Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua noaa anei ia outou “te varua parau mau”?

Ua noaa anei ia outou “te varua parau mau”?

Ua noaa anei ia outou “te varua parau mau”?

‘E horoa mai te Metua i te tahi [tauturu] ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei, o te varua parau mau ïa.’—IOANE 14:16, 17; MN.

1. Eaha te parau faufaa ta Iesu i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ i to ˈna mau taime hopea e ratou i roto i te piha i nia?

 “E TE Fatu, e haere tia oe i hea?” Hoê tera o te mau uiraa ta te mau aposetolo a Iesu i ui atu ia ˈna i to ˈna mau taime hopea e ratou i roto i te hoê piha i nia i Ierusalema. (Ioane 13:36) A tupu ai te putuputuraa, ua faaara Iesu ia ratou e i teie nei, e tia ia ˈna ia vaiiho ia ratou no te hoˈi i to ˈna Metua ra. (Ioane 14:28; 16:28) Eita ïa oia e parahi tino faahou mai ia ratou ra e haapii ia ratou e e pahono i ta ratou mau uiraa. Ua tamahanahana râ oia ia ratou a na ô ai e: “Na ˈu hoi e ani atu i te Metua ra, e na ˈna e horoa mai i te tahi [“tauturu,” MN] [aore ra, tamahanahana] ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei.”—Ioane 14:16, nota i raro i te api.

2. Eaha ta Iesu i fafau e tono mai i ta ˈna mau pǐpǐ ra ia haere ê oia?

2 Ua faataa Iesu eaha taua tauturu ra e e nafea te reira ia tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua parau oia ia ratou e: ‘Taua parau ra, aore hoi au i parau atu ia outou i te matamua ra, no te mea tei pihai atoa iho vau ia outou. E teie nei, te haere tia nei au ia ˈna ra i tei tono mai ia ˈu nei ra. E maitai ai outou o vau e haere ê nei; ahiri au aore i haere ê, e ore e tae mai te [tauturu] ia outou nei; ia haere ê râ vau ra, na ˈu ïa oia e tono mai ia outou nei. Ia tae mai râ te varua parau mau ra, na ˈna ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa ra.’—Ioane 16:4, 5, 7, 13; MN.

3. (a) Inafea ra te tonoraahia “te varua parau mau” i te mau Kerisetiano matamua ra? (b) Eaha te hoê ravea faufaa i riro ai te varua ei “tauturu” no ratou?

3 Ua tupu teie parau fafau i te Penetekose 33 T.T. mai ta te aposetolo Petero i haapapu: “O taua Iesu nei â ta te Atua i faatia aˈenei i nia, o matou atoa nei hoi te ite. E teie nei, ua faateiteihia oia i te rima atau o te Atua, e ua noaa mai i te Metua ra te [varua moˈa] i parauhia maira, ua ninii mai oia i teie ta outou e hiˈo nei, e ta outou e faaroo nei.” (Ohipa 2:32, 33; MN) Mai ta tatou e ite mai, ua faatupu te varua moˈa i niniihia i te Penetekose e rave rahi mau mea no te mau Kerisetiano matamua. Ua fafau râ Iesu e “e faaite faahou mai” “te varua parau mau ra” ‘i te mau parau atoa ta ˈna i parau atu ia ratou.’ (Ioane 14:26) Maoti te reira e nehenehe ai ta ratou e haamanaˈo i te taviniraa e te mau haapiiraa a Iesu, e tae noa ˈtu i te mau taˈo iho ta ˈna i faahiti, e e papai roa ˈtu. E tauturu iho â râ te reira i te aposetolo paari ra o Ioane i te hopea o te senekele matamua T.T. ia haamata oia i te papai i ta ˈna Evanelia, to roto hoi te aˈoraa faahiahia ta Iesu i horoa i to ˈna haamauraa i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa.—Ioane, mau pene 13-17.

4. Mea nafea to “te varua parau mau” tautururaa i te mau Kerisetiano matamua i faatavaihia?

4 Ua fafau atoa Iesu i taua mau pǐpǐ matamua ra e e “haapii mai” te varua ‘i te mau mea atoa ia ratou’ e e ‘aratai ia ratou i te parau mau atoa ra.’ E tauturu te varua ia taa ia ratou te mau mea hohonu aˈe o te mau Papai e ia tapea i to ratou tahoêraa i te pae manaˈo, maramarama e opuaraa. (Korinetia 1, 2:10; Ephesia 4:3) Ua haamana ïa te varua moˈa i taua mau Kerisetiano matamua ra e haa ei pǔpǔ o te “tavini haapao maitai e te paari” ia horoa ratou i te “maa i te hora mau ra” na te mau Kerisetiano taitahi i faatavaihia.—Mataio 24:45.

