu’ na roto i “te mau mea maitatai atoa ra,” e tia ia tatou ia haafaufaa tamau i te maramarama pae varua e itehia i roto i te Parau a te Atua, te faahohonu-maitai-hia i roto i te mau papai Kerisetiano, e te tauaparau-tamau-hia i roto i ta tatou mau putuputuraa no te haamoriraa. (Luka 12:42; Roma 15:4; Hebera 10:24, 25) E tia atoa ia tatou ia haapao maitai atu i te hiˈoraa e te mau haapiiraa a Iesu Mesia, “te maramarama o teie nei ao” e ‘te anaana hoi o to Iehova hanahana.’—Ioane 8:12; Hebera 1:1-3.

Te hoê hotu ta te varua e faatupu

8. No te aha e nehenehe ai ta tatou e faaohipa i te maitai?

8 Aita e feaaraa, e tauturu te maramarama pae varua ia tatou ia faaohipa i te maitai. Hau atu â, e nehenehe ta tatou e faaite i teie huru no te mea te arataihia ra tatou e te varua moˈa, aore ra puai ohipa, o te Atua. E tuhaa te maitai no ‘ta te varua e faatupu.’ (Galatia 5:22, 23) Ia auraro tatou i te aratairaa a te varua moˈa o Iehova, e faatupu te reira i te hotu faahiahia o te maitai i roto ia tatou.

9. E nafea tatou e haa ˈi ia au i te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Luka 11:9-13?

9 E tia i to tatou hinaaro tae e faaoaoa ia Iehova na roto i te faaohiparaa i te hotu o te maitai ta te varua e faatupu, ia turai ia tatou ia haa ia au i ta Iesu mau parau: ‘E tamau â i te ani, e noaa ïa ia outou; e tamau â i te imi, e ite ïa outou; e tamau â i te patoto, e iritihia ïa te opani ia outou. O te feia atoa hoi i ani ra, te noaa ra ïa; e o tei imi ra, te ite ra ïa; e o tei patoto ra, te iritihia ra ïa te opani ia ˈna. O vai ïa metua i ǒ outou nei e hopoi atu i te ofai na te tamaiti ia ani mai i te pane ra? e ia ani mai i te iˈa, e hopoi atu anei i te ophi eiaha te iˈa, ia ˈna? E ia ani mai hoi i te huero moa, e hopoi atu anei i te pata? E tena na, te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, [tia ore noa ˈi outou e no reira e nehenehe ïa e parauhia e] ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te varua moˈa i te feia i ani atu ia ˈna ra.’ (Luka 11:9-13) E pee anaˈe i te aˈoraa a Iesu na roto i te pureraa no te ani i te varua o Iehova e ia nehenehe ta tatou e tamau i te faaohipa i te hotu o te maitai.

‘A tamau i te rave i te parau maitai’

10. Eaha te mau tuhaa o to Iehova maitai i faahitihia i roto i te Exodo 34:6, 7?

10 Maoti te maramarama pae varua no roto i te Parau a te Atua e te tauturu a te varua moˈa o te Atua, e nehenehe ta tatou e ‘tamau i te rave i te parau maitai.’ (Roma 13:3) Na roto i te haapiiraa bibilia tamau, e haapii hau noa ˈtu tatou e nafea ia pee i to Iehova maitai. Ua hiˈopoa te tumu parau na mua ˈtu i te mau tuhaa o to te Atua maitai tei faahitihia i roto i te parau i parauhia ia Mose e i papaihia i roto i te Exodo 34:6, 7 (MN): “O Iehova, o Iehova, e Atua aroha [hamani maitai], e te [aau maitai], e te faaoromai rahi, e te [î i te aau aroha], e te parau mau; e te vaiiho maite i te [aau] aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te [hape e te hapa e te hara, teie râ, eita roa ˈtu oia e haapae i te utua].” E tauturu mai te hiˈopoa-maite-aˈe-raa i teie mau faaiteraa o to Iehova maitai ia ‘tamau i te rave i te parau maitai.’

11. Ia nafea te iteraa e e aroha hamani maitai e e aau maitai to Iehova ia ohipa i nia ia tatou?

11 Te faaara maira teie parau a te Atua e mea titauhia ia pee ia Iehova e ei aroha hamani maitai e ei aau maitai to tatou. “E ao to tei aroha ia vetahi ê,” o ta Iesu ïa i parau, “e aroha-atoa-hia mai ratou.” (Mataio 5:7; Luka 6:36) Ma te ite maite e e aau maitai to Iehova, e turaihia tatou ia faaite i te aau maitai e te huru au mau ia haa tatou i nia ia vetahi ê, tae noa ˈtu i te feia ta tatou e poro atura. E au te reira i ta Paulo aˈoraa: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.”—Kolosa 4:6.

