Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Miriraa no te mau Kerisetiano anei?

Miriraa no te mau Kerisetiano anei?

Miriraa no te mau Kerisetiano anei?

A fatata ˈi oia i te pohe, teie te aniraa hopea a te patereareha haapao maitai ra o Iakoba: “E huna outou ia ˈu i pihai atoa iho i to ˈu ra pue metua i roto i te ana, i te aua a Epherona ati Heta ra; i roto i te ana i te aua i Makapela i pihaiiho i Mamera i te fenua ra o Kanaana.”—Genese 49:29-31.

UA FAATURA Iosepha i te aniraa a to ˈna metua tane na roto i te raveraa i te hoê peu i matauhia i Aiphiti i taua tau ra. Ua faaue oia i ‘tana mau tavini i te feia miri ra e miri i to ˈna metua.’ Ia au i te faatiaraa o te Genese pene 50, ua faaineine te feia miri i te tino e 40 mahana i te maoro, mai tei matauhia. Maoti te miriraa ia Iakoba i nehenehe ai te fetii rahi e te feia mana Aiphiti e haere i Heberona, e 400 kilometera i te atea, e huna ia Iakoba.—Genese 50:1-14.

E itea mai anei te tino mirihia o Iakoba ia tae i te hoê mahana? Aita roa ˈtu i papu. E tuhaa fenua rarirari maitai o Iseraela, e e taotia te reira i te itearaa mai i te mau taoˈa rimaî ihipǎpǎ i reira. (Exodo 3:8) Mea rahi te mau taoˈa metara e ofai no tahito ra teie itea mai, area te rahiraa o te mau taoˈa paari ore, mai te ahu, te iri puaa, e te tino mirihia râ, ua pê ïa i te haumi e te tauiraa o te tau.

Eaha mau na te miriraa? No te aha teie peu e ravehia ˈi? No te mau Kerisetiano anei te reira?

Ihea teie peu i te haamataraa?

E nehenehe te miriraa e faataa-maitai-aˈe-hia mai te parururaa i te hoê tino taata aore ra animara i te pê. E tu te manaˈo o te feia tuatapapa e ua haamata te miriraa i Aiphiti, e e rave-atoa-hia teie peu e to Asura, to Peresia, e te mau Sekute no tahito ra. Peneiaˈe, na te itearaa mai te mau tino i hunahia i roto i te one o te medebara e i paruru-natura-hia, i faaara i te anaanatae matamua i te miriraa e te tamatamataraa i te reira. Ua paruru teie huru hunaraa i te tino i te haumi e te mataˈi, a faaiti atu ai i to ˈna pê. Te hamani ra te tahi pae i te manaˈo e ua haamata te miriraa i te itearaa mai te mau tino i tapuruhia i roto i te natron (carbonate de sodium), te hoê miti mea rahi i Aiphiti e na pihai iho.

Te fa a te taata miri, o te tapea-noa-raa ïa i te haaraa bateria natura o te haamata i roto tau hora noa o te pohe, e pê atu ai te tino. Mai te peu e e nehenehe teie tupuraa e araihia, e mau roa ïa te pêraa aore ra e taere rahi roa. E hinaarohia e toru mea: te parururaa i te tino i roto i te hoê huru e au ra e mea ora te tino, te arairaa i te pê, e te raveraa e ia ore te tino ia ino i te mau manumanu.

E miri to Aiphiti no tahito ra i to ratou mau taata pohe, no te mau tumu faaroo na mua roa. Ua taaihia to ratou manaˈo i te hoê oraraa no a muri aˈe i te hinaaro o tei pohe e faaea noa i roto i te ao materia. Te tiaturi ra ratou e e faaohipahia to ratou tino e a muri noa ˈtu e e faaoraora-faahou-hia ratou. Noa ˈtu e mea matauhia te miriraa, aita i itehia te tahi aamu Aiphiti o te faataa ra nafea teie ohipa e ravehia ˈi e tae roa mai i teie mahana. Te faatiaraa maitai roa ˈˈe, na te taata tuatapapa Heleni ïa o Hérodote i te senekele pae H.T.T. Te parauhia ra râ e aita te tamataraa i te horoa faahou mai i te mau faahopearaa ia au i te mau aratairaa a Hérodote, i manuïa roa.

No te mau Kerisetiano anei?

Na te feia mea ê roa ta ratou mau tiaturiraa, i miri ia Iakoba. Mea papu roa râ e i to Iosepha tuuraa ˈtu i te tino o to ˈna metua tane i te feia miri ra, aita oia i ani i ta ratou mau pure e mau peu o te ravehia hoi i muri aˈe i te rahiraa o te mau miriraa i Aiphiti i taua tau ra. E faaroo puai hoi to Iakoba e to Iosepha. (Hebera 11:21, 22) Noa ˈtu e e au ra e aita Iehova i faaue i te reira, aita te parururaa i te tino o Iakoba i faahapahia i roto i te mau Papai. E ere râ te miriraa ia Iakoba i te hohoˈa e pee no te nunaa Iseraela aore ra te amuiraa Kerisetiano. Inaha, aita e haapiiraa taa maitai no nia i teie tumu parau i roto i te Parau a te Atua. I muri aˈe i to Iosepha miriraahia i Aiphiti, aita ˈtu e faahitiraa i teie peu i roto i te mau Papai.—Genese 50:26.

