Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aratai ra te Mesia i ta ˈna amuiraa

Te aratai ra te Mesia i ta ˈna amuiraa

Te aratai ra te Mesia i ta ˈna amuiraa

“Inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, [i te mau mahana atoa] e tae noa ˈtu i te hopea o [te faanahoraa o te mau mea].”—MATAIO 28:20; MN.

1, 2. (a) I to ˈna faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ, eaha ta Iesu tei faatia-faahou-hia i fafau i ta ˈna mau pǐpǐ? (b) Mea nafea to Iesu aratairaa ma te itoito i te amuiraa Kerisetiano matamua?

 HOU oia a maue ai i nia i te raˈi, ua fa ˈtu Iesu Mesia, to tatou Aratai i faatia-faahou-hia, i mua i ta ˈna mau pǐpǐ e ua na ô atu e: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe. E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na: e inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, [i te mau mahana atoa] e tae noa ˈtu i te hopea o [te faanahoraa o te mau mea].”—Mataio 23:10; 28:18-20; MN.

2 Aita noa Iesu i horoa i te ohipa faaoraraa ra oia te faariroraa i te taata ei pǐpǐ na ta ˈna mau pǐpǐ, ua fafau atoa râ e tia mai i pihai iho ia ratou. Te haapapu maite ra te tuatapaparaa o te Kerisetianoraa matamua, mai tei papaihia i roto i te buka bibilia o te Ohipa, e ua faaohipa te Mesia i te mana i horoahia ˈtu no te aratai i te amuiraa haamau-apî-hia. Ua tono oia i te “tauturu” i fafauhia—te varua moˈa—no te faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ e te aratai i ta ratou mau tutavaraa. (Ioane 16:7, MN; Ohipa 2:4, 33; 13:2-4; 16:6-10) Ua faaohipa Iesu tei faatia-faahou-hia i te mau melahi ta ˈna e faatere ra no te turu i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohipa 5:19; 8:26; 10:3-8, 22; 12:7-11; 27:23, 24; Petero 1, 3:22) Hau atu â, ua horoa to tatou Aratai i te aratairaa i te amuiraa na roto i te faanahoraa i te tahi mau tane aravihi no te tavini ei tino aratai.—Ohipa 1:20, 24-26; 6:1-6; 8:5, 14-17.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e tauaparau i roto i teie tumu parau?

3 Eaha râ ïa i to tatou nei tau, “te hopea o te faanahoraa o te mau mea”? E nafea Iesu Mesia ia aratai i te amuiraa Kerisetiano i teie tau? E e nafea tatou ia faaite e te farii ra tatou i ta ˈna aratairaa?

E tavini haapao maitai ta te Fatu

4. (a) O vai to roto i “te tavini haapao maitai e te paari”? (b) Eaha ta te Fatu i horoa e na te tavini e haapao?

4 I to ˈna horoaraa i te parau tohu no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai, ua na ô Iesu e: “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i [ta ˈna mau rave ohipa] ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra? E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faariro oia ia ˈna ei tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” (Mataio 24:45-47; MN) Te “fatu,” o to tatou ïa Aratai, o Iesu Mesia, e ua faatavana oia i “te tavini haapao maitai e te paari”—te tino o te mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua nei—i nia i ta ˈna mau faufaa atoa i te fenua nei.

5, 6. (a) I roto i te hoê orama i tae mai i te aposetolo Ioane ra, eaha ta “na lamepa auro e hitu” e “na fetia e hitu” e faahohoˈa? (b) Eaha te auraa e to roto “na fetia e hitu” i te rima atau o Iesu?

5 Te faaite ra te buka bibilia o te Apokalupo e na Iesu Mesia e faatere tia mai i te tavini haapao maitai e te paari. I roto i te hoê orama o “te mahana o te Fatu,” ua ite te aposetolo Ioane “e hitu lamepa auro ra; e te hoê mai te Tamaiti o te taata te huru, i rotopu i taua na lamepa e hitu ra,” e “te tapea ra tana rima atau i na fetia e hitu ra.” Ma te faataa i te orama ia Ioane, ua parau Iesu e: “Te auraa o na fetia e hitu ta oe e hiˈo mai na i tau rima atau nei, e na lamepa auro e hitu nei, o teie ïa, Na fetia e hitu nei, oia na melahi a te mau ekalesia e hitu ra: e na lamepa e hitu ta oe e hiˈo nei, oia na ekalesia e hitu ra.”—Apokalupo 1:1, 10-20.

