Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea mau anei te aratairaa a te Mesia no outou?

Mea mau anei te aratairaa a te Mesia no outou?

Mea mau anei te aratairaa a te Mesia no outou?

“Eiaha atoa e titau ia parauhia outou, i te aratai; hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia.”—MATAIO 23:10.

1. O vai te Aratai hoê roa o te mau Kerisetiano mau?

 O TE Mahana piti 11 no Nisana tera. E toru mahana i muri aˈe, e haapohehia Iesu Mesia. O te tere hopea tera to ˈna i te hiero. I taua mahana ra, ua horoa Iesu i te hoê haapiiraa faufaa na te mau nahoa taata tei putuputu i reira e na ta ˈna mau pǐpǐ. Ua parau oia e: “Eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe hoi outou atoa na. E eiaha roa outou e faametua i te hoê taata o teie nei ao, oia anaˈe ra hoi to outou Metua o te parahi i te raˈi ra. Eiaha atoa e titau ia parauhia outou, i te aratai; hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia.” (Mataio 23:8-10) Papu maitai, o Iesu Mesia te Aratai o te mau Kerisetiano mau.

2, 3. Eaha te faahopearaa o te faarooraa ia Iehova e te fariiraa i te Aratai ta ˈna i faatoroa, i nia i to tatou oraraa?

2 Mea maitai mau te mau faahopearaa o ta Iesu aratairaa i roto i to tatou oraraa ia farii atu tatou! Ma te tohu i te haerea mai o teie Aratai, ua parau te Atua ra o Iehova na roto i te peropheta Isaia e: “E te feia atoa i hiaai ra e, e haere mai i te pape nei! e te feia ario ore ra, a haere mai, e hoo e e amu! oia ïa, e haere noa mai, e hoo noa eiaha ei ario, e eiaha ei hoo, i te uaina hoi e te û. . . . A haapao maitai mai na ia ˈu, a amu ai i te mea maitai; e mauruuru ïa outou i te maa maitatai roa ra. . . . Inaha, ua horoa vau ia ˈna ei ite no te taata nei; ei aratai, e ei faaau ture na te mau fenua nei.”—Isaia 55:1-4.

3 Ua faaohipa Isaia i te mau pape matauhia—te pape, te û, e te uaina—ei faahohoˈaraa no te faaite e e taui roa to tatou iho oraraa ia faaroo tatou ia Iehova e ia pee tatou i te Aratai e te Faaau ture ta ˈna i horoa mai no tatou. E haumârû te noaa mai. E au i te inuraa i te hoê hapaina pape toetoe i te hoê mahana veavea—e mâha to tatou poihâ i te parau mau e te parau-tia. Mai te û o te faaetaeta i te mau aiû e te tauturu atu ia tupu, e faaetaeta ‘te û o te parau’ ia tatou e e haamaitai i te tupuraa pae varua o to tatou taairaa e te Atua. (Petero 1, 2:1-3) E o vai te patoi e e faaoaoa te uaina i te mau oroa tamaaraa? Oia atoa, mea “oaoa mau â hoi” te oraraa ia haamori tatou i te Atua mau e ia pee i te mau taahiraa o ta ˈna Aratai faatoroahia. (Deuteronomi 16:15) Mea faufaa roa ïa ia faaite tatou paatoa—te apî e te paari, te tane e te vahine—e mea mau te aratairaa a te Mesia no tatou. E nafea râ hoi tatou e faaite ai i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa e o te Mesia to tatou Aratai?

E te mau tamarii—A tamau i te ‘tupu i te paari’

4. (a) Eaha tei tupu i to Iesu, 12 matahiti, haereraa i Ierusalema i te tau o te oroa Pasa? (b) Mai te aha to Iesu ite i te 12raa noa o to ˈna matahiti?

