Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faaineine-roa-hia ei orometua haapii i te Parau a te Atua

Faaineine-roa-hia ei orometua haapii i te Parau a te Atua

Faaineine-roa-hia ei orometua haapii i te Parau a te Atua

‘Te Atua tei faariro atoa ia tatou ei [tavini e tia ia ratou].’—KORINETIA 2, 3:5, 6; MN.

1, 2. Eaha te mau tutavaraa e poro e ravehia i te tahi mau taime, no te aha râ te reira e pinepine ai i te manuïa ore?

 EAHA to outou huru mai te peu e e horoahia mai te hoê ohipa e ere outou i te mea aravihi i te rave atu? A feruri na: To mua te mau tauihaa ta outou e hinaaro ra ia outou, e to pihai iho noa mai te mau mauhaa. Aita roa ˈtu râ outou i ite e nafea ia rave i taua ohipa ra. Hau atu â, mea ru teie ohipa taa ê. Te tiaturi ra te taata ia outou. Eaha râ ïa te reira i te ahoaho!

2 E ere te taatoaraa o taua feaaraa ra i te mea feruri-noa-hia. E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa. I te tahi mau taime, ua tamata hoê o te mau ekalesia o te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te faanaho e te rave i te taviniraa i tera e tera fare. Mea pinepine taua mau tutavaraa ra i te manuïa-ore-raa, a ore roa ˈtu ai tau hebedoma aore ra tau avaˈe i muri aˈe. No te aha? Aita te Amuiraa faaroo Kerisetiano i tauturu i to ˈna feia faaroo ia aravihi ratou no taua ohipa ra. Tae noa ˈtu te pǔpǔ ekalesiatiko, aita to ratou e aravihi no taua ohipa pororaa ra, e pinepine noa ˈtu te mau matahiti haapiiraa i roto i te mau fare haapiiraa a teie nei ao e te mau fare haapiiraa perepitero. No te aha tatou e nehenehe ai e parau i te reira?

3. I roto i te Korinetia 2, 3:5, 6, eaha te parau i faaohipahia e toru taime, e eaha to ˈna auraa?

3 Te faataa ra te Parau a te Atua maoti te aha e aravihi ai te hoê taata poro mau i te parau apî maitai Kerisetiano. Ua faauruahia te aposetolo Paulo e papai e: ‘E ere mai te mea e e au ia tatou iho ia manaˈo e, e tia te hoê mea iti ia tatou anaˈe iho, no ǒ mai râ i te Atua ra to tatou tia; o tei faariro atoa ia tatou ei [tavini e tia ia ratou].’ (Korinetia 2, 3:5, 6; MN) A tapao na i te parau i faaohipahia e toru taime i ǒ nei—“tia.” Eaha to ˈna auraa? Te na ô ra te hoê buka (Vine’s Expository Dictionary of Biblical Words) e: “Ia faahiti [te taˈo Heleni tumu] i te mau tauihaa, e ‘navai’ ïa to ˈna auraa . . . ; ia faahiti te reira i te taata, e ‘aravihi,’ e ‘au’ ïa te auraa.” No reira, te hoê taata ‘e tia ia ˈna,’ e aravihi ïa to ˈna e e au ia ˈna ia rave i te hoê ohipa faauehia. Oia, e tia i te mau tavini mau o te parau apî maitai ia rave i teie ohipa. Mea aravihi, e tano, aore ra e au ia ratou ia poro.

4. (a) E nafea te hiˈoraa o Paulo e faaite ai e e ere noa te tahi maa feia taa ê te faaaravihihia no te taviniraa Kerisetiano? (b) Eaha na ravea e toru ta Iehova e faaohipa no te faariro ia tatou ei tavini aravihi?