6 E faahohoˈa “na lamepa auro e hitu” i te mau amuiraa Kerisetiano mau atoa e vai ra i “te mahana o te Fatu,” tei haamata i te matahiti 1914. E “na fetia e hitu”? Na mua roa, e faahohoˈa te reira i te mau tiaau atoa i fanauhia e i faatavaihia i te varua e haapao ra i te mau amuiraa no te senekele matamua. a To roto te mau tiaau i te rima atau o Iesu—oia hoi i raro aˈe i ta ˈna faatereraa e ta ˈna aratairaa. Oia, na te Mesia ra o Iesu e aratai i te pǔpǔ taatoa o te tavini. I teie nei râ, mea iti te mau tiaau faatavaihia. E nafea e taea ˈi i te aratairaa a te Mesia na amuiraa Ite no Iehova e hau atu i te 93 000 na te ao atoa?

7. (a) E nafea Iesu ia faaohipa i te Tino Aratai no te horoa mai te aratairaa i roto i te mau amuiraa na te ao atoa nei? (b) No te aha e nehenehe ai e parau e na te varua moˈa e faatoroa i te mau tiaau Kerisetiano?

7 Mai i te senekele matamua ra, i teie nei, o te hoê pǔpǔ iti taata aravihi no roto i te mau tiaau faatavaihia to roto i te Tino Aratai, te tia o te taatoaraa o te tavini haapao maitai e te paari. E faaohipa to tatou Aratai i teie Tino Aratai no te faatoroa i te mau tane aravihi—tei faatavaihia aore ra aita—ei matahiapo i roto i te mau amuiraa. I te reira paeau, e tuhaa faufaa roa ta te varua moˈa ta Iehova i haamana ia Iesu e faaohipa ˈtu. (Ohipa 2:32, 33) Na mua roa, e tia ia raea i teie mau tiaau te mau titauraa i faataahia i roto i te Parau a te Atua tei faauruahia e te varua moˈa. (Timoteo 1, 3:1-7; Tito 1:5-9; Petero 2, 1:20, 21) E ravehia te mau poroiraa e te mau faatoroaraa i muri aˈe i te pure e ma te arataihia e te varua moˈa. Hau atu â, e haapapu te feia faatoroahia e te faahotu ra ratou i ta te varua. (Galatia 5:22, 23) E au maite ïa te aˈoraa a Paulo i te mau matahiapo atoa, tei faatavaihia aore ra aita: “E ara ia outou iho, e te nǎnǎ atoa i faarirohia ˈi outou e te [varua moˈa ei tiaau no roto mai ia ratou].” (Ohipa 20:28; MN) E arataihia teie mau taata faatoroahia e te Tino Aratai e e tiai ratou i te amuiraa ma te aau tae. E na reira te Mesia e tia ˈi i pihai iho ia tatou i teie nei e e aratai ai ma te itoito i te amuiraa.

8. E nafea te Mesia ia faaohipa i te mau melahi no te aratai i ta ˈna mau pǐpǐ?

8 E faaohipa atoa Iesu i te mau melahi mau no te aratai i ta ˈna mau pǐpǐ i teie tau. Ia au i te parabole o te sitona e te zizania, e tupu te auhune i “te hopea o [te faanahoraa o te mau mea].” O vai ta te Fatu e faaohipa no te rave i te auhune? “Te feia ooti ra, o te mau melahi ïa,” o ta te Mesia ïa i parau. Ua na ô â oia e: “E tono mai te Tamaiti a te taata i tana mau melahi, e na ratou e haaputu ê i te feia faatupu i te hapa e tei rave atoa i te parau ino no roto mai i to ˈna ra basileia.” (Mataio 13:37-41; MN) Hau atu â, mai ta te hoê melahi aratairaa i te mau taahiraa o Philipa i te hoê eunuka Etiopia ra, mea rahi atoa te haapapuraa i teie tau e te faaohipa ra te Mesia i ta ˈna mau melahi no te aratai i te ohipa a te mau Kerisetiano mau oia te imiraa i te feia aau rotahi.—Ohipa 8:26, 27; Apokalupo 14:6.

