Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Taviniraa ma te hoê huru feruriraa haapae

Taviniraa ma te hoê huru feruriraa haapae

Aamu

Taviniraa ma te hoê huru feruriraa haapae

FAATIAHIA E DON RENDELL

Ua pohe to ˈu mama i te matahiti 1927, e 5 noa matahiti to ˈu. Ua ohipa roa râ to ˈna faaroo i nia i to ˈu oraraa. Nafea te reira?

E MELO taiva ore to ˈu mama no te Ekalesia no Beretane i to ˈna faaipoiporaa i to ˈu papa, te hoê faehau aravihi. Hou ïa te Tamaˈi rahi Matamua. Ua tupu te Tamaˈi rahi Matamua i te matahiti 1914, e aita o Mama i farii i te peu a to ˈna orometua e tihepu i te mau faehau na mua mai. Te pahonoraa a te orometua? “A hoˈi i te fare, e eiaha oe e haapeapea no tera mau mea!” Aita o Mama i mauruuru.

I te matahiti 1917, i te taime puai roa ˈˈe o te tamaˈi, ua haere Mama e mataitai i te “Photo-Drame de la Création.” No to ˈna papu e ua itea mai ia ˈna te parau mau, ua faarue oioi aˈera oia i ta ˈna ekalesia no te apiti atu i te Feia haapii i te Bibilia, oia hoi te mau Ite no Iehova i teie nei. Ua haere oia i te mau putuputuraa a te hoê amuiraa i Yeovil, te oire piri roa ˈˈe i to matou oire iti o West Coker, i te mataeinaa Beretane o Somerset.

Aita i maoro, ua faaite haere Mama i to ˈna faaroo apî i to ˈna na tuahine e toru. Ua faatia mai te mau melo paari aˈe o te amuiraa i Yeovil nafea to to ˈu mama raua to ˈna tuahine o Millie pororaa ma te itoito rahi i ta matou tuhaa fenua aano na nia i te pereoo taataahi, a opere ai i te mau buka haapiiraa bibilia Études des Écritures. Tera noa râ, i na 18 avaˈe hopea o to ˈna oraraa, ua tarava noa Mama no te maˈi tutoo, aita hoi e raau i tera tau.

Haapaeraa

Na Tati Millie, e faaea ra i ǒ matou i tera tau, i utuutu ia Mama i to ˈna maˈiraahia e i haapao ia mâua Joan, to ˈu tuaana e hitu matahiti. I to Mama poheraa, ua pûpû oioi aˈera Tati Millie e na ˈna e rave ia mâua te mau tamarii. No to ˈna oaoa e e mâmâ mai oia i tera hopoia, ua farii maitai Papa e ia faaea roa mai Tati Millie i ǒ matou ra.

Ua here roa mâua i to mâua tati e ua oaoa i to ˈna faaearaa mai i ǒ matou ra. No te aha râ oia i rave ai i tera faaotiraa? E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua parau mai Tati Millie e ua ite oia e e hopoia ta ˈna e patu i nia i te niu ta Mama i haamau—oia hoi e haapii i te parau mau bibilia ia mâua Joan—ua ite oia e eita roa ˈtu to mâua papa e rave i teie ohipa, no te mea aita oia e anaanatae ra i te haapaoraa.

I muri iho, ua ite atoa mâua e ua rave o Tati Millie i te tahi atu faaotiraa no ˈna iho. No te haapao maitai ia mâua, eita roa ˈtu oia e faaipoipo. Auê ïa haapaeraa e! E tano roa ïa ia mauruuru hohonu mâua ia ˈna. Aita roa ˈtu i moe ia mâua te mau mea atoa ta Tati Millie i haapii mai e te hiˈoraa maitai roa ta ˈna i vaiiho mai.

Hoê taime no te rave i te faaotiraa

Ua haere mâua Joan i te haapiiraa o te oire iti a te Ekalesia no Beretane, i reira to Tati Millie haapapuraa ˈtu i to ˈna tiaraa i te vahine faatere haapiiraa no nia i ta mâua haapiiraa faaroo. Ia haere atu te tahi mau tamarii i te fare pure ra, e hoˈi ïa mâua i te fare, e ia haere mai te orometua i te fare haapiiraa e horoa i te haapiiraa faaroo, e faaatea ê mai ïa mâua e e horoahia mai te tahi mau irava bibilia no te tamau aau. Ua riro te reira ei mea faufaa no ˈu, ua puta roa hoi teie mau irava i roto i to ˈu feruriraa.