4 E rave anaˈe i te hiˈoraa ta to tatou Aratai i haamau no te mau tamarii. Noa ˈtu e aita i rahi te mea ta tatou i ite no nia i to Iesu tamariiraa, e faaiteraa to roto i te hoê ohipa i tupu. I te 12raa o to Iesu matahiti, ua afai to ˈna mau metua ia ˈna i roto i to ratou tere tamatahiti i Ierusalema no te oroa Pasa. I taua taime ra, ua ô oia i roto i te hoê tauaparauraa i te Parau a te Atua, e ma te ite ore, ua reva to ˈna utuafare aita oia. E toru mahana i muri aˈe, ua itea mai oia e to ˈna mau metua e haapeapea ra o Iosepha e o Maria, i roto i te hiero, “te parahi ra i ropu i te mau orometua, te faaroo atura e te ui atura ia ratou.” Hau atu â, “maere anaˈe ihora te feia atoa i faaroo ia ˈna ra, i to ˈna ite e ta ˈna parau.” A feruri na, 12 noa matahiti to Iesu, e e ere noa e mea ite oia i te ui i te mau uiraa pae varua o te haaferuri, mea ite atoa râ oia i te pahono ma te maramarama! Aita e feaaraa, ua tauturuhia oia e te hoê haapiiraa a te mau metua.—Luka 2:41-50.

5. E nafea te mau tamarii e nehenehe ai e hiˈopoa i to ratou huru feruriraa i mua i te haapiiraa bibilia utuafare?

5 Peneiaˈe e tamarii outou. Mai te peu e e mau tavini paieti to outou mau metua na te Atua, te vai ra paha ïa te hoê porotarama haapiiraa bibilia utuafare i to outou fare. Eaha to outou huru feruriraa i mua i te haapiiraa utuafare? No te aha e ore ai e feruri i te mau uiraa mai teie: ‘Te paturu ra anei au ma te aau tae i te faanahoraa o te haapiiraa bibilia i roto i to ˈu utuafare? E turu anei au i te reira ma te ore e rave i te tahi mea o te faahuru ê i tei matauhia?’ (Philipi 3:16) ‘E faaitoito anei au i te horoa i te tatararaa i roto i te haapiiraa? Ia tano te reira, e ui anei au i te mau uiraa no nia i te tumu parau e haapiihia ra e e horoa anei au i te tatararaa no nia i to ˈna faaohiparaa? A haere ai au i mua i te pae varua, te faahotu ra anei au i te hinaaro i “te maa etaeta . . . [a] te taata paari”?’—Hebera 5:13, 14.

6, 7. Mai te aha te maitai o te hoê porotarama taioraa Bibilia i te mau mahana atoa no te mau tamarii?

6 Mea maitai atoa te hoê porotarama taioraa Bibilia i te mau mahana atoa. Ua himene te papai salamo e: “E ao to te taata, aore e faaau i to ˈna haerea i te aˈo a te paieti ore . . . O tei hinaaro râ i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna [taioraa ma te reo rii] i te rui e te ao.” (Salamo 1:1, 2; MN) I taio na tei mono ia Mose, o Iosua, i ‘te buka ture i te rui e te ao’ ma te reo rii. Ua tauturu te reira ia ˈna ia haa ma te paari e ia manuïa i te haapaoraa i ta ˈna hopoia no ǒ mai i te Atua ra. (Iosua 1:8) Ua parau to tatou Aratai o Iesu Mesia e: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i [parauhia] e te Atua.” (Mataio 4:4; MN) E hinaaro hoi tatou i te maa pae tino i te mau mahana atoa, e hau atu â ïa tatou i te hinaaro tamau i te maa varua!