E faaite te varua

5. (a) Eaha te tiaturiraa apî ta Iesu i tuu atu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ i te po 14 no Nisana 33 T.T.? (b) Eaha te tuhaa a te varua moˈa i roto i te tupuraa o ta Iesu parau fafau?

5 I te po 14 no Nisana 33 T.T., ua faahiti Iesu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ e e farii oia ia ratou a muri aˈe e e parahi ratou ia ˈna ra e i to ˈna Metua ra i te raˈi. Ua parau oia ia ratou e: “E rave rahi te parahiraa mau i te fare o tau Metua ra; ahiri aita ra, ua parau atu ïa vau ia outou. Te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou. E ua oti anaˈe i te faaauhia e au te hoê vahi no outou ra, e hoˈi mai au e aratai ia outou i o ˈu ra; ei reira atoa outou i te vahi e parahihia e au ra.” (Ioane 13:36; 14:2, 3) E faatere ratou e oia i roto i to ˈna Basileia. (Luka 22:28-30) Ia fanaˈo ratou i teie tiaturiraa i te raˈi, e tia ia ratou ia ‘fanauhia e te varua’ ei tamarii varua a te Atua e ia faatavaihia no te tavini ei arii e ei tahuˈa e te Mesia i te raˈi.—Ioane 3:5-8; Korinetia 2, 1:21, 22; Tito 3:5-7; Petero 1, 1:3, 4; Apokalupo 20:6.

6. (a) Afea ra te haamataraa te parauraa no te raˈi, e ehia te fanaˈo i teie parauraa? (b) Ua bapetizohia tei parauhia i roto i te aha?

6 Ua haamata teie “parauraa no te raˈi” i te Penetekose 33 T.T. e, i te pae rahi, e au ra e ua hope i ropu i te mau matahiti 1930. (Hebera 3:1) Te rahiraa o tei tapaohia e te varua moˈa no te riro ei melo o te Iseraela pae varua, 144 000 ïa ‘i tauihia no roto i te taata nei.’ (Apokalupo 7:4; 14:1-4) Ua bapetizohia ratou i roto i te tino varua o te Mesia, i roto i ta ˈna amuiraa, e i roto i to ˈna pohe. (Roma 6:3; Korinetia 1, 12:12, 13, 27; Ephesia 1:22, 23) I muri aˈe i to ratou bapetizoraa e faatavairaa i te varua moˈa, ua haamata ratou i te hoê oraraa faatusia, oia hoi te hoê oraraa ma te hapa ore e tae noa ˈtu i to ratou poheraa.—Roma 6:4, 5.

7. No te aha e tia ˈi e o te mau Kerisetiano faatavaihia anaˈe te rave i te mau taoˈa taipe i te oroa Haamanaˈoraa?

7 Ei Iseraela pae varua, tei roto teie mau Kerisetiano faatavaihia i te hoê faufaa apî i haamauhia i rotopu ia Iehova e ‘te Iseraela o te Atua.’ (Galatia 6:16; Ieremia 31:31-34) Ua haamanahia te faufaa apî e te toto maniihia o te Mesia. Ua faahiti Iesu i te reira i to ˈna haamauraa i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa. Te faatia ra Luka e: “Ua rave ihora oia i te pane, haamaitai atura i te Atua, vavahi ihora, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, O tau tino teie e horoahia na outou nei, e na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu. E ua na reira atoa hoi i te auˈa ia oti aˈe te amuraa, na ô atura, Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” (Luka 22:19, 20) O te toea o te tino 144 000 e vai noa râ i te fenua nei te tia ia rave i te pane e te uaina taipe i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia.

8. E nafea te feia faatavaihia e ite ai e ua parauhia ratou no te raˈi?

8 E nafea te feia faatavaihia e ite ai e ua parauhia ratou no te raˈi? E faaite te varua moˈa ia ratou ma te hape ore. Ua papai te aposetolo Paulo ia ratou e: ‘O te feia atoa i arataihia e te varua o te Atua ra, e tamarii anaˈe ïa ratou na te Atua. O te varua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua. E tamarii ra, e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia; te pohe apipiti nei hoi tatou e oia atoa, ia haamaitai-apipiti-hia tatou e oia atoa.’ (Roma 8:14-17) No te puai o teie faaiteraa a te varua, e tia i te feia e feaa rii noa ˈˈe ra e ua parauhia anei ratou no te raˈi ia faaoti ma te tano e aita ratou i parauhia, e eiaha ïa ratou e rave i te mau taoˈa taipe i te oroa Haamanaˈoraa.