Ua faarue au i te haapiiraa i te 14raa o to ˈu matahiti no te hoê haapiiraa toroa e maha matahiti i roto i te hoê fare hamaniraa pata paari. Ua haapii atoa vau i te hauti i te piana, e ua riro mai te upaupa e te ori i roto i te mau fare oriraa ei heiva na ˈu. Ua turai râ te parau mau bibilia, tei aˈa i roto i to ˈu aau, ia ˈu ia haa. I te hoê mahana i te avaˈe Mati 1940, ua titau manihini mai te hoê Ite ruhiruhia ia ˈu ia haere na muri ia ˈna i te hoê tairururaa i Swindon, fatata 110 kilometera i te atea. Na Albert D. Schroeder, te tavini peretiteni o te mau Ite no Iehova i Beretane, i horoa i te oreroraa parau no te taatoaraa. Ua riro tera tairururaa ei taime faufaa roa no ˈu.

Te tupu ra te Piti o te Tamaˈi rahi. E nafea hoi au e to ˈu oraraa? Ua faaoti au e hoˈi i te Piha a te Basileia i Yeovil. I te putuputuraa matamua ta ˈu i haere, ua haamatahia te pororaa na te aroâ. Noa ˈtu to ˈu ite iti, ua rave au i teie ohipa, e ua hitimahuta rahi te mau hoa e rave rahi o tei faaooo mai ia ˈu ia farerei matou!

I te avaˈe Tiunu 1940, ua bapetizohia vau i te oire o Bristol. I roto hoê avaˈe, ua haamata vau i te taviniraa pionie tamau—te pororaa evanelia taime taatoa. Ua oaoa roa vau i to to ˈu tuahine faataiperaa, i muri iti noa ˈˈe, i ta ˈna euhe na roto i te bapetizoraa i roto i te pape!

Pionieraa i te tau tamaˈi

Hoê matahiti i muri aˈe i te tupuraa te tamaˈi, ua tae mai ta ˈu mau papie no te tau faehau. No te mea ua tapaohia vau ei taata patoi no te manaˈo haava i Yeovil, ua titauhia ia tia ˈtu vau i mua i te hoê tiripuna i Bristol. Ua apiti atu vau ia John Wynn no te tavini ei pionie i Cinderford, i Gloucestershire, e i Haverfordwest e i Carmarthen, i te fenua o Galles. * I muri aˈe, i to ˈu haavaraahia i Carmarthen, ua faautuahia vau e toru avaˈe fare tapearaa i Swansea, ma te hoê utua moni atoa e 25 dala Marite—e moni rahi hoi tera i taua tau ra. I muri iho, ua faautuahia vau e toru avaˈe fare tapearaa hau no te mea aita vau i aufau i te moni utua.

I te toru o te haavaraa, ua uihia ia ˈu e: “Aita anei oe i ite e te na ô ra te Bibilia e, ‘E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra’?” “Oia,” ta ˈu ïa i pahono atu, “ua ite au, e hinaaro râ vau e faaoti i tera irava: ‘e ta te Atua ra e hopoi â ïa i te Atua ra.’ O ta ˈu ïa e rave nei.” (Mataio 22:21) Tau hebedoma i muri aˈe, ua tae mai ta ˈu rata e parau ra e eita vau e faahepo-faahou-hia ia rave i te tau faehau.

I te omuaraa o te matahiti 1945, ua titau-manihini-hia vau e apiti atu i te fetii o te Betela no Lonedona. I te tau toetoe i muri mai, ua tere mai o Nathan H. Knorr, o te haapao ra i te faanahoraa i te ohipa pororaa na te ao nei, e ta ˈna papai parau, o Milton G. Henschel, i Lonedona. E vau taeae apî no Beretane tei tapaohia i roto i te 8raa o te piha a te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Watchtower no te faaineineraa mitionare, e tei roto vau ia ratou.