7 Ma te ite maite i to ˈna hinaaro pae varua, ua haamata o Nicole, 13 matahiti, i te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. a I teie nei, i te 16raa o to ˈna matahiti, ua oti ia ˈna i te taio i te Bibilia hoê taime e tei ropu oia i te piti o te taime. Mea ohie ta ˈna raveraa. “Ua faaoti au e taio hoê aˈe pene i te mahana,” o ta ˈna ïa i parau. Mea nafea ta ˈna taioraa Bibilia i te mau mahana atoa i te tautururaa ia ˈna? Teie ta ˈna pahonoraa: “Mea rahi roa te mau mana iino i teie tau. I te mau mahana atoa, e farerei au i te mau faaheporaa o te patoi i to ˈu faaroo i te fare haapiiraa e i te vahi ê. E tauturu mai te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa ia haamanaˈo oioi au i te mau ture e te mau faaueraa tumu o te Bibilia o te faaitoito mai i te patoi i taua mau faaheporaa ra. Ei faahopearaa, e ite au e ua fatata ˈtu â vau ia Iehova e ia Iesu.”

8. Eaha te peu matau a Iesu i te pae o te sunago, e e nafea te mau tamarii e nehenehe ai e pee ia ˈna?

8 E peu matau na Iesu te faarooraa e te taioraa i te mau irava i roto i te sunago. (Luka 4:16; Ohipa 15:21) Auê te maitai no te mau tamarii ia pee i taua hiˈoraa ra na roto i te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano i reira te Bibilia e taiohia ˈi e e faahohonuhia ˈi! Ma te faaite i to ˈna mauruuru i taua mau putuputuraa ra, te na ô ra o Richard, 14 matahiti e: “Mea faufaa te mau putuputuraa na ˈu. E haamanaˈo-tamau-noa-hia mai i reira eaha te mea maitai e te mea ino, eaha te mea morare e te mea morare ore, eaha te au i te Mesia e eaha te ore. Aita vau i titauhia ia haapii i te reira na roto i te perehahuraa.” Oia, “te faaite a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua.” (Salamo 19:7) Ua faaoti atoa o Nicole e haere i na putuputuraa e pae atoa a te amuiraa i te mau hebedoma atoa. E rave atoa oia e piti e tae atu i te toru hora no te faaineine i te reira.—Ephesia 5:15, 16.

9. E nafea te mau tamarii e ‘tupu ai i te paari’?

9 E taime maitai te tamariiraa no te farii i te ‘ite i te Atua mau, e ia Iesu Mesia ta ˈna i tono mai.’ (Ioane 17:3) Ua ite paha outou i te tahi mau tamarii o te haamâuˈa rahi i te taime no te taio i te mau buka hohoˈa arearea, te mataitai i te afata teata, te hauti i te mau hauti video, aore ra te maimi haere i roto i te Internet. No te aha e pee ai ia ratou, e nehenehe hoi ta outou e pee i te hiˈoraa tia roa o to tatou Aratai? I to ˈna tamariiraa ra, i oaoa na oia i te haapii no nia ia Iehova. E eaha te faahopearaa? No to ˈna hinaaro i te mau mea pae varua, ua ‘tupu atura Iesu i te paari.’ (Luka 2:52) E nehenehe atoa ta outou.

“Auraro maite hoi outou ia outou iho”

10. Na te aha e faariro i te oraraa utuafare ei tumu no te hau e te oaoa?

10 E nehenehe te fare e riro ei haapuraa hau e te mauruuru aore ra ei vahi aroraa. (Maseli 21:19; 26:21) Ia farii tatou i te aratairaa a te Mesia, e tauturu te reira ia rahi atu â te hau e te oaoa o te utuafare. Ua riro mau te hiˈoraa o Iesu ei hiroa no te mau taairaa utuafare. Te na ô ra te mau Papai e: “Ma te auraro maite hoi outou ia outou iho ma te mǎtaˈu i te [Mesia]. E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra. . . . E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:21-25; MN) Ua papai te aposetolo Paulo i te amuiraa no Kolosa e: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.”—Kolosa 3:18-20.