9. (a) Na roto i teihea ravea e aratai ai te Mesia i te amuiraa Kerisetiano i teie tau? (b) Eaha te uiraa e tia ia tatou ia hiˈopoa mai te peu e te hinaaro ra tatou ia faufaahia tatou i te aratairaa a te Mesia?

9 Mea mahanahana mau ia ite e e horoa Iesu Mesia i te aratairaa i ta ˈna mau pǐpǐ i teie tau na roto i te Tino Aratai, te varua moˈa, e te mau melahi! Noa ˈtu e e faataa-ê-hia no te hoê taime poto te tahi feia haamori a Iehova i te Tino Aratai no te hamani-ino-raa aore ra te tahi mea mai tera, e horoa noâ te Mesia i te aratairaa na roto i te varua moˈa e te turu a te mau melahi. Teie râ, e faufaahia tatou i ta ˈna aratairaa ia farii noa tatou i te reira. E nafea tatou ia faaite e te farii ra tatou i te aratairaa a te Mesia?

“E faaroo . . . e auraro atu outou”

10. E nafea tatou ia faaite i te faatura i te mau matahiapo faatoroahia i roto i te amuiraa?

10 Ua horoa to tatou Aratai na te mau amuiraa i “te [mau ô] taata”—“te tahi pae ei haapii evanelia; e te tahi pae ei tiai e ei orometua [haapii].” (Ephesia 4:8, 11, 12; MN) E faaite maitai to tatou huru feruriraa e ta tatou mau ohipa i nia ia ratou e te farii ra anei tatou i te aratairaa a te Mesia. Mea tia iho â ia ‘mauruuru roa tatou’ i te mau taata aravihi i te pae varua ta te Mesia i horoa mai. (Kolosa 3:15) E au atoa ia ratou to tatou faatura. “Te mau [matahiapo o te tiaau] maitai ra, ia rahi atu ïa i te faatura ˈtu,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Timoteo 1, 5:17; MN) E nafea tatou ia faaite i to tatou mauruuru e to tatou manaˈo faatura i te mau matahiapo—aore ra tiaau—i roto i te amuiraa? Teie te pahonoraa a Paulo: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou.” (Hebera 13:17) Oia, e tia ia tatou ia faaroo ia ratou, e ia auraro atu ia ratou.

11. No te aha te faaturaraa i te faanahoraa o te mau matahiapo i taaihia ˈi i te oraraa ia au i to tatou bapetizoraa?

11 Mea tia roa to tatou Aratai. Te mau tane ta ˈna i horoa ei ô, e ere ïa. No reira ratou e hape ai i te tahi mau taime. Mea faufaa râ eiaha tatou ia taiva i te faanahoraa a te Mesia. Oia mau, te oraraa ia au i ta tatou pûpûraa ia tatou e to tatou bapetizoraa, te fariiraa ïa i te tiaraa o te mana o tei faatoroahia e te varua i roto i te amuiraa e te auraroraa ˈtu ma te aau tae. Ua riro to tatou bapetizoraa ‘i roto i te iˈoa o te varua moˈa’ ei faaiteraa i mua i te taata e te farii ra tatou i te varua moˈa e ta ˈna tuhaa i roto i te mau opuaraa a Iehova. (Mataio 28:19) E titau taua bapetizoraa ra ia haa amui tatou e te varua e eiaha tatou ia rave i te hoê noa ˈˈe mea o te faataupupu i to ˈna ohiparaa i roto i te mau pǐpǐ a te Mesia. I te mea e e tuhaa faufaa roa ta te varua moˈa i roto i te poroiraa e te faatoroaraa i te mau matahiapo, te haapao maitai mau ra anei tatou i ta tatou pûpûraa ia tatou ia ore tatou e auraro i te faanahoraa o te mau matahiapo i roto i te amuiraa?