Taviniraa mitionare

I te 23 no Me 1946, tei nia matou i te liberty-ship i faaohipahia na i te tamaˈi, i te uahu nainai no Fowey i Cornouailles. E Ite no Iehova te tapena o te uahu, o Tapena Collins, e i to matou faarueraa i te uahu, ua faataˈi oia i te pu. Parau mau, ua horuhoru matou paatoa a atea mai ai matou i te tahatai o te fenua Beretane. Mea mataare roa te miti i to matou fanoraa na te moana Ataranitita, tera râ, 13 mahana i muri aˈe, ua tapae maitai matou i te mau Hau Amui.

Eita e moehia ia ˈu to ˈu haereraa i te tairururaa teotaratia nunaa rau “Mau nunaa oaoa,” i Cleveland, i Ohio, e vau mahana i te maoro mai te 4 e tae roa i te 11 no Atete 1946. E vau ahuru tausani tia tei tae mai, tei roto atoa e 302 no ǒ mai e 32 fenua ê atu. I taua tairururaa ra te mahitiraa mai te vea ra Réveillez-vous! * e te buka haapiiraa tauturu “Que Dieu soit reconnu pour vrai!” no te nahoa taata oaoa.

Ua faatuitehia matou i Gileada i te matahiti 1947, e ua tonohia mâua Bill Copson i Aiphiti. Hou râ mâua a reva ˈi, ua tia ia ˈu ia fanaˈo i te tahi faaineineraa maitai a Richard Abrahamson, i te Betela no Brooklyn. Ua fano mâua i Alesanederia, e aita i maoro, ua faaau atu vau i nia i te huru oraraa no te pae Hitia o te râ no Ropu. Mea fifi roa râ ia haapii i te reo Arabia, e ua tia ia ˈu ia faaohipa i te mau tareta faaiteraa na roto e maha reo.

Ua faaea mai o Bill Copson e hitu matahiti i te maoro, aita râ i noaa ia ˈu i te faaapî i ta ˈu visa i muri aˈe i te matahiti matamua, no reira, ua tia ia ˈu ia faarue i te fenua. Te haamanaˈo ra vau i tera matahiti taviniraa mitionare ei matahiti hotu roa ˈˈe o to ˈu oraraa. Ua nehenehe au e faatere e hau atu i te 20 haapiiraa bibilia i te fare o te taata i te mau hebedoma atoa, e i teie mahana, te arue noa ra te tahi o tei haapii i te parau mau i tera tau, ia Iehova ma te itoito. Mai Aiphiti, ua tonohia vau i Kupero.

Kupero e Iseraela

Ua haamata vau i te haapii i te hoê reo apî, te reo Heleni, e i te haamatau i te reo amaa o te fenua. Tau taime i muri aˈe, ua faataahia vau no te tiaau i te ohipa i Kupero, i to Anthony Sideris parauraahia e reva i Heleni. I taua taime ra, na te amaa no Kupero e haapao atoa ra ia Iseraela, e ua nehenehe matou te tahi atu mau taeae e haere e farerei i nau Ite i reira i te tahi mau taime.

I roto i to ˈu tere matamua i Iseraela, ua faatupu matou i te hoê tairururaa nainai i roto i te hoê fare tamaaraa i Haïfa, e 50 aore ra e 60 taata tei tae mai. Ma te faataa i tera nunaa i tera nunaa, ua hohora matou i te porotarama o te tairururaa na roto e ono reo taa ê! I te tahi atu taime, i Ierusalema, ua nehenehe au e pata i te hoê hohoˈa tavirihia e te mau Ite no Iehova, e ua horoa vau i te hoê oreroraa parau no te taatoaraa, o tei tatara-maitai-hia e te vea reo Beretane.

Te vai ra fatata 100 Ite i Kupero i tera taime, e ua tia ia ratou ia mârô maite atu no to ratou faaroo. Ua haafifi te mau nahoa arataihia e te mau perepitero o te Ekalesia Orthodoxe Heleni i ta matou mau tairururaa, e a tahi ra vau a taorahia ˈi i te ofai a poro ai au na te mataeinaa. Ua tia ia ˈu ia haapii i te taie oioi! I roto i tera patoiraa uˈana, ua haapuaihia to matou faaroo i to te tahi atu â mau mitionare tonoraahia mai i te motu. Ua haere mai o Dennis raua o Mavis Matthews, o Joan Hulley e o Beryl Heywood ia ˈu ra i Famagouste, area o Tom raua o Mary Goulden e o Nina Constanti, te hoê no Kupero fanauhia i Beretane, i Limassol. I te hoê â taime, ua tono-atoa-hia o Bill Copson i Kupero, apeehia ˈtu i muri aˈe e Bert raua o Beryl Vaisey.

