Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua haapii Iehova ia mâua ia faaoromai e ia tamau maite

Ua haapii Iehova ia mâua ia faaoromai e ia tamau maite

Aamu

Ua haapii Iehova ia mâua ia faaoromai e ia tamau maite

FAATIAHIA E ARISTOTELIS APOSTOLIDIS

I te pae apatoerau i te mau vahi aivi o te Caucase, te vai ra o Pyatigorsk, oire Rusia tei tui te roo no ta ˈna mau taoˈa maitai o te repo e to ˈna ahuaraˈi haumǎrû. I ǒ nei to ˈu fanauraahia ei tama na te feia horo ê Heleni i te matahiti 1929. Hoê ahuru matahiti i muri aˈe, ia oti te mau taparahiraa, te mau ohipa riaria, e te tamâraa nunaa a te faatereraa a Staline, ua riro faahou matou ei feia horo ê i to matou faaheporaahia ia reva i Heleni.

I MURI aˈe i to matou revaraa i Pirée, i Heleni, e auraa apî roa to te taˈo “feia horo ê” no matou. E au matou i te mau taata ěê roa. Noa ˈtu e o Socrate e o Aristote to mâua to ˈu tuaana iˈoa, na iˈoa o nau philosopho Heleni tuiroo, mea varavara mâua i te faaroo i taua nau iˈoa ra. E pii te taata atoa ia mâua nau Rusia iti.

I muri iti noa ˈˈe i te tupuraa te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua pohe to ˈu mama here. O o ˈna hoi te melo faufaa roa ˈˈe o to matou utuafare, e ua ino roa matou i to ˈna moeraa. A maˈihia ˈi oia, ua haapii oia ia ˈu ia rave e rave rahi ohipa fare. Ua riro teie faaineineraa ei mea faufaa roa i roto i te oraraa i muri aˈe.

Tamaˈi e tiamâraa mai

No te tamaˈi, te faatereraa Nazi, e te topitaraa hopea ore a te mau Nuu patoi, e au ra e ua riro te mahana taitahi ei mahana hopea. Mea rahi roa te veve, te poia, e te pohe. Mai te 11raa o to ˈu matahiti, ua tia ia ˈu ia rave puai i te ohipa e to ˈu papa no te faatamaa ia matou e toru. No to ˈu ite iti i te reo Heleni e no te tamaˈi atoa e to ˈna faahopearaa, ua fifihia ta ˈu haapiiraa.

Ua hope te faatereraa Heremani ia Heleni i te avaˈe Atopa 1944. I muri iti noa ˈˈe, ua farerei au i te mau Ite no Iehova. I roto i te tiaturiraa ore e te tau ati, ua putapû to ˈu aau i te tiaturiraa bibilia o te hoê tau faahiahia i raro aˈe i te Basileia o te Atua. (Salamo 37:29) Ua riro te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te hoê oraraa hopea ore i roto i te mau tupuraa hau, i ǒ nei i nia i te fenua, ei tamǎrûraa mau i to ˈu mau pepe. (Isaia 9:7) I te matahiti 1946, ua bapetizohia mâua to ˈu papa, ei taipe o ta mâua euhe ia Iehova.

I te matahiti i muri mai, ua oaoa vau i te fariiraa i ta ˈu hopoia matamua ei tavini tiani (parauhia i muri aˈe tavini vea) i roto i te piti o te amuiraa tei faanahohia i Pirée. Te aano o ta matou tuhaa fenua, mai Pirée ïa e haere roa i Éleusis, hoê atearaa e 50 kilometera. I taua tau ra, mea rahi te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua e tavini ra i roto i te amuiraa. Ua nehenehe au e ohipa e o ratou e ua nehenehe ratou e haapii mai ia ˈu. Mea au na ˈu e amuimui ia ratou no te mea eita e pau ta ratou mau aamu ia faatia no nia i te tutavaraa puai e titauhia no te rave i te ohipa pororaa. Na roto i to ratou huru oraraa, mea maramarama maitai e e hinaarohia te faaoromai rahi e te tamau-maite-raa no te tavini ia Iehova ma te haapao maitai. (Ohipa 14:22) Auê au i te oaoa e e hau atu i te 50 amuiraa a te mau Ite no Iehova i teie vahi i teie mahana!