4 Nohea mai râ taua aravihi ra? No ta te taata iho mau ravea? No te tahi maramarama rahi? No te haapiiraa taa ê i te mau fare haapiiraa roo maitai? Papu maitai e te vai ra ta te aposetolo Paulo taua mau mea ra. (Ohipa 22:3; Philipi 3:4, 5) Ua faˈi râ oia ma te haehaa e no ǒ mai to ˈna aravihi ei tavini, eiaha i te mau fare haapiiraa teitei, i te Atua ra o Iehova râ. No te tahi noa anei maa feia taa ê taua aravihi ra? Ua papai Paulo i te amuiraa no Korinetia no nia i ‘to tatou tia.’ Te faaite mau ra te reira e na Iehova e haapapu e ia aravihi te mau tavini haapao maitai atoa, ia tia ia ratou ia rave i te ohipa ta ˈna i faataa na ratou e rave. E nafea Iehova ia faaaravihi i te mau Kerisetiano mau i teie tau? E tauaparau anaˈe no nia e toru ravea ta ˈna e faaohipa: (1) ta ˈna Parau, (2) to ˈna varua moˈa, e (3) ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei.

E aravihi to tatou maoti te Parau a Iehova

5, 6. Eaha te faahopearaa o te mau Papai Moˈa i nia i te mau Kerisetiano mau?

5 A tahi, e nafea te Parau a te Atua ia tauturu i te faariro ia tatou ei tavini aravihi? Ua papai Paulo e: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Timoteo 2, 3:16, 17, MN) E tauturu ïa te mau Papai Moˈa e ‘ia aravihi roa, ia ineine roa’ tatou no te rave i te ‘ohipa maitai’ ra e haapii i te Parau a te Atua i te taata. Eaha râ ïa no te feia faaroo atoa o te mau ekalesia o te Amuiraa faaroo Kerisetiano? Te taio ra ratou i te Bibilia. E nafea hoi te hoê buka e tauturu ai i te tahi mau taata ia riro ei tavini aravihi eiaha râ i te tahi atu? Tei to tatou ïa huru feruriraa i nia i te Bibilia.

6 Ma te peapea, mea rahi o te haere i te fare pure o te ore e farii i te poroi o te Bibilia ‘ei parau na te Atua, e oia mau â hoi.’ (Tesalonia 1, 2:13) Mea haama te roo o te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te reira paeau. Ehia matahiti to ratou haapiiraa i roto i te mau fare haapiiraa teologia, ua ineine anei te pǔpǔ ekalesiatiko ei orometua haapii i te Parau a te Atua? Aita. A hiˈo na pai, ia haamata te tahi mau taata i te haapii, e feia tiaturi ratou i te Bibilia, ia faatuitehia râ ratou, ua riro ïa ei feia feaa! I muri aˈe, maoti i te poro i te Parau a te Atua—aita hoi te rahiraa e tiaturi faahou ra i te reira—e rave ratou i ta ratou taviniraa i roto i te tahi atu mau tuhaa ohiparaa, a apiti ai i roto i te mau mârôraa poritita, a paturu ai i te hoê evanelia totiare, aore ra a haamahitihiti ai i te mau philosophia a te taata i roto i ta ratou mau aˈoraa. (Timoteo 2, 4:3) I te tahi roa ˈˈe pae, e pee te mau Kerisetiano mau i te hiˈoraa o Iesu Mesia.

7, 8. Mea nafea to Iesu huru feruriraa i nia i te Parau a te Atua i taa ê ai i to te mau aratai haapaoraa no to ˈna tau?

7 Aita Iesu i vaiiho i te mau aratai haapaoraa no to ˈna tau ia ohipa i nia i to ˈna huru feruriraa. Ia haapii oia i te hoê pǔpǔ iti anei, mai ta ˈna mau aposetolo, aore ra i te nahoa taata rahi, ua faaohipa maitai Iesu i te mau papai moˈa. (Mataio 13:10-17; 15:1-11) Ua faataa ê teie raveraa ia ˈna i te mau aratai haapaoraa no to ˈna tau. Ua faatoaruaru roa ratou i te feia au noa eiaha ratou ia hiˈo i te mau mea hohonu a te Atua. Oia mau, e peu matau na te hoê orometua haapii i taua tau ra ia manaˈo e mea hohonu roa te tahi mau irava bibilia e e nehenehe noa e tauaparauhia e ta ˈna mau pǐpǐ au roa ˈˈe—e tae noa ˈtu i reira, mea na roto noa i te reo rii e ma te upoo tapoˈihia. Fatata hoê â mǎtaˈu-haere-noa-raa to taua mau aratai haapaoraa ra ia tauaparau ratou no nia i te tahi mau irava bibilia e ia faahiti ratou i te iˈoa o te Atua!