Faaauraa ˈtu i te mau huru tupuraa e taui noa

I te hopea matahiti 1957, ua maˈihia vau e aita ta ˈu i nehenehe e tamau i ta ˈu taviniraa mitionare. Ua faaoti au ma te peapea e hoˈi i Beretane ia maitai mai au, i reira to ˈu tamauraa i te taviniraa pionie e tae roa i te matahiti 1960. Ua farii maitai mai to ˈu tuahine e ta ˈna tane ia ˈu i ǒ raua ra, tera râ, ua taui te mau tupuraa. Mea fifi roa te mau tupuraa no Joan. I te roaraa o na 17 matahiti o to ˈu moeraa, na ˈna e haapao i ta ˈna tane e ta raua tamahine iti e na ˈna atoa e utuutu ma te here i to mâua papa e ia Tati Millie, e ruhiruhia maˈimaˈi hoi raua i tera taime. Ua taa-maitai-hia te faufaaraa ia pee i te hiˈoraa haapae o to ˈu tati, e no reira, ua faaea vau i pihai i to ˈu tuahine e tae noa ˈtu i te poheraa to ˈu tati e to ˈu papa.

Mea ohie roa ia parahi i Beretane, i muri aˈe râ i te hoê faafaaearaa poto, ua manaˈo vau e e tia ia ˈu ia rave faahou i ta ˈu taviniraa. Aita anei te faanahonahoraa a Iehova i haamâuˈa e rave rahi moni no te faaineine ia ˈu? No reira, i te matahiti 1972, ua hoˈi au i Kupero no te tavini faahou ei pionie i ǒ.

Ua noaa ia Nathan H. Knorr i te faanaho i te hoê tairururaa no te matahiti i muri mai. I to ˈna faarooraa e ua hoˈi au i ǒ, ua poroi oia ia ˈu no te taviniraa tiaau haaati no te motu taatoa, hoê fanaˈoraa taa ê ta ˈu i amo e maha matahiti i te maoro. E hopoia fifi râ tera, i te mea e e tia ia ˈu ia paraparau i te reo Heleni i te rahiraa o te taime.

Hoê tau fifi

Hoê â to mâua Paul Andreou, te hoê no Kupero parau Heleni, fare i te oire o Karakoumi, i te pae hitia o te râ noa o Kyréneia, i te tahatai apatoerau o Kupero. Tei Nicosie, i te pae apatoa o te mau mouˈa no Kyréneia, te amaa no Kupero. I te omuaraa o te avaˈe Tiurai 1974, tei Nicosie au a tupu ai te hoê faatahuriraa i te faatereraa ia vaiiho o Makarios i to ˈna tiaraa peretiteni, e ua ite au i te paapaaraa to ˈna aorai i te auahi. A matara ˈi te mau fifi i te pae o te tere, ua hoˈi oioi aˈera vau i Kyréneia, i reira to matou faaineineraa i te hoê tairururaa haaati. E piti mahana i muri aˈe, ua faaroo vau i te paura matamua i faaruehia i nia i te uahu, e ua ite au i te mau manureva tautau na te reva i te hopoiraa mai i te mau pǔpǔ faehau no Turekia mai.

I te mea e e tino huiraatira Beretane au, ua afai te mau faehau no Turekia ia ˈu i pihai ia Nicosie, i reira to ˈu uiuiraahia e te tahi mau taata no te mau Nunaa Amui, o tei farerei atu i te amaa. I muri iho, ua faaruru vau i te hoê tupuraa riaria e haere na roto i te mau niuniu uira e no te niuniu paraparau tei taviriviri haere, e tae atu ai i te mau fare faaruehia i te tahi pae mai o te tuhaa i ropu i nau nuu enemi. Ua oaoa vau e aita ta ˈu reni aparauraa e te Atua ra o Iehova i mutu! Ua turu mai ta ˈu mau pure ia ˈu i roto hoê o te mau tupuraa ahoaho roa ˈˈe o to ˈu oraraa.