11. E nafea te hoê tane ia faaite e mea mau te aratairaa a te Mesia no ˈna?

11 Te peeraa i teie aˈoraa, oia ïa ia aratai te tane i te utuafare, ia turu ta ˈna vahine ia ˈna ma te taiva ore, e ia faaroo te mau tamarii i to ratou mau metua. E faatupu râ te tiaraa upoo o te tane i te oaoa mai te peu noa e e haapaohia te reira ma te tano. E tia i te hoê tane paari ia haapii e nafea ia faaohipa i te tiaraa upoo na roto i te peeraa i to ˈna iho Upoo e Aratai, te Mesia ra o Iesu. (Korinetia 1, 11:3) Noa ˈtu e ua riro Iesu i muri aˈe ei “upoo i nia iho i te mau mea atoa i te ekalesia nei,” ua haere mai oia i te fenua nei, ‘eiaha oia ia tavinihia, ei tavini râ.’ (Ephesia 1:22; Mataio 20:28) Na reira atoa, e faaohipa te hoê tane Kerisetiano i to ˈna tiaraa upoo, eiaha no to ˈna iho maitai, no te haapao râ i te mau faufaa o ta ˈna vahine e to ˈna mau tamarii—oia, o te utuafare taatoa. (Korinetia 1, 13:4, 5) E tutava oia i te pee i te mau huru maitatai e au i to te Atua o to ˈna upoo, o Iesu Mesia. Mai ia Iesu, mea mǎrû oia e te haehaa o te aau. (Mataio 11:28-30) E ere i te mea fifi na ˈna ia parau e “a faaore mai i ta ˈu hape” aore ra “ua tano oe” ia hape oia. No to ˈna hiˈoraa maitai, mea ohie aˈe na ta ˈna vahine ia riro ei “tauturu,” ei “faatia,” e ei “taua” no taua huru taata ra, a haapii ai na roto ia ˈna e a ohipa ˈi i pihai ia ˈna.—Genese 2:20; MN; Malaki 2:14.

12. Na te aha e tauturu i te hoê vahine ia auraro i te niu o te tiaraa upoo?

12 E tia i te vahine ia auraro i ta ˈna tane. Teie râ, mai te peu e ua peehia oia i te huru feruriraa o teie nei ao, e nehenehe te reira e haamata i te tuino i to ˈna manaˈo i te niu o te tiaraa upoo, e eita oia e anaanatae i te manaˈo e auraro i te hoê tane. Aita te mau Papai e na ô ra e e tia i te tane ia haavî, te titau ra râ e ia auraro te mau vahine i ta ratou mau tane. (Ephesia 5:24) Ia au atoa i te Bibilia, na te tane aore ra te metua tane e amo i te hopoia i roto i te utuafare, e ia faaohipahia ta ˈna aˈoraa, e paturu te reira i te hau e te nahoraa i roto i te utuafare.—Philipi 2:5.

13. Eaha te hiˈoraa o te auraroraa ta Iesu i horoa na te mau tamarii?

13 E tia i te mau tamarii ia faaroo i to ratou mau metua. I te reira paeau, ua vaiiho mai Iesu i te hoê hiˈoraa maitai roa. I muri aˈe i tei tupu i te hiero i to Iesu faarueraahia i muri e toru mahana i te maoro i te 12raa o to ˈna matahiti, “hoˈi maira raua [to ˈna mau metua] e oia atoa ra i Nazareta, faaroo atura ia raua.” (Luka 2:51) Ia auraro te mau tamarii i to ratou mau metua, e tauturu te reira ia rahi atu â te hau e te au-maite-raa i roto i te utuafare. Ia auraro te mau melo atoa o te utuafare i te aratairaa a te Mesia, e itehia te oaoa i roto i te utuafare.

14, 15. Eaha te mea e manuïa ˈi tatou ia faaû tatou i te hoê fifi i te fare? A horoa na i te hoê hiˈoraa.