12. To vai mau hiˈoraa o te faatura-ore-raa i te mana ta Iuda e faahiti ra, e eaha ta te reira e haapii maira?

12 Te vai ra te mau hiˈoraa i roto i te mau Papai o te haapii mai i te faufaaraa o te faarooraa e te auraroraa. A faahiti ai i te feia i faaino i te mau tane faatoroahia i roto i te amuiraa, ua horoa te pǐpǐ ra o Iuda e toru hiˈoraa o te faaara: “E pohe to ratou! ua haere hoi ratou na te eˈa o Kaina ra, ua pee ru noa hoi i te hapa a Balaama ra no te utua, e ua pohe i te mârôraa a Kora ra.” (Iuda 11) Aita o Kaina i tâuˈa i te aˈoraa î i te here a Iehova e ua pee i te haerea o te riri taparahi taata ma te aau tae. (Genese 4:4-8) Noa ˈtu to ˈna faaararaahia tau taime e te Atua, ua tamata Balaama i te faaino i te nunaa o te Atua no te hoê utua moni. (Numera 22:5-28, 32-34; Deuteronomi 23:5) E toroa maitai to Kora i Iseraela, aita râ oia i mauruuru. Ua opua oia i te orureraa i te tavini a te Atua ra o Mose, te taata mǎrû roa ˈˈe i te fenua nei. (Numera 12:3; 16:1-3, 32, 33) Ua roohia Kaina, Balaama, e o Kora i te ati. Te haapii maira teie mau hiˈoraa ma te oraora mau ia faaroo i te aˈoraa a te feia ta Iehova e faaohipa ra i roto i te tahi mau toroa e ia faatura ia ratou!

13. Eaha te mau haamaitairaa ta te peropheta Isaia i tohu no te feia e auraro i te faanahoraa o te mau matahiapo?

13 O vai te ore e hinaaro e fanaˈo i te faanahoraa rahi o te tiaauraa ta to tatou Aratai i haamau i roto i te amuiraa Kerisetiano? Ua tohu te peropheta Isaia i te mau haamaitairaa o te reira: “Inaha, e [faatere] mai te hoê arii [no te] parau-tia ra, e te tahi pǔpǔ [tamaiti hui] arii atoa ra [no te tia]. E riro hoi te hoê taata mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te mǎrǔ o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” (Isaia 32:1, 2; MN) E tia i te matahiapo taitahi ia riro ei vahi parururaa e haapuraa. Noa ˈtu e mea fifi no tatou ia auraro i te mana, e tutava anaˈe na roto i te pure i te faaroo e te auraro i te mana o tei faatoroahia e te Atua i roto i te amuiraa.

E nafea te mau matahiapo ia auraro i te aratairaa a te Mesia

14, 15. E nafea te feia e aratai ra i roto i te amuiraa e faaite ai e te auraro ra ratou i te aratairaa a te Mesia?

14 E tia i te mau Kerisetiano atoa—te mau matahiapo iho â râ—ia pee i te aratairaa a te Mesia. E maa faito mana to te mau tiaau, aore ra matahiapo, i roto i te amuiraa. Eita râ ratou e tamata i te riro ei ‘fatu o te faaroo o to ratou mau hoa faaroo’ na roto i te tamataraa i te faatere i to ratou oraraa. (Korinetia 2, 1:24) E haapao te mau matahiapo i te mau parau a Iesu ra: “Ua ite outou e, te faahepo nei te hui mana o te Etene ia ratou, e te feia rarahi ra te mana ra ïa i nia iho ia ratou. Eita râ e tia ia na reira i roto ia outou.” (Mataio 20:25-27) Ia haapao te mau matahiapo i ta ratou hopoia, e tamata ratou i te tavini ia vetahi ê ma te aau rotahi.