Hoê fifi manaˈo-ore-hia

Tau taime i muri aˈe, ua matau vau ia Eleni, te hoê vahine Kerisetiano apî itoito rahi e te haviti, i te oire no Patras. Ua momoˈahia mâua i te hopea o te matahiti 1952. Tau avaˈe râ i muri aˈe, ua maˈi-ino-hia o Eleni. Ua itea mai i te mau taote e e oru ai taata to roto i to ˈna roro, e mea ino roa o ˈna. Ua tia ia tâpû-oioi-hia oia. I muri aˈe i te faaitoito-rahi-raa, ua itea mai ia mâua te hoê taote i Ateno o te farii—noa ˈtu te navai ore o te mau ravea i tera ra tau—i te faatura i ta mâua mau tiaturiraa faaroo e i te tâpû ma te ore e pâmu i te toto. (Levitiko 17:10-14; Ohipa 15:28, 29) I muri aˈe i te tâpûraa, mea huru maitai to te mau taote manaˈo i te huru tupuraa o ta ˈu vahine momoˈa, ma te ore e haamoe e e nehenehe oia e maˈi-faahou-hia.

E nafea hoi au i roto i teie tupuraa? Ia hiˈohia te mau tupuraa tei taui, e tia anei ia ˈu ia tâpû i te momoˈaraa, e tiamâ mai atu ai au? Eita! I to ˈu momoˈaraa, ua tǎpǔ vau i te hoê mea, e ua hinaaro vau ia riro ta ˈu oia ei oia. (Mataio 5:37) Aita roa ˈtu to ˈu manaˈo i taui. Na te tuahine paari aˈe o Eleni i utuutu ia ˈna, ua maitai rii mai oia, e ua faaipoipo atura mâua i te avaˈe Titema 1954.

E toru matahiti i muri aˈe, ua maˈi-faahou-hia o Eleni, e ua tia i taua noâ taote ra ia tâpû faahou ia ˈna. I taua taime ra, ua haa oia i roto roa i te roro no te iriti roa mai i te oru ai taata. Ei faahopearaa, ua haaparuparu te hoê pae o ta ˈu vahine, e ua ino roa te vahi o te roro o te faatere i te paraparauraa. I teie nei, e mau fifi apî ïa to mâua. Noa ˈtu e mea ohie roa te ohipa, e fifi rahi ïa no ta ˈu vahine here. No to ˈna huru tupuraa e ino noa ˈtura, ua tia ia taui-rahi-hia ta mâua tereraa ohipa matauhia. Hau roa ˈtu â, ua titauhia te faaoromai rahi e te tamau-maite-raa.

I taua taime ra te riroraa te faaineineraa ta to ˈu mama i horoa mai ei mea faufaa roa. I te mau aahiata atoa, e faaineine au i te mau mea atoa no te tamaa, e na Eleni e tunu. E pinepine roa, e titau manihini mâua i te taata, tae noa ˈtu i te mau tavini taime taatoa, te feia ta mâua e haapii ra i te Bibilia, e te mau hoa Kerisetiano veve o te amuiraa. E parau ratou paatoa e mea au roa iho â teie mau maa! Ua haa amui mâua Eleni i te rave i te tahi atu mau ohipa fare, ia mâ e ia naho to mâua fare. Ua tamau noa teie huru oraraa fifi roa ino e 30 matahiti i te maoro.