14 Noa ˈtu e e tupu mai te mau fifi i roto i te fare, te ravea e manuïa ˈi, te peeraa ïa ia Iesu e te fariiraa i ta ˈna aratairaa. Ei hiˈoraa, i to Jerry, 35 matahiti, faaipoiporaa ia Lana, te metua vahine o te hoê potii hoê ahuru e tiahapa matahiti, ua tupu te hoê fifi aita roa ˈtu raua i manaˈo aˈe. Te faataa ra o Jerry e: “Ua ite au e no te manuïa ei upoo, mea titauhia ia faaohipa vau i tauâ mau faaueraa tumu bibilia ra o te haamanuïa i te tahi atu mau utuafare. Aita râ i maoro to ˈu iteraa e e tia ia ˈu ia faaohipa i te reira ma te paari e te haroaroaraa rahi aˈe.” Ua hiˈo ta ˈna tamahine apî ia ˈna mai te hoê tei faataa ê ia raua to ˈna mama e ua inoino rahi oia ia ˈna. Mea titauhia te haroaroaraa i ite ai o Jerry e te ohipa ra taua huru feruriraa ra i nia i ta te potii e parau ra e e rave ra. Ua nafea oia i te faaruru i te huru tupuraa? Te pahono ra o Jerry e: “Ua afaro mâua Lana e no teie aˈe taime, na Lana e haapao i te pae o te aˈoraa ei metua, area o vau ra, e tutava ïa i te haamau i te taairaa maitai e to ˈu tamahine apî. Ia maoro rii, e faahopearaa maitai iho â tei noaa mai maoti teie raveraa.”

15 Ia faaû tatou i te fifi i te fare, e hinaaro tatou i te haroaroaraa e taa ˈi ia tatou no te aha te mau melo o te utuafare e parau ai e e haa ˈi mai tera. E hinaaro atoa tatou i te paari no te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Atua ma te tano. Ei hiˈoraa, ua taa maite ia Iesu no te aha te vahine e pohe ra i te tapahi i tapea ˈi ia ˈna, e ua haa oia i nia ia ˈna ma te paari e te aumauiui. (Levitiko 15:25-27; Mareko 5:30-34) Te paari e te haroaroaraa, tera iho â te huru o to tatou Aratai. (Maseli 8:12) E oaoa tatou ia haa tatou mai ia ˈna.

‘A tamau i te mata i te imi i te Basileia’

16. Eaha te tia ia tuuhia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa, e mea nafea to Iesu faaiteraa i te reira na roto i to ˈna hiˈoraa?

16 Ua haapapu maitai Iesu eaha te tia ia tuuhia i te parahiraa matamua i roto i te oraraa o te feia e farii i ta ˈna aratairaa. Ua na ô oia e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna [na te Atua].” (Mataio 6:33) E na roto i to ˈna hiˈoraa, ua faaite mai oia e nafea e na reira ˈi. I te hopea o na 40 mahana haapaeraa maa, feruriruriraa, e pureraa ta ˈna i rave i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa, ua farerei Iesu i te hoê tamataraa. Ua pûpû Satani te Diabolo i te tiaraa arii i nia i “te mau basileia atoa i te ao nei” na ˈna. A feruri na i te oraraa ta Iesu e fanaˈo ahiri oia i farii i te pûpûraa a te Diabolo! To nia noa râ te feruriraa o te Mesia i te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua. Ua ite maite atoa oia e mea poto taua oraraa ra i roto i te ao a Satani. Ua patoi vave oia i te pûpûraa a te Diabolo, a na ô ai e: “Ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” Aita i maoro i muri aˈe, ‘haamata ˈtura’ Iesu “i te aˈo, i te na ôraa e, A tatarahapa, te fatata mai nei te basileia o te ao.” (Mataio 4:2, 8-10, 17) I te toea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua poro te Mesia i te Basileia o te Atua ma te taime taatoa.

