Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A imi i te Atua ma to outou aau e manaˈo

A imi i te Atua ma to outou aau e manaˈo

A imi i te Atua ma to outou aau e manaˈo

Te faaitoito maira te Kerisetianoraa mau ia faaohipa tatou i te aau e te feruriraa i roto i te paturaa i te faaroo e mauruuru ai te Atua.

INAHA, ua haapii o Iesu Mesia, o tei haamau hoi i te Kerisetianoraa, e mea titauhia ia here tatou i te Atua ma to tatou “manaˈo atoa,” aore ra ite atoa, e ma to tatou “aau atoa” e to tatou “nephe atoa.” (Mataio 22:37, MN) Oia, e tuhaa faufaa roa ta to tatou puai feruriraa i roto i ta tatou haamoriraa.

I to ˈna parauraa i te feia e faaroo ra ia ˈna ia feruri i ta ˈna haapiiraa, ua ui pinepine Iesu e: “Eaha to outou manaˈo?” (Mataio 17:25; 18:12; 21:28; 22:42) Oia atoa, ua papai te aposetolo Petero i to ˈna mau hoa faaroo no te ‘faaara i to ratou [puai feruriraa maramarama].’ (Petero 2, 3:1; MN) Ua aˈo te mitionare matamua tei ratere rahi roa ˈˈe, oia te aposetolo Paulo, i te mau Kerisetiano ia faaohipa i to ratou “feruriraa” e ia ‘tamata ratou iho eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.’ (Roma 12:1, 2, MN) Maoti noa te hiˈopoa-maite-raa i ta ratou mau tiaturiraa e nehenehe ai te mau Kerisetiano e patu i te faaroo o te faaoaoa i te Atua e o te tauturu ia ratou ia faaruru i te mau tamataraa e tupu mai i roto i te oraraa.—Hebera 11:1, 6.

No te tauturu ia vetahi ê ia patu i taua faaroo ra, ua “haaferuri” te mau Kerisetiano poro evanelia matamua e o ratou “i nia i te mau Papai, ma te faataa ˈtu e ma te haapapu atu na roto i te mau faahororaa” i te mau mea haapiihia. (Ohipa 17:1-3) Mea na roto i tera raveraa tano noa e noaa mai ai te tahi pahonoraa maitai no ǒ mai i te feia aau haavare ore. Te vai ra te hiˈoraa o te tahi mau taata i te oire o Berea, i Makedonia, o tei ‘farii noa i te parau [a te Atua] ma te aau mahora, e te imi-maite-raa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa hoi i taua parau ra [i faataahia e Paulo e to ˈna mau hoa].’ (Ohipa 17:11) E piti mea e mea maitai ia tapao i ǒ nei. A tahi, ua faaroo to Berea i te Parau a te Atua ma te aau mahora; a piti, aita ratou i farii matapo noa i ta ratou e faaroo ra, ua hiˈopoa ˈtu râ ratou i roto i te mau Papai. Ma te haehaa, ua haapopou te mitionare Kerisetiano ra o Luka i to Berea no te reira, ma te parau e ‘e maitai mau to ratou aau.’ Te faaite ra anei outou i tera aau maitai i mua i te mau mea pae varua?

E haa amui te manaˈo e te aau

Mai tei faahitihia aˈenei, e tuhaa ta te manaˈo e te aau i roto i te haamoriraa mau. (Mareko 12:30) A haamanaˈo na i te hiˈoraa i faahitihia i roto i te tumu parau matamua, o te taata peni tihepuhia o tei faaohipa i te mau peni tano ore no te peni i te hoê fare. Ahiri oia i faaroo maitai i te mau faaueraa a ta ˈna paoti, e rave ïa oia i ta ˈna ohipa ma te aau atoa e e papu ia ˈna e e mauruuru te fatu fare i ta ˈna ohipa. Hoê â huru no ta tatou haamoriraa.