12. (a) I te mea e mea faaoromai rahi te Atua, ia nafea tatou i nia ia vetahi ê? (b) E turai to Iehova aau aroha ia tatou ia aha?

12 I te mea e mea faaoromai rahi te Atua, e turai to tatou hinaaro e ‘tamau i te rave i te parau maitai’ ia tatou ia faaore i te mau hape rii a te mau hoa faaroo e ia tiatonu i to ratou mau huru maitatai. (Mataio 7:5; Iakobo 1:19) E turai to Iehova aau aroha ia tatou ia faaohipa i te aroha taiva ore, tae noa ˈtu i roto i te mau tamataraa rahi roa ˈˈe. Mea unauna mau â te reira.—Maseli 19:22.

13. Ia nafea tatou i te faaite e mea “î” Iehova ‘i te parau mau’?

13 I te mea e mea “î” to tatou Metua i te raˈi ‘i te parau mau,’ e tutava tatou i te ‘faaite hua ia tatou iho ei tavini na ˈna i te parau mau.’ (Korinetia 2, 6:3-7) I roto i na mea e hitu mea faufau na Iehova, te vai ra “te arero haavare” e “te ite haavare e parau i te parau haavare ra.” (Maseli 6:16-19) No reira to tatou hinaaro e faaoaoa i te Atua i turai ai ia tatou ia ‘haapae i te haavare e ia parau i te parau mau.’ (Ephesia 4:25) Eiaha roa ˈtu tatou ia ore e faaite i te maitai mai teie.

14. No te aha e tia ˈi ia tatou ia faaore i te hara?

14 E tia atoa ia turai te parau ta te Atua i parau ia Mose, ia tatou ia faaore i te hara, ua ineine hoi Iehova i te faaore i te hara. (Mataio 6:14, 15) Papu maitai, e faautua iho â Iehova i te feia hara tatarahapa ore. E tia ïa ia tatou ia paturu i ta ˈna mau ture aveia no te maitai i te pae o te atuaturaa i te mâraa pae varua o te amuiraa.—Levitiko 5:1; Korinetia 1, 5:11, 12; Timoteo 1, 5:22.

“E ara”

15, 16. E nafea te aˈo a Paulo i papaihia i roto i te Ephesia 5:15-19 ia tauturu mai ia tamau i te faaohipa i te maitai?

15 No te tamau i te faaite i te maitai noa ˈtu te ino e haaati ra ia tatou, e tia ia tatou ia î i te varua o te Atua e ia ara i to tatou haerea. No reira, ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano no Ephesia e: ‘E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie. E eiaha to outou ei manaˈo ore, ia ite râ outou i to Iehova ra hinaaro. E eiaha ia taero i te uaina e tupu ai te taiata ra; ia î râ outou i te varua; e te paraparauraa te tahi i te tahi i te salamo, e te himene, e te sire a te varua ra, i te himeneraa ma te au o te aau ia Iehova ra.’ (Ephesia 5:15-19) E tano mau teie aˈoraa no tatou i teie nei anotau hopea faaruru atâ.—Timoteo 2, 3:1.

16 Ia hinaaro tatou e tamau i te faaohipa i te maitai, e tia ia tatou ia ara maitai e mai to te feia e faaohipa ra i te paari o te Atua to tatou haerea. (Iakobo 3:17) E tia ia tatou ia ape i te hara ino e ia î i te varua moˈa, a vaiiho ai e na te reira e aratai ia tatou. (Galatia 5:19-25) Na roto i te faaohiparaa i te haapiiraa pae varua e horoahia i te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano, e nehenehe ta tatou e tamau i te rave i te mea maitai. E haamanaˈo atoa mai te mau parau a Paulo i to Ephesia e i te rahiraa o ta tatou mau putuputuraa no te haamoriraa, e fanaˈo tatou ia himene tatou ma te aau tae i ta tatou mau “sire a te varua”—mea rahi hoi no nia ïa i te mau huru pae varua mai te maitai.

17. Ia haafifi to ratou huru tupuraa ia ratou i te haere tamau i te mau putuputuraa, ia papu i te mau Kerisetiano e maˈi ino mau to ratou te aha?