Te faaite maira te itearaa mai te mau tino taata pê i roto i te mau menema i Paretetina, e aita te mau Hebera i matau i te miri i tei pohe, aore ra i te paruru i te tino no te hoê tau roa. Mai ia Lazaro, aita oia i mirihia. Noa ˈtu e ua vehîhia o Lazaro i te ahu, ua haapeapea te taata i te huri-ê-raahia te ofai e opani ra i to ˈna menema. I te mea e a maha ˈtura mahana to Lazaro poheraa, ua papu roa i to ˈna tuahine e e mâˈi mai te hauˈa ia tatarahia te menema.—Ioane 11:38-44.

Ua mirihia anei o Iesu Mesia? Aita te mau faatiaraa Evanelia e turu ra i teie parau. I taua tau ra, ua matau te ati Iuda i te faaineine i te tino e te mau taoˈa faanoˈanoˈa e te mau hinu noˈanoˈa hou a huna ˈi i te tino. No te faaineine i te tino o Iesu, ei hiˈoraa, ua pûpû o Nikodemo e rave rahi taoˈa faanoˈanoˈa. (Ioane 19:38-42) No te aha teie rahiraa taoˈa faanoˈanoˈa? No to ˈna paha here e faatura ma te aau atoa ia Iesu. Aita e faufaa ia parau e no te paruru i te tino i faaohipahia ˈi te mau taoˈa faanoˈanoˈa.

E patoi anei te hoê Kerisetiano i te miriraa? I te tanoraa mau, e faataere noa te miriraa i te mea eita e nehenehe e apehia. E repo tatou, e e hoˈi tatou i te repo ia pohe tatou. (Genese 3:19) Eaha râ te maoro mai te taime o te poheraa e tae atu ai i te hunaraa? Mai te peu e mea atea te faaearaa o te tahi mau fetii e mau hoa e e hinaaro ratou e ite i te tino, e tia ïa ia mirihia te tino i nia i te tahi faito.

No reira, ia au i te mau Papai, aita e faufaa ia haapeapea tatou e te faaue ra anei te mau titauraa o te fenua e ia mirihia te tino aore ra e ia hinaaro te fetii i te reira. ‘Aita e parau itea’ a te feia pohe. (Koheleta 9:5) Mai te peu e tei roto ratou i te mehara o te Atua, e faahoˈihia mai ïa ratou i te ora i roto i ta ˈna ao apî i tǎpǔ mai.—Ioba 14:13-15; Ohipa 24:15; Petero 2, 3:13.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 31]

MIRIRAA—I MUTAA IHO E I TEIE NEI

I Aiphiti i tahito ra, tei te tiaraa o te utuafare e fanaˈo ai te tino i te tahi huru miriraa. E maiti paha te hoê utuafare taoˈa rahi i teie huru raveraa:

E tatarahia mai te roro na roto i te apoo ihu maoti te hoê mauhaa metara. Ia oti, e tuuhia te tahi mau raau e tano i roto i te apu upoo. I muri iho, e tatarahia mai te mau mea atoa i roto i te tino, eiaha râ te mafatu e te mape. No te tatara mai i te mau mea i roto i te opu, e tia ia tâpû i te tino, teie râ, e hara te reira. Ia matara mai ratou i teie tupuraa mârôhia, e rave te feia miri no Aiphiti i te hoê taata tâpû no te tâpû i te tino. Ia oti iho â te tâpûraa e taie teie taata, no te mea o te katara e te pehiraa ofai te utua no teie mea e parau-noa-hia e ohipa ino.

Ia tatara-anaˈe-hia mai te mau mea i roto i te opu, e horoihia na roto. Ua papai te taata tuatapapa ra o Hérodote e: “E faaî ratou i te opu i te mura anoi-ore-hia, e i te cannelle e te tahi atu mau taoˈa faanoˈanoˈa, eiaha râ te mea noˈanoˈa, e nira ˈtu ai i te opu.”

I muri iho, e tapuruhia te tino i roto i te natron e 70 mahana i te maoro. I muri aˈe, e horoihia te tino e e vehî-maite-hia i te ahu vavai. E paraihia te tapau i nia i te ahu vavai, e tuuhia ˈtu ai te tino mirihia i roto i te hoê afata raau faaunauna-maitai-hia tei hamanihia ia au i te hohoˈa tino o te taata.

I teie mahana, e nehenehe te miriraa e ravehia i roto tau hora noa. E pinepine, e patiahia te tahi faito pape miriraa e tano i roto i te mau uaua faahoˈi toto e te mau uaua haapuroro toto, oia atoa i roto i te opu e te ouma. I te roaraa o te mau matahiti, ua rau te mau ravea i faaineinehia e i faaohipahia. O te aldéhyde formique te ravea miriraa te faaohipa-pinepine-roa ˈˈe-hia no te mea e mea mâmâ e mea papu.

[Hohoˈa]

Te afata maˈi auro o te arii Toutankhamon