Te itoito rahi noa ˈtu te tino paruparu

E maere roa vau e te tahi atu ia ite matou e aita hoê aˈe mea i faaiti mai i te here o ta ˈu vahine ia Iehova e to ˈna itoito rahi e tavini ia ˈna. I muri aˈe, e ma te tutavaraa tuutuu ore, ua nehenehe Eleni e paraparau maa vahi iti roa. Mea au na ˈna e faaite i te parau apî maitai o te Bibilia i te taata i roto i te aroâ. I roto i to ˈu mau tere ohiparaa, e afai atoa vau ia ˈna e e tapea vau i te pereoo i te hoê hiti purumu mea rahi te taata. E taviri oia i te hiˈo pereoo i raro, a titau manihini atu ai i te taata e hahaere ra ia rave i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! I te hoê taime, ua opere oia e 80 vea i roto e piti hora. E pinepine roa, e haapau roa oia i te mau vea tahito aˈe atoa e vai ra i roto i te amuiraa. Mea tamau atoa o Eleni i roto i te tahi atu â huru pororaa.

I te roaraa o tera mau matahiti atoa i paruparu ai ta ˈu vahine, o mâua noa te haere i te mau putuputuraa. Aita roa ˈtu oia i mairi hoê noa ˈˈe tairururaa, i te taime atoa i tia ˈi ia mâua ia reva i te ara no te mea te hamani-ino-hia ra te mau Ite no Iehova i Heleni. Noa ˈtu to ˈna mau taotiaraa, ua oaoa oia i te haere i te mau tairururaa i Auteteria, i Heremani, i Kupero, e i te tahi atu mau fenua. Aita roa ˈtu o Eleni i autâ aore ra i riro ei mea ohipa rahi, i te taime atoa e haafifi ai ta ˈu mau hopoia i maraa noa i roto i te taviniraa ia Iehova, ia ˈna.

No ˈu nei, ua horoa mai teie huru tupuraa i te hoê haapiiraa maoro i te faaoromai e te tamau-maite-raa. E rave rahi taime to ˈu iteraa i te rima tauturu o Iehova. Ua rave te mau taeae e te mau tuahine i te mau haapaeraa mau no te tauturu roa mai ia mâua, e ua paturu maitai mai te mau taote ia mâua. I te roaraa o taua mau matahiti fifi ra, aita roa ˈtu mâua i ere i te mau mea faufaa o te oraraa, noa ˈtu e aita vau i nehenehe e rave i te ohipa ma te taime taatoa no to mâua huru tupuraa fifi roa. Ua haapao na mua noa mâua i te mau faufaa a Iehova e ta ˈna taviniraa.—Mataio 6:33.

Mea rahi tei ui mai eaha tei turu ia mâua i te roaraa o tera tau fifi mau. Ia haamanaˈo vau i teie nei, te taa ra ia ˈu e na te haapiiraa bibilia taitahi, te pure haavare ore i te Atua, te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te raveraa ma te itoito rahi i te ohipa pororaa, i haapuai i to mâua faaoromai e to mâua tamau-maite-raa. Ua haamanaˈo noa mâua i te mau parau faaitoito o te Salamo 37:3-5: “E tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai . . . E haapopou atu hoi oe ia Iehova . . . E tuu atu i to parau ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira.” Te tahi atu irava tei riro ei mea faufaa no mâua, o te Salamo 55:22 ïa: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai.” Mai te hoê tamarii e tiaturi roa ra i to ˈna metua tane, aita noa mâua i tuu i ta mâua mau hopoia ia Iehova ra, ua vaiiho atoa râ mâua i te reira ia ˈna ra.—Iakobo 1:6.

I te 12 no Eperera 1987, a poro ai ta ˈu vahine i mua mai i to mâua fare, ua tano te hoê opani auri teiaha e piri ra na muri mai ia ˈna, ua pee oia i nia i te hiti purumu, e ua pepe roa ino oia. Ei faahopearaa, ua vai noa oia i roto i te coma i na toru matahiti i muri mai. Ua pohe oia i te omuaraa o te matahiti 1990.

Tavini-maitai-roa-ino-raa ia Iehova

I te matahiti 1960, ua nominohia vau ei tavini amuiraa i Nikaia, i Pirée. Mai reira mai, ua nehenehe au e tavini i roto i te tahi atu mau amuiraa i Pirée. Noa ˈtu e aita roa ˈtu ta ˈu iho e tamarii, ua oaoa vau i te tautururaa e rave rahi tamarii pae varua ia mau maite i roto i te parau mau. I teie nei, te tavini nei te tahi pae o ratou ei matahiapo o te amuiraa, ei tavini tauturu, ei pionie, e ei melo o te fetii o te Betela.