15 Te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, . . . e pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o ta ratou parau.” (Hebera 13:7) E ere no te mea te aratai ra te mau matahiapo i titauhia ˈi teie mea. Ua parau Iesu e: “Hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia.” (Mataio 23:10) O te faaroo o te mau matahiapo te tia ia peehia no te mea te pee ra ratou i to tatou Aratai mau, te Mesia. (Korinetia 1, 11:1) E hiˈo anaˈe i te tahi mau ravea e tutava ˈi te mau matahiapo i te riro mai te Mesia ia haa ratou i nia ia vetahi ê i roto i te amuiraa.

16. Noa ˈtu to ˈna mana, mea nafea to Iesu haaraa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ?

16 Noa ˈtu e e hau aˈe Iesu i te mau taata tia ore i te mau paeau atoa e e mana faito ore to ˈna no ǒ mai i to ˈna Metua ra, mea haehaa oia ia haa oia i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. Aita oia i nenei i te taata e faaroo ra ia ˈna na roto i te faaiteiteraa ahaaha i to ˈna ite. Ua faaite Iesu i te huru aau aroha e te aumauiui i nia i ta ˈna mau pǐpǐ, ma te haapao maite atu i to ratou mau hinaaro ei taata. (Mataio 15:32; 26:40, 41; Mareko 6:31) Aita roa ˈtu oia i titau aˈenei hau atu i ta ta ˈna mau pǐpǐ i nehenehe e horoa, e aita roa ˈtu oia i tuu aˈenei i nia ia ratou hau atu i tei maraa ia ratou. (Ioane 16:12) E taata “mǎrû” o Iesu “e te haehaa o te aau.” E ere ïa i te mea maere ia manaˈo te taata e mea tamahanahana oia.—Mataio 11:28-30.

17. E nafea te mau matahiapo ia faaite i te haehaa e au i to te Mesia ia haa ratou i nia ia vetahi ê i roto i te amuiraa?

17 Mai te peu e ua faaite te Mesia te Aratai i te haehaa, e hau atu ïa te feia e aratai ra i roto i te amuiraa! Oia, e haapao maitai ratou eiaha e faaohipa hua i te mana i horoahia ˈtu no ratou. E ‘eita ratou e haere mai ma te parau ahaaha,’ a tamata ˈi i te haamaere ia vetahi ê. (Korinetia 1, 2:1, 2) E tutava râ ratou i te faahiti i te mau parau mau bibilia ma te haehaa e te haavare ore. Hau atu â, e tutava te mau matahiapo i te riro ei feia manaˈo maruhi i roto i ta ratou mau tiairaa ia vetahi ê e te haapao maitai i to ratou mau hinaaro. (Philipi 4:5) Ma te haamanaˈo maite e e taotiaraa to te taata atoa, e haapao atu ratou i te reira ia haa ratou i nia i to ratou mau taeae. (Petero 1, 4:8) E e ere anei te mau matahiapo haehaa e te mǎrû i te mea tamahanahana mau? Oia mau.

18. Eaha ta te mau matahiapo e haapii mai na roto i te huru e haa ˈi Iesu i nia i te mau tamarii?

18 Mea ohie Iesu ia tapiri atu, tae noa ˈtu na te feia haehaa. A hiˈo na i ta ˈna pahonoraa i to ta ˈna mau pǐpǐ avauraa i te taata no to ratou ‘hopoiraa mai i te tamarii rii ia ˈna ra.’ “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei,” o ta Iesu ïa i parau, “e eiaha e tapeahia ˈtu.” “Ua rave atura ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou.” (Mareko 10:13-16) Mea mahanahana Iesu e te maitai, e mea anaanatae na vetahi ê ia ˈna. Aita te taata i riaria ia Iesu. Mea au atoa na te mau tamarii e faaea i pihai iho ia ˈna. Mea ohie atoa te mau matahiapo ia tapiri atu, e ia faaite ratou i te here mahanahana e te maitai, mea au na vetahi ê—tae noa ˈtu te mau tamarii—e haere atu ia ratou ra.