17. E nafea tatou ia faaite e tei te parahiraa matamua te mau faufaa a te Basileia i roto i to tatou oraraa?

17 Mea maitai ia pee tatou i to tatou Aratai e eiaha ia vaiiho i te ao a Satani ia faahema ia tatou ia faariro i te ohipa moni maitai roa e te toroa ei fa matamua i roto i te oraraa. (Mareko 1:17-21) Mea maamaa mau ïa ia mau roa tatou i roto i te herepata o te mau tapiraa a teie nei ao a faufaa ore atu ai te mau mea a te Basileia! Ua horoa mai Iesu i te ohipa pororaa i te Basileia e faariroraa i te taata ei pǐpǐ na tatou. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Oia, e hopoia utuafare paha ta tatou aore ra te tahi atu â, teie râ, aita anei tatou e oaoa ra i te rave i te mau ahiahi e te mau hopea hebedoma no te haapao i ta tatou hopoia Kerisetiano e poro e e haapii? E auê ïa faaitoitoraa te iteraa e i te matahiti taviniraa 2001, fatata e 780 000 taata tei rave i te taviniraa taime taatoa, aore ra pionie!

18. Na te aha e tauturu ia tatou ia oaoa i roto i te taviniraa?

18 Te faataa ra te mau Evanelia ia Iesu mai te hoê taata o te ohipa e te hoê taata e huru aau mǎrû to ˈna. I to ˈna iteraa i te mau hinaaro pae varua o te feia e haaati ra ia ˈna, ua aroha oia ia ratou e ua pûpû atu i te tauturu ma te aau tae. (Mareko 6:31-34) Mea oaoa ta tatou taviniraa ia rave tatou i te reira no to tatou aroha ia vetahi ê e to tatou hinaaro haavare ore e tauturu atu. E nafea râ e tupu ai taua hinaaro ra? “I te ahuru e tiahaparaa o to ˈu matahiti,” o ta te hoê ïa taurearea o Jayson te iˈoa e parau ra, “aita vau e au roa ra i te taviniraa.” Na te aha i tauturu ia ˈna ia faahotu i te hinaaro i taua ohipa ra? Te pahono ra o Jayson e: “I roto i to ˈu utuafare, ua faataahia iho â te mau poipoi Mahana maa no te taviniraa i tera e tera fare. Mea maitai te reira no ˈu no te mea a rahi atu ai au i te haere i roto i te taviniraa, ua rahi atu to ˈu iteraa i te maitai ta te reira i faatupu e ua rahi atu to ˈu anaanataeraa ˈtu.” E tia atoa ia tatou ia haere tamau e ma te itoito i roto i te taviniraa.

19. Eaha ta tatou e faaoti maite no nia i te aratairaa a te Mesia e tia ˈi?

19 Mea haumârû e te hoona mau ia farii i te aratairaa a te Mesia. Ia farii atu tatou, e riro te tamariiraa ei taime no te haere i mua i roto i te ite e te paari. E riro te oraraa utuafare ei tumu no te hau e te oaoa, e e riro te taviniraa ei ohipa o te hopoi mai i te oaoa e te mauruuru. Oia mau, ia faaoti maite tatou e faaite i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa e i roto i ta tatou mau maitiraa e mea mau te aratairaa a te Mesia no tatou. (Kolosa 3:23, 24) Teie râ, ua riro Iesu Mesia ei Aratai no tatou na roto i te tahi atu â ravea—te amuiraa Kerisetiano. E tauaparau te tumu parau i muri nei e nafea tatou e faufaahia ˈi i teie faanahoraa.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea tatou e faufaahia ˈi i te peeraa i to tatou Aratai i faatoroahia e te Atua?

• E nafea te mau tamarii ia faaite e te hinaaro ra ratou e pee i te aratairaa a Iesu?

• Eaha te faahopearaa o te aratairaa a te Mesia i nia i te oraraa utuafare o te feia e auraro atu ra i te reira?

• E nafea ta tatou taviniraa e faaite ai e mea mau te aratairaa a te Mesia no tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Ua riro te tamariiraa ei taime maitai no te farii i te ite i te Atua e i to tatou Aratai faatoroahia

[Hohoˈa i te api 10]

E paturu te auraroraa i te aratairaa a te Mesia i te oaoa utuafare

[Hohoˈa i te api 12]

Ua imi na mua Iesu i te Basileia. Te na reira ra anei outou?