Te varua e te mau mamoe ê atu

9. Eaha na pǔpǔ taa ê i faahitihia i roto i te mau Evanelia e te buka Apokalupo?

9 Ma te manaˈo i te numera taotiahia o te mau Kerisetiano i parauhia no te riro ei Iseraela pae varua, ua faahiti Iesu ia ratou mai te “nǎnǎ iti.” Ua fariihia ratou i roto i te “aua” o te faufaa apî, taa ê atu i te mau “mamoe ê atu” aita i numerahia ta Iesu i parau e e haaputu atoa oia e tia ˈi. (Luka 12:32; Ioane 10:16) E riro to te mau mamoe ê atu e haaputuhia i te anotau hopea ei “feia rahi roa” i faataahia no te ora ˈtu i “te ati rahi” ma te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua paradaiso. Ma te faahiahia, te faataa ê ra te orama i tae mai ia Ioane ra i te hopea o te senekele matamua T.T. i teie feia rahi roa e na 144 000 melo o te Iseraela pae varua. (Apokalupo 7:4, 9, 14) E noaa atoa anei te varua moˈa i te mau mamoe ê atu, e mai te peu e e, e nafea te reira ia ohipa i roto i to ratou oraraa?

10. Eaha te auraa e e bapetizohia te mau mamoe ê atu ‘i te iˈoa o te Metua, e o te Tamaiti, e o te varua moˈa’?

10 E tuhaa faufaa mau ta te varua moˈa i roto i te oraraa o te mau mamoe ê atu. E faataipe ratou i ta ratou pûpûraa na Iehova na roto i te bapetizoraa ‘i te iˈoa o te Metua, e o te Tamaiti, e o te varua moˈa.’ (Mataio 28:19) E farii ratou i te mana arii o Iehova, e auraro i te Mesia ei Arii e ei Taraehara no ratou, e e auraro i te ohiparaa a te varua, aore ra puai ohipa, o te Atua, i roto i to ratou oraraa. I tera e tera mahana, e tutava ratou i te faahotu i roto i to ratou oraraa i “ta te [varua] e faatupu,” oia hoi ‘te [aroha], te oaoa, te hau, te faaoromai, te [aau maitai], te maitai, te faaroo, te [mǎrû], te hitahita ore.’—Galatia 5:22, 23; MN.

11, 12. (a) E nafea te feia faatavaihia ia haamoˈahia na roto i te hoê ravea taa ê roa? (b) E nafea te mau mamoe ê atu ia haamoˈahia?

11 E tia atoa i te mau mamoe ê atu ia vaiiho i te Parau a te Atua e i to ˈna varua moˈa ia tamâ, aore ra ia haamoˈa, ia ratou. Ua haamoˈa-aˈena-hia te feia faatavaihia na roto i te hoê ravea taa ê roa, ua faarirohia ei feia tia e te moˈa ei vahine faaipoipo na te Mesia. (Ioane 17:17; Korinetia 1, 6:11; Ephesia 5:23-27) Te faahiti ra te peropheta Daniela ia ratou mai ‘te feia moˈa no Tei Teitei’ o te farii i te Basileia o “te Tamaiti a te taata,” te Mesia ra o Iesu. (Daniela 7:13, 14, 18, 27) Na mua ˈˈe, na roto ia Mose e ia Aarona, ua parau Iehova i te nunaa Iseraela e: “O vau hoi to outou Atua ra o Iehova; e haamoˈa hoi ia outou iho, ia moˈa outou no te mea te moˈa nei au.”—Levitiko 11:44.

12 Te auraa tumu o te taˈo ra “haamoˈaraa,” o “te ohipa ïa aore ra raveraa e faariro ei moˈa, e faataa ê, aore ra e faataa no te taviniraa i te Atua ra o Iehova; te riroraa ei mea moˈa, aore ra ei mea tamâhia.” Aˈena i te matahiti 1938 ra, ua parau Te Pare Tiairaa e “e tia” i te mau Ionadaba, aore ra te mau mamoe ê atu, “ia ite e mea titauhia te pûpûraa e te haamoˈaraa i te taata atoa e riro ei melo o te feia rahi roa e te ora i nia i te fenua.” I roto i te orama o te feia rahi roa i papaihia i roto i te buka Apokalupo, te faahitihia ra ratou mai te feia tei “horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio” e o te “haamori” ra ia Iehova “i te rui e te ao i roto i to ˈna ra hiero.” (Apokalupo 7:9, 14, 15) Ma te tauturu a te varua moˈa, e tutava te mau mamoe ê atu e ia raea ia ratou te mau titauraa a Iehova i te pae o te moˈaraa.—Korinetia 2, 7:1.