Ua ere au i ta ˈu mau mea atoa, teie râ, ua oaoa vau i te fanaˈoraa i te panaˈonaˈo ore a te amaa. Aita râ teie tupuraa i vai maoro. I roto tau mahana noa, ua haru te mau nuu enemi hoê tuhaa i nia i te toru o te motu i te pae apatoerau. Ua tia ia matou ia faarue i te Betela, e ua haere matou i Limassol. Ua oaoa vau i te haaraa i reira e te hoê tomite i haamauhia no te haapao i na 300 taeae i faaruru i te arepurepuraa, mea rahi hoi aita to ratou e fare faahou.

Te tahi atu â mau hopoia

I te avaˈe Tenuare 1981, ua ani mai te Tino aratai ia ˈu ia reva i Heleni no te tavini e te fetii o te Betela i Ateno, i te hopea râ o te matahiti, ua hoˈi au i Kupero e ua faatoroahia vau ei tiaau o te Tomite a te amaa. Ua riro o Andreas Kontoyiorgis e ta ˈna vahine o Maro, nau taata no Kupero tonohia mai Lonedona mai, ei “haamahanahana” mai ia ˈu.—Kolosa 4:11.

I te hopea o te hoê tere tuhaa fenua o Theodore Jaracz i te matahiti 1984, ua papai mai te Tino aratai ia ˈu ma te parau noa mai e: “Ia oti to ˈna tere, e hinaaro matou ia apee oe ia Taeae Jaracz i Heleni.” Aita i faataahia mai no te aha, tera râ, i to mâua taeraa ˈtu i Heleni, ua taiohia te tahi atu rata a te Tino aratai na te Tomite a te amaa, e parau ra e faatoroa ia ˈu ei tiaau o te Tomite a te amaa i taua fenua ra.

I taua tau ra, te faaruru ra matou i te ohipa apotata. Mea rahi atoa te mau pariraa e te haaparare ra matou i te faaroo ma te opanihia e te ture. I te mau mahana atoa, ua haruhia te nunaa o Iehova e ua tuuhia i mua i te mau tiripuna. Auê ïa fanaˈoraa taa ê te iteraa i te mau taeae e te mau tuahine o tei faaoromai e o tei tapea i to ratou hapa ore i roto i te tamataraa! Ua haavahia te tahi pae i mua i te Tiripuna Europa o te mau tiaraa o te taata, e e mau faahopearaa faahiahia tei noaa mai o tei ohipa maitai i nia i te pororaa i Heleni. *

A tavini ai au i Heleni, ua tae au i te mau tairururaa eita e moehia i Ateno, i Tesalonia, e i na motu o Roda e o Kereta. E maha ïa matahiti oaoa e te hotu maitai, teie râ, e tauiraa apî to mua—te hoˈiraa i Kupero i te matahiti 1988.

Kupero e Heleni faahou

I to ˈu faarueraa ia Kupero, ua noaa mai i te mau taeae te tahi mau fare apî no te amaa i Nissou, tau kilometera i te atea i te oire o Nicosie, e na Carey Barber, melo no te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i horoa i te oreroraa parau avariraa. Mea maitai atu â te mau tupuraa i te motu i teie nei, e ua oaoa vau i te hoˈiraa mai—tera râ, ua taui oioi te mau mea.

Ua farii te Tino aratai i te opuaraa e patu i te hoê Betela apî i Heleni, tau kilometera i te atea i te pae apatoerau no Ateno. I to ˈu iho â iteraa i na reo Beretane e Heleni, ua titau-manihini-hia vau ia hoˈi e rave i te ohipa i te vahi paturaa i te matahiti 1990 ei auvaha no te fetii o te mau tavini nunaa rau e haa ra i reira. Te haamanaˈo noa ra vau i te oaoa e haere i te vahi paturaa i te hora ono i te mau poipoi atoa i te tau veavea, e manava i te mau hanere taeae e tuahine Heleni o tei farii i te tauturu i te fetii e haa ra i te vahi paturaa! Te haamanaˈo noa ra vau i to ratou oaoa e to ratou itoito rahi.