8 E ere te Mesia mai tera. I manaˈo na oia e e ere te tahi noa maa feia taa ê, te taata atoa râ, te hinaaro ra e hiˈo i ‘te mau mea atoa i parauhia e Iehova.’ Aita Iesu i anaanatae e horoa i te fanaˈoraa i te ite i te hoê pǔpǔ aivanaa taa ê. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ta ˈu e parau atu ia outou i roto i te pouri nei, o ta outou ïa e faaite hua i te maramarama; e tei parau-riirii-hia i roto i to outou tariˈa ra, o ta outou ïa e parau hua i nia iho i te mau fare.” (Mataio 4:4; 10:27) Ua hinaaro rahi Iesu e horoa i te ite i te Atua i te feia atoa ta ˈna i nehenehe.

9. E nafea te mau Kerisetiano mau ia faaohipa i te Bibilia?

9 E tia ia riro te Parau a te Atua ei mea faufaa roa ˈˈe o ta tatou haapiiraa. Ia vauvau tatou i te hoê tumu parau i te Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova, ei hiˈoraa, eita e navai noa te taioraa i te tahi mau irava maitihia i roto i te Bibilia. Mea titauhia ia faataa, ia faahohoˈa, e ia faaau tatou i te hoê irava i roto i te tupuraa mau. Ta tatou tapao, o te faaoraoraraa ïa i te Parau papaihia e te haaputaraa i te reira i roto i te aau o te feia e faaroo ra ia tatou. (Nehemia 8:8, 12) E tia atoa ia faaohipahia te Bibilia ia titauhia no te horoa i te aˈoraa aore ra no te faatitiaifaro. Noa ˈtu e e paraparau te nunaa o Iehova i te mau reo taa ê e no roto mai ratou i te mau pǔpǔ totiare e rave rau, e faatura paatoa ratou i te Buka o te mau buka—te Bibilia.

10. Eaha te faahopearaa ta te poroi o te Bibilia e nehenehe e faatupu i nia ia tatou?

10 Ia faaohipahia te poroi o te Bibilia mai tera i te faatura, mea mana ïa. (Hebera 4:12) E turai te reira i te taata ia faatupu i te mau tauiraa i roto i to ratou oraraa, mai te fariu-ê-raa i te mau peu opanihia e te Bibilia oia te poreneia, te faaturi, te haamoriraa idolo, te taero ava, e te eiâraa. Ua tauturu te reira i te taata e rave rahi roa ia tatara i te huru taata tahito e ia ahu i te mea apî. (Ephesia 4:20-24) Oia, mai te peu e mea faatura aˈe na tatou te reira i te manaˈo taata aore ra te tutuu e ia faaohipa ˈtu tatou ma te haapao maitai, e nehenehe te Bibilia e tauturu i te faaaravihi, te faaineine roa ia tatou ei orometua haapii i te Parau a te Atua.

E faaaravihi te varua o Iehova ia tatou

11. No te aha e tano ai ia parauhia te varua moˈa o Iehova “te tauturu”?

11 A piti, e tauaparau anaˈe no nia i te tuhaa a te varua moˈa, aore ra puai ohipa, o Iehova, i roto i te faaineine-roa-raa ia tatou. Eiaha roa ˈtu tatou ia haamoe e o te varua o Iehova te mana puai roa ˈˈe e vai ra. Ua haamana Iehova i ta ˈna Tamaiti here ia faaohipa oia i taua puai hahano ra no te mau Kerisetiano mau atoa. Ma te tano, ua faahiti Iesu i te varua moˈa mai “te tauturu.” (Ioane 16:7, MN) Ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ani i taua varua ra ia Iehova, a haapapu atu ai e e horoa rahi mai Oia i te reira.—Luka 11:10-13; Iakobo 1:17.

12, 13. (a) No te aha e riro ai ei mea faufaa ia pure tatou no te ani i te varua moˈa ia tauturu mai i roto i ta tatou taviniraa? (b) Mea nafea to te mau Pharisea faaiteraa e aita te varua moˈa e ohipa ra i roto ia ratou?

