Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Hoê oire i nia i te mouˈa

Hoê oire i nia i te mouˈa

Hoê oire i nia i te mouˈa

“O OUTOU te maramarama o teie nei ao. E oire faatiahia i nia i te mouˈa ra, eita ïa e moe,” o ta Iesu ïa i parau i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa.—Mataio 5:14.

Mea rahi te mau oire no Iudea e no Galilea tei faatiahia i nia i te mau mouˈa, eiaha râ i raro i te mau peho. Te tumu faufaa roa ˈˈe e maitihia ˈi te tupuai aivi, o te panaˈonaˈo ore ïa. Taa ê atu i te haruraa a te mau nuu, ua matau te mau pǔpǔ eiâ i te vavahi i te mau puhapa o te mau Iseraela. (Mau arii 2, 5:2; 24:2) Mea ohie aˈe na te mau tino huiraatira mǎtaˈu ore e paruru tau fare piri roa i nia i te tupuai mouˈa maori râ te hoê oire i te fenua haehaa, e hinaarohia hoi hoê patu aano aˈe no te paruru ia ratou.

I te mea e e pinepine, mea patehia te patu o te mau fare ati Iuda i te puˈa, e ite-ohie-hia ïa mai te atea mai tau fare teatea piri i nia i te tupuai aivi. (Ohipa 23:3) I nia i te mahana i Paretetina, e anaana teie mau oire i nia i te aivi mai te hoê mori, mai te mau oire no Mediteranea i to tatou nei tau.

Ua faahiti Iesu i teie tuhaa faahiahia o na mataeinaa o Galilea e o Iudea no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ eaha te ohipa a te hoê Kerisetiano mau. “Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei,” ta ˈna ïa i parau ia ratou, “ia hiˈo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” (Mataio 5:16) Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano e rave ra i te mau ohipa maitatai ia aruehia ratou e te taata, te itehia ra to ratou haerea maitai.—Mataio 6:1.

Te ite-taa-ê-hia ra taua haerea maitai ra i roto i te mau tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova. Teie ta te hoê vea i Paniora i parau no nia i te hoê tairururaa i tupu aita i maoro aˈenei: “Te iti atu ra te anaanatae i te mau tumu parau faaroo i roto i te tahi atu mau haapaoraa, area i ǒ i te mau Ite no Iehova ra, e ere ïa mai te reira. I te mea e aita ratou e hinaaro ra ia ere te Bibilia i to ˈna faufaaraa, te faaohipa ra ratou i te Parau a te Atua.”

Mea au na Thomas, te taata tiai i te hoê tahua i te pae apatoerau tooa o te râ o Paniora ta te mau Ite i faaohipa tamau, e tia ˈtu i pihai i te feia e faaohipa ra i te Parau a te Atua. Ua faanuu oia i to ˈna faatuhaaraa tau hebedoma i te maoro ia nehenehe oia e tae i te hoê tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova. I to te mau tia e rave rahi, te feia apî atoa, tapiriraa ˈtu ia ˈna i muri aˈe i te tairururaa, no te haamauruuru ia ˈna no to ˈna haa-amui-raa i te roaraa o te mau matahiti e no te parau ia ˈna e ia maitai to ˈna faatuhaaraa, ua tahe to ˈna roimata. “Ua riro to ˈu iteraa ia outou ei hoê o te mau tupuraa maitai roa ˈˈe o to ˈu oraraa,” ta ˈna ïa i parau.

E huti mai te hoê oire i nia i te mouˈa i te ara-maite-raa o te hoê taata mataitai, no te mea e ite-maitai-hia te reira i te iriatai e e anaana te mau fare uouo atoa i nia iho i te maramarama o te mahana. Oia atoa, te ite-maitai-hia ra e mea taa ê te mau Kerisetiano mau, no te mea te faaitoito ra ratou i te pee i te mau ture aveia bibilia teitei o te haerea tia, te morare, e te aumauiui.

Hau atu â, te faaite ra te mau Kerisetiano i te maramarama o te parau mau na roto i ta ratou ohipa pororaa. Teie ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te mau Kerisetiano no te senekele matamua: “Tei ia matou mai nei teie nei toroa, e o matou hoi i arohahia mai, aita ˈtura matou i rohirohi . . . te haamaitai nei râ matou ia matou iho i te aau o te taata atoa i te faaiteraa ˈtu i te parau mau i mua i te aro o te Atua.” (Korinetia 2, 4:1, 2) Noa ˈtu e ua farerei ratou i te patoiraa i te mau vahi atoa ta ratou i poro, ua haamaitai Iehova i ta ratou taviniraa, no reira, i te area matahiti 60 T.T., ua nehenehe Paulo e papai e ua porohia te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kolosa 1:23.

I teie mahana, te rave maite atoa ra te mau Ite no Iehova i ta ratou hopoia e ‘anaana i to ratou maramarama i mua i te aro o te taata,’ mai ta Iesu i faaue. Ma te parau e ma te mau mea neneihia, te haaparare nei te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai o te Basileia i roto e 235 fenua e ati aˈe te ao nei. Ia anaana te maramarama o te parau mau bibilia i mua e rave rahi taata e naeahia, ua huri ratou i ta ratou mau papai bibilia na roto fatata e 370 reo.—Mataio 24:14; Apokalupo 14:6, 7.

I te mau vahi e rave rahi, ua rave te mau Ite i te ohipa fifi e haapii i te reo o te mau taata i faarue i to ratou fenua, mea taotiahia aore ra ua taotiahia te ohipa pororaa i reira. Ei hiˈoraa, i roto tau oire rahi aˈe i Marite Apatoerau, mea rahi te taata no Taina e no Rusia tei tae mai. Ua faaitoito te mau Ite no reira i te haapii i te reo Taina, te reo Rusia, e te tahi atu mau reo no te poro i te parau apî maitai i te feia tae apî mai. Inaha, te faaterehia ra te tahi mau haapiiraa oioi na roto i te tahi mau reo, ia nehenehe te parau apî maitai e porohia i te tahi atu â mau taata a ‘teatea noa ˈi te aua no te auhune.’—Ioane 4:35.

Ua tohu te peropheta Isaia e: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra i reira.” Na roto i to ratou haerea e ta ratou taviniraa atoa, te tauturu nei te mau Ite no Iehova i te taata i te mau vahi atoa ia haere i “te mouˈa ra o te fare o Iehova” ia haapiihia ratou i te mau eˈa o te Atua e ia haere ratou na te eˈa o te Atua. (Isaia 2:2, 3) Te faahopearaa oaoa mai ta Iesu i faaite, oia ïa e ‘haamaitai ratou paatoa i to ratou Metua i te raˈi,’ te Atua ra o Iehova.—Mataio 5:16; Petero 1, 2:12.