19. Eaha te auraa ei ia tatou ra “te manaˈo o te Mesia,” e eaha te tutavaraa ta te reira e titau?

19 Te faito e pee ai te mau matahiapo i te Mesia ra o Iesu, tei to ratou ïa ite-maitai-raa ia ˈna. “O vai hoi te ite i te [manaˈo o Iehova]? na vai e haapii atu ia ˈna ra?” o ta Paulo i ui. Parau faahou atura oia e: “Tei ia matou râ te [manaˈo] o te Mesia.” (Korinetia 1, 2:16; MN) Tei ia tatou ra te manaˈo o te Mesia, te iteraa ïa i te huru e feruri ai oia e te mau tuhaa atoa o to ˈna huru taata e ia taa ia tatou eaha ta ˈna e rave i roto i te hoê huru tupuraa taa maitai. A feruri na e mai tera aˈe to tatou iteraa i to tatou Aratai! Oia, e titau te reira ia haapao maitai roa i te mau aamu o te mau Evanelia e ia faaî tamau i to tatou feruriraa i te ite i te oraraa e te hiˈoraa o Iesu. Ia tutava te mau matahiapo i te pee i te aratairaa a te Mesia i taua faito ra, e anaanatae aˈe to roto i te amuiraa i te pee i to ratou faaroo. E e mauruuru te mau matahiapo ia hiˈo atu ia vetahi ê ia pee ma te oaoa i te mau taahiraa o te Aratai.

A tamau noa i te auraro atu i te aratairaa a te Mesia

20, 21. Ia hiˈo tatou i mua i te ao apî tǎpǔhia, eaha te tia ia tatou ia faaoti maite?

20 Mea faufaa roa ia tamau noa tatou paatoa i te auraro atu i te aratairaa a te Mesia. A piri atu ai tatou i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea, e au to tatou huru tupuraa i to te mau Iseraela i te vahi papu no Moabi i te matahiti 1473 H.T.T. Tei te uputa ratou o te Fenua Tǎpǔhia, e na roto i te peropheta ra o Mose, ua parau te Atua e: “O oe hoi [o Iosua] te aratai i teie nei feia i te fenua ta Iehova i tǎpǔ mai i to ratou ra hui metua e e horoa mai oia no ratou.” (Deuteronomi 31:7, 8) O Iosua te aratai i faatoroahia. No te haere atu i te Fenua Tǎpǔhia, i tia na i te mau Iseraela ia auraro atu i te aratairaa a Iosua.

21 Te parau maira te Bibilia ia tatou e: “Hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia.” O te Mesia anaˈe te aratai atu ia tatou i roto i te ao apî tǎpǔhia i reira te parau-tia e vai mau ai. (Petero 2, 3:13) E faaoti maite anaˈe ïa e auraro atu i ta ˈna aratairaa i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa.

[Nota i raro i te api]

a Aita te mau “fetia” e faataipe ra i ǒ nei i te mau melahi mau. Eita iho â ïa Iesu e faaohipa i te hoê taata no te papai i te tahi parau na te mau varua itea ore i poietehia. E faahohoˈa mau â ïa te mau “fetia” i te mau tiaau taata, aore ra matahiapo, i roto i te mau amuiraa, o te hiˈohia mai te mau vea a Iesu. Te auraa o te mea e e hitu ratou, o te taatoaraa ïa ia au i te Atua.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea to te Mesia aratairaa i te amuiraa matamua?

• E nafea te Mesia ia aratai i ta ˈna amuiraa i teie tau?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia auraro i te feia e aratai ra i roto i te amuiraa?

• E nafea te mau matahiapo ia faaite e o te Mesia to ratou Aratai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

E aratai te Mesia i ta ˈna amuiraa e to roto te mau tiaau i to ˈna rima atau

[Hohoˈa i te api 16]

“E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou”

[Hohoˈa i te api 18]

Mea mahanahana o Iesu e te ohie ia tapiri atu. E tutava te mau matahiapo Kerisetiano i te riro mai ia ˈna