Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau putuputuraa o te faaaraara ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai

Mau putuputuraa o te faaaraara ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai

“E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e tamahanahana”

Mau putuputuraa o te faaaraara ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai

MAI Toronto e i Tokyo, mai Moscou e i Montevideo—e rave rahi taime i te hebedoma, tau mirioni Ite no Iehova e to ratou mau hoa o te haere i ta ratou mau vahi haamoriraa. I rotopu ia ratou, te vai ra te mau papa hahaa, tei rohirohi i muri aˈe i te hoê mahana ohipa roa; te mau vahine faaipoipo e te mau mama hahaa apeehia e ta ratou mau tamarii nainai; te mau taurearea itoito e haere ra i te haapiiraa; te mau ruhiruhia paruparu o te haere mǎrû ra no te mauiui; te mau vahine ivi e te mau otare itoito; e te feia aau taiâ e hinaaro ra i te tamahanahanaraa.

Mea rahi te faurao ta teie mau Ite no Iehova e rave—mai te pereoo auahi tere vitiviti e tae roa i te aseni, mai te pereoo pirihao na raro i te fenua e tae roa i te mau pereoo rahi. E tia i te tahi pae ia haere na roto i te mau anavai e moo pape hoi to roto, area te tahi atu ra, e tia ïa ia faaruru i te tereraa pereoo taiâ o te mau oire rarahi. No te aha teie mau taata atoa e faaitoito roa ˈi mai teie?

Na mua roa, e ravea faufaa te haereraa e te apitiraa ˈtu i te mau putuputuraa Kerisetiano no te haamori i te Atua ra o Iehova. (Hebera 13:15) Ua faahiti te aposetolo Paulo i te tahi atu â tumu i to ˈna papairaa e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: . . . e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) I ǒ nei, te faahiti ra Paulo i te manaˈo o te papai salamo ra o Davida, tei himene e: “Oaoa aˈera vau e te feia atoa i parau mai ia ˈu e, [E haere] tatou i nia i te fare o Iehova.”—Salamo 122:1; MN.

No te aha te mau Kerisetiano e oaoa ˈi i te haere i ta ratou mau putuputuraa? No te mea e ere te feia o te haere atu i te feia mataitai noa. E ere, maoti te mau putuputuraa e matau ai te tahi i te tahi. E mau taime maitatai iho â râ teie mau putuputuraa no te horoa, eiaha noa no te rave mai, e no te faaaraara te tahi i te tahi ia faaite i te aroha e ia rave i te mau ohipa maitatai. Na te reira e faariro i te mau putuputuraa ei mau taime faaitoito. Hau atu â, o te mau putuputuraa Kerisetiano hoê o te mau ravea e faatupu ai Iesu i ta ˈna parau tǎpǔ: “E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e [tamahanahana].”—Mataio 11:28; MN.

Hoê haapuraa o te tamahanahanaraa e te tapitapiraa

E tano roa te mau Ite no Iehova ia faariro i ta ratou mau putuputuraa ei mea tamahanahana. A tahi, e horoahia te maa varua i te mau putuputuraa i te taime au na “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) E tuhaa faufaa atoa ta te mau putuputuraa i roto i te faariroraa i te mau tavini a Iehova ei mau orometua haapii aravihi e te itoito rahi i te Parau a te Atua. Hau atu â, i te Piha a te Basileia, e ite tatou i te hoê pǔpǔ hoa î i te here, e tapitapi ra no vetahi ê, e te maitai, e ua ineine e e hinaaro ratou e tauturu e e tamahanahana ia vetahi ê i te mau taime ati.—Korinetia 2, 7:5-7.

O te ohipa ïa i tupu i nia ia Phillis, te hoê vahine ivi ua pohe ta ˈna tane e e pae e e vau matahiti to ta raua na tamarii. Teie ta ˈna i parau no nia i te tamahanahanaraa ta ˈna e ta ˈna nau tamarii rii i fanaˈo i te mau putuputuraa Kerisetiano: “Mea mahanahana ia haere i te Piha a te Basileia, no te mea ua faaite noa mai te mau hoa faaroo i to ratou here e to ratou tapitapi ma te hoê tauahi, te hoê manaˈo bibilia, aore ra te hoê aroha rima. Ua hinaaro noa vau e haere i ǒ.”—Tesalonia 1, 5:14.