Ua tamata te mau perepitero Orthodoxe Heleni e to ratou mau taata i te haere mai i te vahi paturaa ia mau ta matou ohipa, tera râ, ua faaroo Iehova i ta matou mau pure, e ua paruruhia matou. Ua faaea vau i te vahi paturaa e tae roa i te avariraa o te Betela apî i te 13 no Eperera 1991.

Tururaa i to ˈu tuahine here

I te matahiti i muri mai, ua hoˈi au i Beretane no te hoê tau faafaaearaa, ma te faaea i ǒ to ˈu tuahine ra e ta ˈna tane. Tera noa râ, a vai ai au i ǒ, ua roohia to ˈu taoete i te maˈi mafatu tupu taue e piti taime, e ua pohe oia. Ua turu rahi noa mai Joan ia ˈu i roto i ta ˈu taviniraa mitionare. E papai mai Joan i te rata faaitoitoraa na ˈu fatata i te mau hebedoma atoa. Auê ïa haamaitairaa taua farereiraa ra no te mau mitionare! I teie nei, e vahine ivi maˈimaˈi oia o te hinaaro ra i te turu. E nafea ïa vau?

Te haapao aˈena ra ta Joan tamahine, o Thelma e ta ˈna tane i te tahi atu vahine ivi haapao maitai i roto i ta raua amuiraa, hoê o to mâua fetii i roto i te maˈi pohe. I muri aˈe i te pure-rahi-raa, ua faaoti atura vau e faaea mai no te haapao ia Joan. E ere te faatanotanoraa i te mea ohie, tera râ, ua nehenehe au e tavini ei matahiapo i Pen Mill, hoê o na amuiraa e piti i Yeovil.

E taniuniu e e papai noa mai te mau taeae o matou te taviniraa i te ara, e te mauruuru rahi nei au no te reira. Ia faaite noa ˈtu vau i to ˈu hinaaro e hoˈi i Heleni aore ra i Kupero, ua ite au e e hapono oioi mai to ˈu mau taeae i te hoê titeti. I teie nei râ, e 80 matahiti to ˈu, e ere faahou to ˈu mata e to ˈu ea mai na mua ˈˈe. Mea hepohepo te oreraa e haa mai na mua ˈˈe, tera râ, ua tauturu mai ta ˈu mau matahiti taviniraa i te Betela i te faahotu i te mau peu maitatai e rave rahi, mea faufaa hoi no ˈu i teie mahana. Ei hiˈoraa, te taio noa ra vau i te irava mahana hou te inuraa taofe. Ua haapii atoa vau i te vai afaro noa e vetahi ê e i te here ia ratou—te ravea e manuïa ˈi te taviniraa mitionare.

Ia haamanaˈo vau i na matahiti faahiahia fatata e 60 i te arueraa ia Iehova, ua ite au e o te taviniraa taime taatoa te parururaa rahi roa ˈˈe e o te horoa mai i te haapiiraa maitai roa ˈˈe. E nehenehe au e faahiti faahou ma to ˈu aau atoa i ta Davida i parau ia Iehova e: “O oe te faatia ia ˈu nei; e te haapuraa i te mahana e ati ai ra.”—Salamo 59:16.

[Nota i raro i te api]

^ Tei roto te aamu o John Wynn, “Te î nei to ˈu mafatu i te mauruuru,” i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 1997, mau api 25-28.

^ Consolation na mua ˈˈe.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1998, mau api 20-21, e o te 1 no Tetepa 1993, mau api 27-31; te Réveillez-vous! o te 8 no Tenuare 1998, mau api 21-22, e o te 22 no Mati 1997, mau api 14-15.

[Hohoˈa fenua i te api 24]

(Hiˈo i te papai)

HELENI

Ateno

KUPERO

Nicosie

Kyréneia

Famagouste

Limassol

[Hohoˈa i te api 21]

O Mama i te matahiti 1915

[Hohoˈa i te api 22]

I nia i te tapoˈi fare o te Betela i Brooklyn i te matahiti 1946, o vau (te maha mai te pae aui) e te tahi atu mau taeae no te 8raa o te piha no Gileada

[Hohoˈa i te api 23]

E o Tati Millie i muri aˈe i to ˈu hoˈiraa matamua i Beretane