Hamani-maitai-raa i te mau taeae o te Mesia

13, 14. (a) Ia au i te parabole a Iesu o te mau mamoe e te mau puaaniho, tei te aha e ora ˈi te mau mamoe ê atu? (b) I teie nei anotau hopea, mea nafea to te mau mamoe ê atu hamani-maitai-raa i te mau taeae o te Mesia?

13 Ua haamahitihiti Iesu i te taairaa piri i rotopu i te mau mamoe ê atu e te nǎnǎ iti i roto i ta ˈna parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho e vai ra i roto i ta ˈna parau tohu no nia i “te hopea o te faanahoraa o te mau mea.” I roto i taua parabole ra, ua faaite maitai te Mesia e ua taai-piri-hia te ora o te mau mamoe ê atu i to ratou haerea i nia i te feia faatavaihia ta ˈna i parau “tau mau taeae.” Ua parau oia e: “Ei reira te arii e parau aˈe ai i tei tana rima atau ra, A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te [ao] nei ra. . . . Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia ˈu.”—Mataio 24:3, MN; 25:31-34, 40; MN.

14 Te faahiti ra te parau ra “o outou i na reira” i te mau ohipa tauturu î i te here i ravehia no te mau taeae fanauhia e te varua o te Mesia ta te ao a Satani i faariro ei feia ěê, a huri atoa ˈi i te tahi pae i roto i te tapearaa. Ua hinaaro ratou i te maa, te ahu e tano, e ia utuutuhia to ratou maˈi. (Mataio 25:35, 36, nota i raro i te api) I teie nei anotau hopea, mai te matahiti 1914 mai, mea rahi to te feia faatavaihia tei roohia i taua mau huru tupuraa ra. Te haapapu ra te tuatapaparaa no teie tau o te mau Ite no Iehova e ua turuhia ratou e to ratou mau hoa taiva ore, te mau mamoe ê atu, tei turaihia e te varua.

15, 16. (a) I roto i teihea ohipa to te mau mamoe ê atu tauturu-taa-ê-raa i te mau taeae faatavaihia o te Mesia i te fenua nei? (b) Mea nafea to te feia faatavaihia faaiteraa i to ratou mauruuru i te mau mamoe ê atu?

15 Ua fanaˈo taa ê te mau taeae faatavaihia o te Mesia e vai ra i te fenua nei i teie nei anotau hopea, i te turu itoito a te mau mamoe ê atu i roto i te haapaoraa i te faaueraa a te Atua e ‘parau haere i te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.’ (Mataio 24:14; Ioane 14:12) A topa noa ˈi te numera o te feia faatavaihia i te fenua nei i te roaraa o te mau matahiti, ua maraa noa to te mau mamoe ê atu e tae roa ˈtu i te mau mirioni. Ua tavini te mau tausani o ratou ei feia poro taime taatoa—ei pionie e ei mitionare—a faatae ai i te parau apî maitai o te Basileia i “te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) E rave te tahi atu i te ohipa faaiteraa ia au i tei maraa ia ratou e e turu ma te oaoa i teie ohipa faufaa i te moni.

16 Auê te mau taeae faatavaihia o te Mesia i te mauruuru i teie turu taiva ore a to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu! Ua faataa-maitai-hia to ratou huru aau i roto i te buka ra Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ ta te pǔpǔ o te tavini i horoa mai i te matahiti 1986 ra. Te na ô ra e: “Mai te Piti o te Tamaˈi Rahi maira, ua tupu te hoê tuhaa rahi o te parau tohu a Iesu no nia i te ‘hopea o te amuiraa o te mau mea nei’ maoti te ohipa i ravehia e te mau melo o te ‘feia rahi roa’ o te mau ‘mamoe ê atu.’ . . . Mauruuru i te ‘feia rahi roa’ . . . no te mau reo atoa e te mau nunaa atoa no te ohipa itoito mau ta ratou i rave i roto i te tupuraa o te parau tohu a [Iesu] i roto i te Mataio 24:14!”

