Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tiaturi ra anei outou i te hoê Atua e vai mau ra?

Te tiaturi ra anei outou i te hoê Atua e vai mau ra?

Te tiaturi ra anei outou i te hoê Atua e vai mau ra?

Ua faanaho te Musée d’histoire naturelle no Marite i te hoê tere maimiraa no te hiˈopoa i te hoê fenua Arctique, ta te taata maimi fenua o Robert E. Peary i parau na e ua ite atu oia fatata e hitu matahiti na mua ˈtu, i te matahiti 1906.

MAI te Cap Colgate atu i te pae apatoerau tooa o te râ roa o Marite Apatoerau, ua ite atu o Peary i te mea e au ra e e mau tupuai uouo o te hoê fenua atea. Ua mairi aˈera oia i taua fenua ra o Crocker Land, te iˈoa o te hoê o to ˈna mau taata faaau i te pae moni. Eaha râ paha ïa te pǔpǔ i te oaoa i te iteraa ˈtu i te hoê fenua i mua ma te mau aivi, te mau peho, e te mau tupuai tei poˈi i te hiona! Tera râ, ua taa oioi aˈera ia ratou e e orama Arctique noa ta ratou e ite ra. Ua hape te mata o Peary i te huru o te reva, e i teie nei, ua mâuˈa te taime, te puai, e te mau ravea no te maimi i te hoê mea aita e vai mau ra.

I teie mahana, mea rahi te taata e horoa nei i to ratou here e to ratou taime no te mau atua ta ratou e manaˈo ra e te vai mau ra. I te tau o te mau aposetolo a Iesu, o Hereme e o Dia te mau atua e haamorihia ra. (Ohipa 14:11, 12) I teie tau, tau mirioni ïa atua e haamorihia ra e to te Shintoïsme, te Hindouisme, e te tahi atu â mau haapaoraa o te ao. Te parau ra iho â te Bibilia e “e rave rahi te atua, e rave rahi hoi te fatu.” (Korinetia 1, 8:5, 6) E nehenehe anei e parau e te vai mau ra teie mau atua?

Mau atua “eita e tia ia faaora mai”

A rave na, ei hiˈoraa, i te faaohiparaa i te mau hohoˈa aore ra te mau taipe i roto i te haamoriraa. No te feia e tiaturi i teie mau mea aore ra e pure na roto i te reira, e au ra e e mau faaora puai aˈe i te taata teie mau idolo, e nehenehe ratou e haamauruuru i te taata aore ra e faaora mai ia ratou i te ati. E nehenehe mau anei râ ta ratou e faaora mai? Teie ta te papai salamo i himene no nia i taua mau mea ra: “Te mau idolo no te etene, e ario ïa e te auro, e ohipa na te rima taata. E vaha to ratou, aita râ e parau; e mata to ratou, aita râ e hiˈo; e tariˈa to ratou, aita râ e faaroo; e aore hoi e aho o roto i to ratou vaha.” Oia mau, e mau atua ratou “eita e tia ia faaora mai.”—Salamo 135:15-17; Isaia 45:20.

Parau mau, e manaˈo paha te feia hamani idolo e mea ora e mea puai ta ratou mau idolo. E te tuu ra te feia haamori idolo i to ratou tiaturi i nia ia ratou. “Ua amo ratou [i te idolo] i nia i te tapono,” ta te peropheta Isaia ïa i parau, “e ua hopoi; ua tuu hoi ratou i raro.” Ua na ô â oia e: “Ua tia noa maira: e ore oia e faarue i to ˈna ra tiaraa. E ia tiaoro noa ˈtu te taata ia ˈna, e ore e tia ia parau mai; e ia roohia oia e te ati, e ore e tia ia ˈna ia faaora.” (Isaia 46:7) Te tanoraa, e vai ora ore noa te hoê idolo noa ˈtu te tiaturi rahi o te feia e turui atu i nia i te reira. E “mau atua faufaa ore” taua mau hohoˈa taraihia e mau tii faatôhia ra.—Habakuka 2:18, MN.

I teie mahana, mea matauhia te faaidoloraa, te faahanahanaraa, aore ra te haamoriraa i te mau taata hauti teata, te mau maona, te mau faanahoraa poritita, e te tahi mau aratai haapaoraa. Hau atu â, e atua te moni no te taata e rave rahi. I roto i na tupuraa, te parauhia ra e mai tera aore ra mai tera teie mau idolo, te tanoraa râ, e ere roa ˈtu mai tera. Eita roa ˈtu e noaa i teie mau idolo ia horoa i te mea e tiaihia ra e te feia e tiaturi ra ia ratou. Ei hiˈoraa, e au ra paha e o te faufaa te ravea e afaro ai e rave rahi fifi, tera râ, e puai haavare to te taoˈa rahi. (Mareko 4:19) Ua ui te hoê tane maimi e: “Nafea ia faataa i te mau pepe e te manaˈo inoino o te taata ia noaa anaˈe mai ia ratou te mea ta ratou i hinaaro rahi?” Oia, ia tapi te hoê taata i te taoˈa rahi, e tia paha ia ˈna ia haapae i te mau mea faufaa mau, mai te ea maitai, te hoê oraraa utuafare mauruuru, te mau hoa rahi, aore ra te hoê taairaa faufaa roa e te Atua Poiete. E riro noa to ˈna atua ei ‘idolo haavare’!—Iona 2:8, MN.

“Aita e parau”

Mea maamaa ia parau e mea mau te hoê mea aita e vai mau ra. I te tau o te peropheta Elia, ua haapii te feia haamori i te atua Baala i te reira na roto i te hoê tupuraa peapea. Ua tiaturi roa ratou e e mana to Baala e haamairi mai i te auahi mai te raˈi mai no te haapau i te hoê tusia animara. Inaha, ‘ua tau noa ratou i te iˈoa o Baala mai te poipoi mai e avatea ˈtura, i te pii-noa-raa e, E Baala, e faaroo mai ia matou.’ E tariˈa anei to Baala e nehenehe ai oia e faaroo e e vaha anei to ˈna e nehenehe ai oia e paraparau? Te na ô â ra te faatiaraa e: ‘Aita roa e reo; aita e parau.’ Oia mau, “aore ratou i haapaohia mai.” (Mau arii 1, 18:26, 29) Aita o Baala e vai mau ra, aita e ora ra, aore ra aita e ohipa ra.

Mea faufaa roa ïa ia ite e ia haamori tatou i te hoê Atua e vai mau ra! Teie râ, o vai o ˈna? E nafea tatou e faufaahia ˈi i te tiaturiraa ia ˈna?

[Hohoˈa i te api 3]

Te hiˈo maite ra o Egingwah, te hoa o Peary, i te iriatai no te ite atu i te fenua

Robert E. Peary

[Faaiteraa i te tumu]

Egingwah: No roto mai i te buka The North Pole: Its Discovery in 1909 Under the Auspices of the Peary Arctic Club, 1910; Robert E. Peary: NOAA

[Hohoˈa i te api 4]

Mea rahi tei haavarehia e te mea ta ratou i faaidolo i roto i teie nei ao