17 E to tatou mau hoa faaroo eita ta ratou e nehenehe e haere tamau mai i te mau putuputuraa Kerisetiano no te hoê maˈi ino mau? Te toaruaru ra paha ratou no te mea eita ta ratou e nehenehe e haamori noa ia Iehova ma te amui roa ˈtu e to ratou mau taeae e tuahine pae varua. Ia papu râ ia ratou e te taa ra ia Iehova to ratou huru tupuraa, e tapea oia ia ratou i roto i te parau mau, e horoa ˈtu i to ˈna varua moˈa, e e tauturu atu ia tamau i te rave i te mea maitai.—Isaia 57:15.

18. Na te aha e tauturu ia tatou ia tamau i te rave i te maitai?

18 E titau te rave-tamau-raa i te mea maitai ia ara tatou i ta tatou mau faahoaraa e ia fariu ê i te feia o ‘te au ore i te maitai.’ (Timoteo 2, 3:2-5; Korinetia 1, 15:33) E tauturu te faaohiparaa i taua aˈoraa ra ia tatou eiaha ia ‘faariri i te varua moˈa o te Atua’ na roto i te haaraa ma te taa ê roa i ta te reira aratairaa. (Ephesia 4:30) Hau atu â, e tauturuhia tatou ia rave i te mea maitai ia faatupu tatou i te mau taairaa piri e te feia mea papu e te ora ra ratou ei mau hoa o te maitai e te arataihia ra ratou e te varua moˈa o Iehova.—Amosa 5:15; Roma 8:14; Galatia 5:18.

E faatupu te maitai i te mau faahopearaa maitatai

19-21. A faatia i te tahi mau aamu e faaite ra i te faahopearaa o te faaohiparaa i te maitai.

19 Ia haere tatou i roto i te maramarama pae varua, ia auraro i te aratairaa a te varua moˈa o te Atua, e ia ara i to tatou haerea, e noaa ia tatou i te ape i te mea ino e te ‘tamau i te rave i te parau maitai.’ Ei faahoˈiraa, e faatupu te reira i te mau faahopearaa maitatai. E rave anaˈe i te aamu o Zongezile, te hoê Ite no Iehova no Afirika Apatoa. A haere ai oia i te fare haapiiraa i te hoê poipoi, ua hiˈo oia ehia ta ˈna moni rii haaputu. Ua faaite te papie no roto mai i te matini ma te hape i te hoê tino moni hau e 6 000 dala Marite. Ua turai te hoê taata tiai fare moni e te tahi atu ia ˈna ia iriti mai i te moni e ia tuu i roto i te tahi atu fare moni na ˈna iho. O na Ite faaipoipo anaˈe i ǒ raua ra oia e faaea ˈi tei faaitoito ia ˈna eiaha e iriti i te tahi noa ˈˈe moni.

20 Ia tae i to muri mai mahana ohiparaa, ua faaite o Zongezile i te hape i te fare moni. Ua itehia e fatata hoê â ta ˈna numera afata moni e ta te hoê taata tapihoo taoˈa rahi tei hape i te tuuraa i te hoê tino moni i roto i te afata moni. Ua maere roa te taata tapihoo ra e aita o Zongezile i rave rii noa ˈˈe i teie moni e ua ui atura ia ˈna e: “Eaha ta oe haapaoraa?” Ua faataa o Zongezile e e Ite no Iehova oia. Ua haapopouhia oia ma te mahanahana e te feia toroa a te fare moni tei parau e: “Te hinaaro nei matou ia riro te taata atoa mai te mau Ite no Iehova i te tia.” Oia mau, e nehenehe te haerea tia e te maitai e turai ia vetahi ê ia faahanahana ia Iehova.—Hebera 13:18.

21 Aita e titauhia ra ia riro te ohipa maitai ei mea faahiahia roa no te faatupu i te faahopearaa maitai. Ei hiˈoraa: Ua haere te hoê Ite apî e tavini ra ei poro evanelia taime taatoa i te hoê o te mau motu no Samoa i te fare maˈi no reira iho. Te tiai ra te taata no te hiˈo i te taote, ite aˈera te Ite ra e te maˈi-roa-hia ra te hoê vahine paari no muri mai ia ˈna. Ua faanaho oia e ia na mua ˈtu te vahine ra ia ˈna ia haapao-oioi-hia oia. I muri aˈe, ua farerei te Ite i taua vahine paari ra i te matete. Te haamanaˈo ra oia ia ˈna e ta ˈna ohipa maitai i te fare maˈi. “I teie nei, ua ite au e e aroha mau to te mau Ite no Iehova i to ratou taata-tupu,” o ta ˈna ïa i parau. Na mua ˈˈe, aita oia i farii nei i te poroi o te Basileia, i teie nei râ, ua faatupu te maitai i faaitehia e te Ite ra i nia ia ˈna i te faahopearaa maitai. Ua farii oia i te pûpûraa no te hoê haapiiraa bibilia i te fare e ua haamata aˈera i te fanaˈo i te ite o te Parau a te Atua.