12 E hinaaro tatou e pure no te ani i te varua moˈa i te mau mahana atoa, no te tauturu mai iho â râ i roto i ta tatou taviniraa. Eaha te faahopearaa ta taua puai ohipa ra e nehenehe e faatupu i nia ia tatou? E nehenehe te reira e ohipa i nia i to tatou feruriraa e to tatou aau, e tauturu mai ia taui, ia tupu i te pae varua, e ia mono i te huru taata tahito i te mea apî. (Kolosa 3:9, 10) E nehenehe te reira e tauturu mai ia faahotu i te mau huru maitatai faahiahia e au i to te Mesia. Mea rahi i roto ia tatou o te nehenehe e faahiti aau i te Galatia 5:22, 23. Te nanai ra taua mau irava ra i ta te varua o te Atua e faatupu. O te aroha te matamua. Mea faufaa roa taua huru maitai ra no ta tatou taviniraa. No te aha?

13 O te aroha te puai rahi o te turai. E turai te here ia Iehova e te aroha i te taata-tupu i te mau Kerisetiano mau ia poro i te parau apî maitai. (Mareko 12:28-31) Aita anaˈe taua aroha ra, eita tatou e riro mau mai ei orometua haapii i te Parau a te Atua aravihi. A tapao na i te taa-ê-raa i rotopu ia Iesu e te mau Pharisea. Te parau ra te Mataio 9:36 no nia ia Iesu e: “E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” Eaha te manaˈo o te mau Pharisea i te feia au noa? I parau na ratou e: “Area teie nei taata tei ore i ite i te ture nei, ua ino roa ïa.” (Ioane 7:49) Aita to taua mau Pharisea ra e aroha no te taata, e vahavaha rahi râ. Papu maitai, aita te varua o Iehova e ohipa ra i roto ia ratou.

14. E tia i te hiˈoraa o Iesu tei faaite i te aroha i roto i ta ˈna taviniraa ia turai ia tatou ia aha?

14 E aumauiui to Iesu no te taata. Ua ite maite oia i to ratou mauiui. Ua ite oia e ua haavarehia ratou, ua faaerehia, e ua haapurarahia mai te mau mamoe tiai ore. Te faaite maira te Ioane 2:25 e “ua ite” Iesu “i to roto i te taata.” I te mea e o oia ta Iehova Rave ohipa Aravihi i te tau o te poieteraa, e taa maitai roa ia Iesu te huru o te taata. (Maseli 8:30, 31) Ua faarahi atu â taua ite ra i to ˈna here. Ia riro noa taua aroha ra ei puai o te turai ia tatou i roto i ta tatou ohipa pororaa! Ia manaˈo tatou e e tia ia tatou ia haere â i mua i taua paeau ra, e pure anaˈe no te ani i te varua moˈa o Iehova e e haa anaˈe atu ai ia au i ta tatou mau pure. E pahono mai Iehova ia tatou. E tono oia i teie puai mau ore e tauturu ia tatou ia riro hau atu â mai te Mesia tei riro ei mea aravihi roa ino i te poro i te parau apî maitai.

15. Mea nafea te mau parau o te Isaia 61:1-3 i au ai ia Iesu e i faahapa ˈi i te hoê â taime i te mau papai parau e te mau Pharisea?

15 Nohea mai to Iesu aravihi? ‘Tei nia iho ia ˈu te varua o Iehova,’ o ta ˈna ïa i parau. (Luka 4:17-21) Oia, ua faatoroa Iehova iho ia Iesu na roto i te varua moˈa. Aita Iesu i hinaaro i te tahi atu â haapapuraa. Ua faatoroahia anei te mau aratai haapaoraa no to ˈna tau i te varua moˈa? Aita. Aita atoa ratou i faaineinehia no te faatupu i te Isaia 61:1-3 ta Iesu i taio puai e i faaau i nia ia ˈna iho. A taio na i taua mau irava ra e a hiˈo atu outou iho e aita i noaa i te mau papai parau haavarevare e te mau Pharisea taua faito ra. Aita ta ratou e parau apî maitai e tia ia poro atu i tei veve. E nafea hoi ratou e nehenehe ai e poro i te faaoraraa i te tîtî e te araararaa o te mata o te matapo? I te pae varua, e matapo hoi ratou iho e e tîtî na te mau tutuu a te taata! Eiaha mai taua mau taata ra, e aravihi anei to tatou i te haapii i te taata?