I muri aˈe i te faanaho-faahou-raahia te faatereraa manahune i Heleni i te matahiti 1975, ua nehenehe te mau Ite no Iehova e faatupu i ta ratou mau tairururaa ma te fifi ore, ma te ore e tapuni faahou i roto i te mau uru raau. I teie nei, mea faufaa roa te ite aravihi ta te tahi pae o matou i fanaˈo a faanaho ai matou i te mau tairururaa i te ara. No reira, ua oaoa vau i te taviniraa i roto e rave rau tomite tairururaa e rave rahi matahiti i te maoro.

I muri aˈe, i te matahiti 1979, ua opuahia e hamani i te Fare Tairururaa matamua i Heleni, i pihai ia Ateno. Ua maitihia vau no te tauturu i te faanaho e i te haapao i teie opuaraa paturaa rahi. Ua titau-atoa-hia te faaoromai rahi e te tamau-maite-raa no te rave i teie ohipa. Ua faatupu te ohiparaa e toru matahiti e te mau hanere taeae e tuahine tei haapae ia ratou, i te hoê taairaa puai o te here e te auhoêraa i rotopu ia matou. Ua puta roa te mau haamanaˈoraa o teie paturaa i roto i to ˈu aau.

Haamâharaa i te mau hinaaro pae varua o te feia tapeahia

Tau matahiti i muri aˈe, ua matara mai te hoê ravea apî. I pihai i te tuhaa fenua a ta ˈu amuiraa, i Korydallos, te vai ra hoê o te mau fare tapearaa rahi roa ˈˈe i Heleni. Mai te avaˈe Eperera 1991 mai, ua nominohia vau no te haere i teie fare tapearaa i te mau hebedoma atoa ei tavini Ite no Iehova. I ǒ, ua faatiahia vau e faatere i te mau haapiiraa bibilia e e faatupu i te mau putuputuraa Kerisetiano e te feia tapeahia e anaanatae ra. Mea rahi o ratou tei rave i te mau tauiraa rahi, ei faaiteraa i te puai rahi o te Parau a te Atua. (Hebera 4:12) Ua maere te mau rave ohipa o te fare tapearaa e te tahi atu feia tapeahia. Ua tuuhia te tahi o te feia tapeahia ta ˈu i haapii i te Bibilia e i teie nei, e feia poro ratou i te parau apî maitai.

No te hoê taime, ua haapii au e e toru feia hoo raau taero matau-maitai-hia. I te mea e ua haere ratou i mua i te pae varua, ua haere mai ratou i ta ratou haapiiraa bibilia ma te taa hahuhia, ma te rouru pahere-maitai-hia, e ma te ahu oomo e te hoê taamu arapoa i ropu i te avaˈe Atete—hoê o te mau avaˈe veavea roa ˈˈe i Heleni! Ua horo mai te faatere fare tapearaa, te tiai rahi, e te tahi mau rave ohipa e mataitai i teie ohipa faahiahia roa. Ua maere roa ratou!

Ua tupu te tahi atu ohipa faaitoito i roto i te tuhaa tapearaa no te mau vahine. Ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia e te hoê vahine o te tapeahia e a muri noa ˈtu no te taparahiraa taata. Mea matauhia oia no ta ˈna mau peu orure hau. Aita râ i maoro, ua hopoi mai te parau mau bibilia ta ˈna e haapii ra i te mau tauiraa faahiahia, a ite atu ai te taata e rave rahi e e au oia i te hoê liona tei taui ei arenio! (Isaia 11:6, 7) Ua fanaˈo oioi aˈera oia i te faatura e te tiaturi o te vahine faatere o te fare tapearaa. Ua oaoa vau i te iteraa ia ˈna ia haere maitai i mua i te pae varua e ia pûpû ia ˈna iho na Iehova.