‘Ia ore ia maitai roa maori râ na roto ia tatou’

17. E nafea te feia haapao maitai no tahito ra o te faatiahia i te fenua nei ‘ia ore ia maitai roa maori râ na roto i’ te feia faatavaihia?

17 Ei melo faatavaihia e a faahiti ai i te mau tane e te mau vahine haapao maitai tei ora na hou te Mesia, ua papai te aposetolo Paulo e: “E roo maitai tei noaa ia ratou atoa nei i te faaroo, aita râ i noaa tei parauhia maira: no te mea ua vaiihohia e te Atua te mea maitai rahi atu no tatou [te feia faatavaihia], ia ore [“ratou ia maitai roa maori râ na roto ia,” MN] tatou.” (Hebera 11:35, 39, 40) I roto i te Mireniuma, e haa te Mesia e to ˈna na taeae faatavaihia 144 000 i nia i te raˈi ei arii e ei tahuˈa e e faatae mai ratou i te mau maitai o te tusia taraehara o te Mesia i nia i te fenua nei. E “maitai roa” ïa te mau mamoe ê atu i te pae tino e feruriraa.—Apokalupo 22:1, 2.

18. (a) Eaha ta te mau parau bibilia e tia ia tauturu i te mau mamoe ê atu ia haafaufaa? (b) Te tiai ra te mau mamoe ê atu i “te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua” ma teihea tiaturiraa?

18 Maoti teie mau mea atoa, e tia ia mau maitai i te mau mamoe ê atu no te aha te mau Papai Heleni Kerisetiano e huti rahi ai i te ara-maite-raa i nia i te Mesia e to ˈna mau taeae faatavaihia e ta ratou tuhaa faufaa i roto i te tupuraa o te mau opuaraa a Iehova. No reira, no te mau mamoe ê atu, e fanaˈoraa taa ê te tururaa i te pǔpǔ o te tavini faatavaihia a tiai ai i “te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua” i Aramagedo e i te roaraa o te Mireniuma. E nehenehe ratou e ru e ia “faaorahia” ratou “i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:19-21.

Tahoêhia e te varua i te oroa Haamanaˈoraa

19. Eaha ta “te varua parau mau” i rave no te feia faatavaihia e to ratou mau hoa, e e nafea ratou e tahoêhia ˈi ma te faahiahia i te ahiahi 28 no Mati?

19 I roto i ta ˈna pure hopea i te po 14 no Nisana 33 T.T., ua parau Iesu e: ‘Te pure nei au ia riro ratou atoa ei hoê; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua, ia faaroo to te ao e na oe au i tono mai.’ (Ioane 17:20, 21) No to ˈna aroha, ua tono mai te Atua i ta ˈna Tamaiti ia horoa oia i to ˈna ora no te faaora i te feia faatavaihia e te ao o te huitaata faaroo. (Ioane 1, 2:2) Ua tahoê “te varua parau mau” i te mau taeae o te Mesia e to ratou mau hoa. I te ahiahi 28 no Mati, i muri aˈe i te toparaa mahana, e putuputu na pǔpǔ e piti no te haapao i te oroa o te poheraa o te Mesia e te haamanaˈo i te mau mea atoa ta Iehova i rave no ratou na roto i te tusia o ta ˈna Tamaiti here, te Mesia ra o Iesu. Ia haapaari to ratou taeraa mai i taua oroa faufaa ra i to ratou tahoêraa e ia faaapî i to ratou faaoti-maite-raa e tamau i te rave i te hinaaro o te Atua, a haapapu ai e te oaoa ra ratou e to roto ratou i te feia ta Iehova e here ra.

Ei hiˈo-faahou-raa

• Inafea ra te tonoraahia “te varua parau mau” i te mau Kerisetiano matamua ra, e mea nafea te reira i te riroraa ei “tauturu”?

• E nafea te feia faatavaihia e ite ai e ua parauhia ratou no te raˈi?

• E nafea te varua o te Atua e ohipa ˈi i nia i te mau mamoe ê atu?

• Mea nafea to te mau mamoe ê atu hamani-maitai-raa i te mau taeae o te Mesia, e no te aha ratou ‘e ore ai e maitai roa maori râ na roto i’ te feia faatavaihia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua niniihia “te varua parau mau” i nia i te mau pǐpǐ i te Penetekose 33 T.T.

[Hohoˈa i te api 23]

Ua hamani maitai te mau mamoe ê atu i te mau taeae o te Mesia na roto i te tururaa ia ratou i roto i te haapaoraa i te faaueraa a te Atua e poro