16. E nehenehe te nunaa o Iehova e tiaturi i te aha no nia i to ratou faariroraa ei tavini aravihi?

16 Parau mau, aita tatou i haapii i roto i te mau fare haapiiraa teitei a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Aita tatou i faatoroahia e te hoê fare haapiiraa perepitero teologia ei orometua haapii. Aita anei ïa to tatou e aravihi? Oia mau! No ǒ ia Iehova ra to tatou faatoroaraa ei Ite no ˈna. (Isaia 43:10-12) Ia pure tatou e ani i to ˈna varua e ia ohipa tatou ia au i ta tatou pure, ta tatou te faaaravihiraa teitei roa ˈˈe. Parau mau, mea tia ore tatou e eita e raea ia tatou te hiˈoraa i haamauhia e te Orometua Rahi, o Iesu. Teie râ, aita anei tatou e mauruuru ra e te faaohipa ra Iehova i to ˈna varua no te faaaravihi e te faaineine ia tatou ei orometua haapii i ta ˈna Parau?

E faaaravihi te faanahonahoraa a Iehova ia tatou

17-19. E nafea na putuputuraa tahebedoma e pae ta te faanahonahoraa a Iehova e horoa mai e tauturu mai ai i te faaineine ia tatou ei tavini?

17 I teie nei, e tauaparau anaˈe no nia i te toru o te ravea e faaineine ai Iehova ia tatou ei orometua haapii i ta ˈna Parau—ta ˈna amuiraa i te fenua nei, aore ra faanahonahoraa, e haamataro ra ia tatou ia riro ei tavini. E nafea? A feruri noa na i te porotarama haapiiraa ta tatou e fanaˈo ra! I roto i te hoê hebedoma matau noa, e pae putuputuraa Kerisetiano ta tatou. (Hebera 10:24, 25) E putuputu tatou ei mau pǔpǔ rii i te haapiiraa buka a te Amuiraa no te fanaˈo i te hoê haapiiraa bibilia hohonu na roto i te hoê buka e vai ra i roto i te taatoaraa o te faanahonahoraa a Iehova. Na roto i te faarooraa e te horoaraa i te tatararaa, e haapii e e faaitoito tatou te tahi i te tahi. E haapao e e haapii atoa mai te taeae faatere i te haapiiraa buka ia tatou ei taata taitahi. I te Putuputuraa no te taatoaraa e te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, e fanaˈo atu â tatou i te maa varua maitatai.

18 Ua opuahia ta tatou Haapiiraa no te taviniraa teotaratia no te faataa mai e nafea ia haapii. Na roto i te faaineineraa i te mau vauvauraa parau a te mau pǐpǐ, e ite tatou e nafea ia faaohipa i te Parau a te Atua no te haapii i te mau tumu parau rau roa. (Petero 1, 3:15) Aita anei i horoahia aˈenei te hoê vauvauraa parau na outou no nia i te hoê tumu parau e au ra e mea matauhia, a ite atu ai e te haapii ra outou i te hoê mea apî no nia i te reira? E pinepine te reira i te tupu. Aita ˈtu e mea o te haamaitai atu â i to tatou ite i te hoê tumu parau i te haapiiraa ˈtu i te reira ia vetahi ê. Noa ˈtu e aita i horoahia mai te hoê vauvauraa parau na tatou iho, e nehenehe noâ ta tatou e haapii i te riro ei orometua haapii maitai aˈe. I roto i te pǐpǐ taitahi, e tapao tatou i te tahi mau aravihi, e e nehenehe ta tatou e feruri e nafea ia pee i taua mau aravihi ra.