Tautururaa i te feia tino paruparu e te ruhiruhia

Na roto i te iteraa i ta ˈu vahine ia faaruru maoro i te maˈi, ua tâuˈa ˈtu â vau i te mau hinaaro o te feia maˈi e o te mau ruhiruhia i rotopu ia matou. I te mau taime atoa e vauvau ai ta tatou mau papai i te mau tumu parau o te faaitoito ra ia tatou ia tauturu ma te here i tera mau taata, e anaanatae noa vau. Mea au na ˈu tera mau tumu parau e e haaputu vau i te reira. A mairi ai tau matahiti, ua haaputu vau e hau atu i te hoê hanere api—ma te haamata e te tumu parau “Faisons preuve de considération envers les personnes âgées ou affligées,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 1962 na roto i te reo Beretane (15 no Eperera 1970 na roto i te reo Farani). Te faaite ra e rave rahi o teie mau tumu parau e mea maitai ia faanaho te amuiraa taitahi i te tauturu i te feia maˈi e te ruhiruhia.—Ioane 1, 3:17, 18.

Ua faanaho te mau matahiapo i te hoê pǔpǔ taeae e tuahine o te haavata ia ratou no te haapao i te mau hinaaro o te feia maˈi e te ruhiruhia i roto i ta matou amuiraa. Ua faanaho matou i te mau rima tauturu i roto e rave rau pǔpǔ—te vai ra o te nehenehe e tauturu i te ao, te tahi atu i te po, te tahi atu o te haapao i te faurao, e te feia o te vata e 24 hora i te mahana. Ua riro teie pǔpǔ hopea mai te hoê pǔpǔ mono oioi.

Mea faaitoito te mau faahopearaa o taua mau tutavaraa ra. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê o te mau tere farereiraa i te mau mahana atoa, ua itehia ˈtu te hoê tuahine maˈi o o ˈna anaˈe to ˈna faaearaa, i raro ua matapoirihia. Ua faaara matou i te hoê tuahine e faaea ra i pihai mai e e pereoo to ˈna. Ua faahoro oia i te tuahine maˈi i te fare maˈi fatata roa ˈˈe i roto tau minuti—hoê ahuru noa minuti! Ua parau te mau taote e na te reira i faaora i teie vahine.

Mea mauruuru roa ia faaite te feia tino paruparu e te ruhiruhia i te aau mehara i te mau melo o te pǔpǔ. Mea tamahanahana te tiaturiraa e ora e teie mau taeae e mau tuahine i roto i te faanahoraa apî a te Atua i roto i te mau tupuraa taa ê. E te tahi atu â haamaitairaa, o te iteraa ïa e te tauturuhia ra ratou ia faaoromai maoti te turu ta ratou e fanaˈo ra i roto i to ratou mau mauiui.

Ua hopoi mai te tamau-maite-raa i te mau haamaitairaa

I teie nei, te tavini nei au ei matahiapo i roto hoê o te mau amuiraa no Pirée. Noa ˈtu te matahiti rahi e te maˈimaˈi, te oaoa nei au e e nehenehe noâ ta ˈu e rave ma te itoito i te mau ohipa a te amuiraa.

I te roaraa o te mau matahiti, ua titauhia te tuutuu ore e te tamau-maite-raa no te mau tupuraa fifi roa, te mau haafifiraa, e te mau tupuraa manaˈo-ore-hia. Tera râ, ua horoa noa mai Iehova i te puai hinaarohia ia faaruru vau i teie mau fifi. E pinepine, ua ite au i te tanoraa o te mau parau a te papai salamo: “Ia parau vau ra, Te pahee nei tau avae, e tauturu mai to hamani maitai ra ia ˈu, e Iehova. I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau [nephe].”—Salamo 94:18, 19; MN.

[Hohoˈa i te api 25]

E ta ˈu vahine o Eleni, i muri aˈe i te piti o to ˈna tâpûraahia, i te matahiti 1957

[Hohoˈa i te api 26]

I te hoê tairururaa i Nuremberg, i Heremani, i te matahiti 1969

[Hohoˈa i te api 28]

Te pǔpǔ taeae e tuahine tei tauturu i te feia maˈi e te ruhiruhia