Ua parau Iesu e: ‘E haamori te feia haamori mau i te Metua ma te varua e te parau mau.’ (Ioane 4:23) No reira te aposetolo Paulo i papai ai e: ‘I ore atoa ˈi matou i faaea i te pure ia outou, e te aniraa ˈtu e ia faaîhia mai outou i te ite [mau] i to ˈna ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra: ia au to outou haerea i te Fatu i te mau mea atoa e mauruuru ai oia ra.’ (Kolosa 1:9, 10; MN) Maoti taua “ite mau” ra e rave ai te feia haavare ore i ta ratou haamoriraa ma to ratou aau e to ratou nephe ma te tiaturi roa no te mea ‘ua ite ratou i ta ratou e haamori nei.’—Ioane 4:22.

No teie mau tumu e ore ai te mau Ite no Iehova e bapetizo i te mau tamarii aore ra te feia i anaanatae apî mai aita i haapii maitai i te mau Papai. Ua poroi Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20) I muri aˈe noa i te noaaraa mai te ite mau i te hinaaro o te Atua e nehenehe ai te feia haapii haavare ore i te Bibilia e rave i te hoê faaotiraa papu i te pae o te haamoriraa. Te faaitoito ra anei outou i te titau i taua ite mau ra?

Tatararaa i te Pure a te Fatu

No te ite i te taa-ê-raa i roto i te noaaraa mai te ite mau e te noaaraa mai te hoê ite iti i te Bibilia, e hiˈo mai tatou i tei matauhia i te parau te Pure a te Fatu, papaihia i roto i te Mataio 6:9-13.

Tau mirioni taata o te faahiti tamau nei i te hohoˈa pure a Iesu i te pureraa. Ehia râ tei ite i to ˈna auraa, te tuhaa matamua iho â râ o te pure no nia i te iˈoa e te Basileia o te Atua? E nau tumu parau faufaa roa teie, no reira Iesu i faahiti na mua ˈi i te reira i roto i te pure.

E haamata te pure: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa,” te auraa ra, ia haamaitaihia, aore ra ia haamoˈahia to ˈna iˈoa. A tapao na e ua parau Iesu e pure e ia raa to te Atua iˈoa. E piti aˈe ïa uiraa e hiti mai no te taata e rave rahi. A tahi, o vai to te Atua iˈoa? E a piti, no te aha e faaraa ˈi i to ˈna iˈoa?

E itehia te pahonoraa i te uiraa matamua i roto e hau atu i te 7 000 vahi i roto i te Bibilia na roto i to ˈna mau reo tumu. Tei roto hoê i te Salamo 83:18: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” No nia ia Iehova, te iˈoa o te Atua, te na ô ra te Exodo 3:15 e: “O to ˈu ïa iˈoa e a muri noa ˈtu, o to ˈu ïa faaite e tae noa ˈtu i te mau ui atoa ra.” * No te aha râ e faaraa ˈi i to te Atua iˈoa, te hohoˈa hau ê hoi o te viivii-ore-raa e te moˈaraa? No te mea ua faainohia to ˈna iˈoa mai te haamataraa mai iho â o te tuatapaparaa o te taata.

I te ô i Edene, ua parau te Atua ia Adamu e o Eva e ia amu raua i te maa hotu i opanihia, e pohe ïa raua. (Genese 2:17) Ua patoi Satani ma te teoteo i te Atua, ma te parau ia Eva e: “E ore roa orua e pohe.” Ua pari ïa Satani i te Atua i te haavare. Teie râ, aita oia i faaea noa i reira. Ua faaino atu â oia i to te Atua iˈoa, na roto i te parauraa ia Eva e te huna ra te Atua ma te tano ore i te hoê ite faufaa roa ia ˈna. “Ua ite hoi te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” Auê te haavare e!—Genese 3:4, 5.

Na roto i te amuraa i te maa hotu i opanihia, ua turu atu ïa Adamu e o Eva ia Satani. E mai reira mai, ua turu atoa te rahiraa o te taata i taua faainoraa matamua ra, ma te ite maite anei aore ra aita, na roto i te patoiraa i te mau ture aveia parau-tia a te Atua. (Ioane 1, 5:19) Te faaino noa râ te taata i te Atua ma te pari ia ˈna e o o ˈna te tumu o to ratou mauiui—noa ˈtu e o to ratou haerea ino te tumu. “Na te maamaa iho o te taata e faaino i to ˈna oraraa, e e faahoˈi oia i to ˈna inoino i nia i te Fatu,” ta te Maseli 19:3 ïa e parau ra. (The New English Bible) Te taa ra anei ia outou no te aha Iesu, o te here mau ra i to ˈna Metua, i pure ai e ia raa to ˈNa iˈoa?