19 Ua opua-atoa-hia te Putuputuraa no te taviniraa no te faaineine ia tatou ei orometua haapii i te Parau a te Atua. I te mau hebedoma atoa, e fanaˈo tatou i te mau oreroraa parau, te mau tauaparauraa, e te mau faahiˈoraa oraora i faataahia no ta tatou taviniraa. Teihea vauvauraa ta tatou e faaohipa? E nafea tatou i mua i te mau tautooraa i roto i ta tatou taviniraa i mua i te taata? Eaha te mau ravea no te poro e vai ra o te tia ia tatou ia faahohonu atu â? Na te aha e tauturu ia tatou ia riro ei orometua haapii aravihi atu â ia rave tatou i te mau farerei-faahou-raa e ia faatere i te mau haapiiraa bibilia? (Korinetia 1, 9:19-22) E vauvauhia e e tauaparau-maite-hia taua mau uiraa ra i roto i te Putuputuraa no te taviniraa. Mea rahi te mau tuhaa o taua putuputuraa ra o te niuhia i nia i te mau tumu parau o Ta tatou taviniraa i te Basileia, te tahi atu mauhaa i horoahia mai no te faaineine ia tatou no ta tatou ohipa faufaa roa.

20. E nafea tatou e faufaa-roa-hia ˈi i te mau putuputuraa e te mau tairururaa?

20 Na roto i te faaineineraa ia tatou e te haereraa i ta tatou mau putuputuraa e, i muri iho, te faaohiparaa i ta tatou i haapii i roto i ta tatou ohipa ei orometua haapii, e haamataro-maite-hia tatou. Te vai ra ˈtu â râ. Te vai atoa ra ta tatou mau putuputuraa rahi aˈe—te mau tairururaa—tei opuahia no te faaineine ia tatou ei orometua haapii i te Parau a te Atua. E auê ïa tatou i te ru i te faaroo maitai e te faaohipa i taua aˈoraa ra!—Luka 8:18.

21. Na te aha e haapapu e ua manuïa ta tatou haamataroraa, e auaa o vai?

21 Ua manuïa anei te haamataroraa ta Iehova i horoa? E hiˈopoa anaˈe i te mau tupuraa. I te mau matahiti atoa, te tauturuhia ra te mau hanere tausani taata ia haapii i te mau haapiiraa bibilia tumu e ia ora ia au i ta te Atua e titau ia ratou. Te rahi noa ˈtu ra tatou, e ere râ auaa te hoê noa ˈˈe i roto ia tatou. Ei feruriraa tano to tatou e tia ˈi, mai to Iesu. Ua parau oia e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” Mai te mau aposetolo i tahito ra, e feia au noa te rahiraa o tatou tei ore i haere i te haapiiraa teitei. (Ioane 6:44; Ohipa 4:13) Tei ia Iehova to tatou manuïaraa, na ˈna e faatae i te feia aau haavare ore i te parau mau. Mea tano to Paulo parauraa e: “Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faarari i te pape, na te Atua râ i faatupu.”—Korinetia 1, 3:6.

22. No te aha e ore ai e tia ia tatou ia toaruaru roa no nia i te rave-hope-raa i te taviniraa Kerisetiano?

22 Oia, te rave maite ra te Atua ra o Iehova i ta ˈna tuhaa i roto i ta tatou ohipa ei orometua haapii i ta ˈna Parau. Eita paha tatou e manaˈo noa e e orometua haapii aravihi tatou. A haamanaˈo râ, na Iehova e faatae i te taata ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. Na Iehova e faaaravihi ia tatou e tavini i te feia apî na roto i ta ˈna Parau, to ˈna varua moˈa, e ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei. E farii anaˈe i ta Iehova haamataroraa na roto i te faaohiparaa i te mau mea maitatai ta ˈna e horoa maira i teie nei no te faaineine roa ia tatou ei orometua haapii i te Parau a te Atua!

E nafea outou ia pahono?

• E nafea te Bibilia ia faaineine ia tatou no te ohipa pororaa?

• Eaha te tuhaa a te varua moˈa i roto i te faariroraa ia tatou ei tavini aravihi?

• Mea nafea to te faanahonahoraa a Iehova i te fenua nei tautururaa ia outou ia riro ei taata poro aravihi i te parau apî maitai?

• No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi ia rave tatou i te taviniraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Ei orometua haapii i te Parau a te Atua, ua faaite Iesu i te aroha i te taata