I muri aˈe i to Marie tâpûraahia, ua parau to ˈna taote e e afaro oia i roto e ono aˈe hebedoma. I te mau hebedoma matamua o to ˈna faafaaearaa, aita o Marie i tae i te mau putuputuraa. Ua ite aˈera to ˈna taote e e ere o Marie i te mea oaoa roa mai na mua ˈˈe. I to ˈna iteraa e aita oia e haere ra i te mau putuputuraa, ua faaitoito oia ia ˈna ia haere. Ua parau o Marie e eita ta ˈna tane, e ere hoê â ta raua haapaoraa, e tuu ia ˈna ia haere i te mau putuputuraa no to ˈna tapitapi no to ˈna ea. Ua papai atura te taote i te hoê faaueraa mana “e faahepo” ra ia Marie ia haere i te Piha a te Basileia no te fanaˈo i te faaitoitoraa e te auhoaraa o te patu ia ˈna. Te faaoti ra Marie e: “I muri aˈe i te haereraa i te hoê putuputuraa, ua maitai roa vau. Ua haamata vau i te tamaa, ua taoto vau i te po taatoa, aita vau i rave pinepine i te raau no te tamǎrû i te mauiui, e te ataata faahou ra vau!”—Maseli 16:24.

Te ite ra iho â te feia no rapaeau i te huru î i te here o te mau putuputuraa Kerisetiano. Ua maiti te hoê piahi tuarua i te hiˈopoa maite i te mau Ite no Iehova no te papai i te hoê tumu parau no ta ˈna piha ihi pǔpǔ taata. No nia i te huru o te mau putuputuraa, teie ta ˈna i papai: “[Mea] maere roa . . . te manava mahanahana ta ˈu i fanaˈo. . . . O te auhoaraa o te mau Ite no Iehova te huru maitai rahi roa e i to ˈu manaˈo, o tera huru maitai te tuhaa faufaa roa o te tupuraa.”—Korinetia 1, 14:25.

I roto i teie nei ao arepurepu, e haapuraa pae varua te amuiraa Kerisetiano. E haapuraa o te hau e o te here. Na roto i te haereraa i te mau putuputuraa, e nehenehe outou iho e ite i te tanoraa o te mau parau a te papai salamo: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!”—Salamo 133:1.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 25]

HAAPAORAA I TE HOÊ HINAARO TAA Ê

Nafea te feia tariˈa turi e faufaahia ˈi i te mau putuputuraa Kerisetiano? I te ao nei, te haamau ra te mau Ite no Iehova i te mau amuiraa reo aparaa rima. I te roaraa o na 13 matahiti i mahemo, e 27 amuiraa reo aparaa rima e e 43 pǔpǔ reo aparaa rima tei haamauhia i te mau Hau Amui no Marite. I roto e 40 aˈe fenua, te vai ra i teie nei 140 amuiraa reo aparaa rima. Ua faaineinehia te mau papai Kerisetiano i roto i te ripene video na roto 13 reo aparaa rima.

Te pûpû ra te amuiraa Kerisetiano na te feia tariˈa turi i te ravea no te arue ia Iehova. Te mauruuru roa ra o Odile, te hoê vahine Katolika tahito i Farani o tei faaruru i te hepohepo uˈana e o tei manaˈo e haapohe ia ˈna iho, no te haapiiraa bibilia ta ˈna i fanaˈo i te mau putuputuraa Kerisetiano. “Ua maitai mai au e te oaoa ra vau i te oraraa,” ta ˈna ïa e parau ra. “Te mea faufaa roa ˈtu râ, ua itea mai ia ˈu te parau mau. E tumu to to ˈu oraraa i teie nei.”