Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

I nia i teihea faito e au ai te mau taotiaraa i te pae o te faaipoiporaa i rotopu i te fetii i roto i te Ture a Mose, i te mau Kerisetiano no teie tau?

Aita te Ture ta Iehova i horoa na te nunaa Iseraela e faataa ra i te mau parau rii atoa no nia i te mau oroa faaipoiporaa e mau faanahoraa. Te faataa ra râ oia i te mau opaniraa no nia i te tahi mau faaipoiporaa. Ei hiˈoraa, i roto i te Levitiko 18:6-20 (MN), e ite tatou i te hoê tapura o te mau taatiraa i opanihia e te hoê “fetii piri i te pae tino.” Te haamaramarama roa ra taua mau irava ra teihea fetii piri i te pae tino e ore e tia ia taati atu te tahi i te tahi. Parau mau, aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose aore ra i taotiahia e ta ˈna mau faaueraa mana. (Ephesia 2:15; Kolosa 2:14) E ere râ te auraa e e nehenehe noa te mau Kerisetiano e tâuˈa ore i teie tuhaa ia maiti ratou i te taata e faaipoipo atu. Te vai ra te tahi mau tumu o te reira.

Na mua, te vai ra te mau ture a te ao o te taotia ra i te faaipoiporaa i rotopu i te mau fetii piri, e e tia mau â i te mau Kerisetiano ia auraro i te mau ture o te fenua i reira ratou e ora ˈi. (Mataio 22:21; Roma 13:1) Parau mau, e ere hoê â teie mau ture i tera e tera vahi. Ua niu-na-mua-hia te rahiraa o te mau ture no teie tau mai teie i nia i te mau hiˈopoaraa i te tapao tupuna. E parau mau iho â e e roohia te mau huaai i te mau hape i te pae tapao tupuna e te mau maˈi ia faaipoipo atu i te fetii piri i te pae tino. No te reira tumu e no to ratou ‘auraro i te feia mana toroa,’ e faaipoipo ai te mau Kerisetiano ma te auraro i te mau ture o te faaipoiporaa o te fenua iho.

Te vai atoa ra te mea e fariihia e te mea e ore e fariihia i roto i te totaiete i reira te hoê taata e ora ˈi. Te vai ra fatata ta te mau taˈere atoa mau ture e mau peu tumu o te faahapa ra i te faaipoiporaa i rotopu i te mau taata e fetii piri ratou, e pinepine tera mau faaipoiporaa i te hiˈohia ei mau taatiraa e te fetii piri e te opanihia hoi. Noa ˈtu e mea taa ê roa te mau taairaa taa maitai i opanihia i roto i te mau taˈere rau, “mea pinepine, e piri noa ˈtu â te mau taairaa i te pae tapao tupuna i rotopu i na taata e piti, e puai atu â e e rahi atu â te mau opaniraa aore ra te mau haaparuparuraa i te mau taatiraa o te tino i rotopu ia raua,” ta The Encyclopædia Britannica ïa e parau ra. No reira, i te vahi atoa aita e mau faaipoiporaa fetii piri, eita te mau Kerisetiano e hinaaro e haafaufaa ore i te mau peu tumu i haamauhia aore ra te manaˈo hohonu tano o te huiraatira, ia ore te amuiraa Kerisetiano aore ra te iˈoa o te Atua e faahapahia.—Korinetia 2, 6:3.

Eiaha e haamoe i to tatou manaˈo haava ta te Atua i horoa mai. Ua fanauhia te taatoaraa o te taata ma te iteraa i te mea tano e te mea hape, te mea maitai e te mea ino. (Roma 2:15) Te faaite ra to ratou manaˈo haava ia ratou eaha te mea tia e te tano e eaha te mea tia ore e te au ore, mai te peu e aita te reira i faahapehia aore ra i faaetaetahia e te mau peu piˈo. Ua faahitihiti Iehova i te reira ia ˈna i horoa i ta ˈna ture no nia i te faaipoiporaa i rotopu i te mau fetii piri i te pae tino na te mau Iseraela. Te taio nei tatou e: “Eiaha outou e rave i te mau peu o te fenua ra o Aiphiti i ta outou i parahi ra; e eiaha atoa outou e rave i te mau peu o te fenua nei o Kanaana ta ˈu e aratai ia outou nei, eiaha atoa outou e haapao i ta ratou ra haapaoraa.” (Levitiko 18:3) E poihere te mau Kerisetiano i to ratou manaˈo haava i niuhia i nia i te Bibilia e eita ratou e vaiiho e ia haaviiviihia te reira e te iteraa i te mea tano e te mea hape piˈo a te mau nunaa.—Ephesia 4:17-19.

Eaha ˈtura ïa ta tatou e nehenehe e parau? Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose, te parau maitai ra to ratou manaˈo haava ia ratou e e opani-etaeta-hia te faaipoiporaa i rotopu i te mau fetii piri i te pae tino—mai te metua tane e ta ˈna tamahine, te metua vahine e ta ˈna tamaiti, te taeae e te tuahine—i roto i te pǔpǔ Kerisetiano. * A aano noa ˈi te taairaa fetii piri, e farii te mau Kerisetiano e te vai ra te mau ture e mau faatureraa o te aratai ra i te faaipoiporaa ia au i te ture e te vai ra te mau ture aveia o te fariihia i te pae totiare e taˈere. E tia ia feruri-maitai-hia te reira ia nehenehe tatou e faaau atu i nia i te aˈoraa o te mau Papai: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra.”—Hebera 13:4.

[Nota i raro i te api]

^ No te faahohonu atu â, a hiˈo i te tumu parau ra “Le point de vue chrétien sur les mariages incestueux” i roto i te Tour de Garde o te 15 no Tiunu 1978, mau api 25-26.