22. Eaha te hoê ravea faahiahia roa no te ‘tamau i te rave i te parau maitai’?

22 Peneiaˈe mau e e nehenehe ta outou e faatia i te tahi mau aamu e faaite ra i te faufaaraa o te faaohiparaa i te maitai. Te hoê ravea faahiahia roa no te ‘tamau i te rave i te parau maitai,’ o te rave-tamau-raa ïa i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Mataio 24:14) Ia tamau noa tatou ma te itoito rahi i te rave i teie ohipa faufaa, a ite maite ai e teie te hoê ravea e rave ai i te maitai, i nia iho â râ i te feia e farii maitai mai. Te mea faufaa roa ˈˈe, e faahanahana ta tatou taviniraa e to tatou haerea maitai ia Iehova, te tumu mau o te maitai.—Mataio 19:16, 17.

A tamau i te “hamani maitai”

23. No te aha te taviniraa Kerisetiano e riro ai ei ohipa maitai?

23 Aita e feaaraa, e ohipa hamani maitai mau ta tatou taviniraa. E nehenehe te reira e faaora ia tatou e te feia e faaroo i te poroi o te Bibilia e te haere ïa na te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore. (Mataio 7:13, 14; Timoteo 1, 4:16) Ia rave tatou i te mau opuaraa, i reira te hinaaro e rave i te mea maitai e turai ai ia tatou ia ui ia tatou iho e: ‘E nafea teie faaotiraa e ohipa ˈi i nia i ta ˈu ohipa pororaa i te Basileia? Mea maitai mau anei te haerea ta ˈu e feruri ra? Maoti te reira, e nehenehe anei ta ˈu e tauturu ia vetahi ê ia farii i “te evanelia e tia i te vairaa” e ia faatupu i te taairaa piri e te Atua ra o Iehova?’ (Apokalupo 14:6) E roaa mai te oaoa rahi ia ravehia te hoê faaotiraa o te paturu i te mau faufaa a te Basileia.—Mataio 6:33; Ohipa 20:35.

24, 25. Eaha te tahi mau ravea e rave ai i te maitai i roto i te amuiraa, e eaha te mea e papu ia tatou ia tamau noa tatou i te faaohipa i te maitai?

24 Eiaha roa ˈtu tatou e faaiti i te faufaaraa o te mau faahopearaa maitatai o te maitai. E nehenehe ta tatou e tamau i te faaohipa i teie huru na roto i te patururaa i te amuiraa Kerisetiano e te raveraa i tei maraa ia tatou no te haapao i ta ˈna mau faufaa e to ˈna maitairaa. Papu maitai e te rave ra tatou i te maitai ia haere tamau e ia paraparau tatou i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano. E faaitoito to tatou taeraa mai i te mau hoa faaroo, e e patu ta tatou mau tatararaa faaineine-maitai-hia ia ratou i te pae varua. E rave atoa tatou i te maitai ia faaohipa tatou i ta tatou mau faufaa no te atuatu i te Piha a te Basileia e ia tauturu tatou i te haapao maitai mau atu. (Mau arii 2, 22:3-7; Korinetia 2, 9:6, 7) Oia mau, “te vai nei ta tatou ravea, e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.”—Galatia 6:10.

25 Eita ta tatou e nehenehe e ite aˈena i te mau huru tupuraa atoa e titau ra ia faaite i te maitai. A faaruru ai tatou i te mau tautooraa apî, e imi anaˈe ïa i te maramarama i roto i te mau Papai, e pure anaˈe no te ani i te varua moˈa o Iehova, e e haapao maitai roa anaˈe i to ˈna hinaaro maitai e te tia roa. (Roma 2:9, 10; 12:2) E papu ia tatou e e haamaitai rahi mai Iehova ia tatou a tamau noa ˈi tatou i te faaohipa i te maitai.

E nafea outou ia pahono?

• E nafea tatou e rave ai i te maitai rahi roa ˈˈe?

• No te aha te maitai e parauhia ˈi e e ‘hotu ta te maramarama e faatupu’?

• No te aha te maitai e parauhia ˈi e e ‘hotu ta te varua e faatupu’?

• Eaha te faahopearaa o to tatou haerea maitai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

E tauturu te Parau a te Atua e to ˈna varua moˈa ia tatou ia faaohipa i te maitai

[Hohoˈa i te api 18]

E faatupu te faaohiparaa i te maitai i te mau faahopearaa maitatai