“Ia tae to oe ra hau”

I muri aˈe i te pureraa e ia raa to te Atua iˈoa, ua parau Iesu e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) E ui paha tatou no nia i teie irava e: ‘Eaha te Basileia o te Atua? E eaha te taairaa o to ˈna taeraa mai e te haapaoraa i to te Atua hinaaro i te fenua nei?’

Te auraa o te taˈo “basileia” i roto i te Bibilia, oia ïa hoê “faatereraa a te hoê arii.” No reira, te Basileia o te Atua, o te hoê ïa faatereraa, aore ra hau faatere, a te Atua, o te maiti i te hoê arii. O Iesu Mesia i faatiahia ïa teie Arii, o o ˈna ‘te Arii o te mau arii, e te Fatu o te mau fatu.’ (Apokalupo 19:16; Daniela 7:13, 14) Teie ta te peropheta Daniela i papai no nia i te Basileia o te Atua i roto i te rima o Iesu Mesia: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [mau faatereraa taata e mana nei], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra o te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu,” oia hoi aita e hopea.—Daniela 2:44.

Oia, e faatere te Basileia o te Atua i te fenua taatoa, ma te tamâ i te fenua i te feia ino atoa e faatere atu ai “e a muri noa ˈtu.” No reira, o te Basileia o te Atua te ravea e faaraa ˈi Iehova i to ˈna iˈoa, ma te faaore i te mau faainoraa haavare a Satani e a te feia ino.—Ezekiela 36:23.

Mai te mau hau faatere atoa, e mau melo huiraatira to te Basileia o te Atua. O vai ma ïa? Te pahono ra te Bibilia e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” (Salamo 37:11) Ua na ô atoa Iesu e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” Parau mau, ua noaa i teie mau taata te ite mau i te Atua, mea titauhia hoi te reira no te ora.—Mataio 5:5; Ioane 17:3.

E nehenehe anei outou e feruri i te fenua taatoa tei î i te feia mǎrû e here mau ra i te Atua e te tahi i te tahi? (Ioane 1, 4:7, 8) No nia i te reira oia i pure ai e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” Te taa ra anei ia outou no te aha Iesu i haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure mai tera? Te mea faufaa ˈtu â, te ite ra anei outou eaha te faahopearaa o te tupuraa o taua pure ra i nia ia outou iho?

E mau mirioni taata teie e haaferuri nei i nia i te mau Papai

Ua tohu Iesu i te hoê ohipa haapiiraa rahi i te pae varua o te faaite i te taeraa mai o te Basileia o te Atua. Ua parau oia e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa [o teie nei ao, aore ra faanahoraa] i reira ra.”—Mataio 24:14.

I te ao nei, e ono mirioni e tiahapa Ite no Iehova e faaite nei i taua parau apî maitai ra i to ratou mau taata-tupu. Te titau manihini ra ratou ia outou ia haapii hau atu â no nia i te Atua e to ˈna Basileia na roto i te “imi-maite-raa i te parau i papaihia ra,” ma te faaohipa i to outou feruriraa. E haapuai te na reiraraa i to outou faaroo e e oaoa outou a manaˈo ai outou i te tiaturiraa e ora i nia i te hoê fenua paradaiso, ‘o te î hoi i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.’—Isaia 11:6-9.

[Nota i raro i te api]

^ Mea au aˈe na te tahi mau aivanaa te huriraa “Yahvé” eiaha râ “Iehova.” Teie râ, ua iriti ê te rahiraa o te feia huri bibilia no teie tau i to te Atua iˈoa i roto i ta ratou mau huriraa e ua mono atu na roto i na iˈoa toroa “Fatu” aore ra “Atua.” Ei faahohonuraa i to te Atua iˈoa, a hiˈo i te buka rairai Te iˈoa o te Atua e vai noa e a muri noa ˈtu, neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]

A PEE I TE OROMETUA RAHI

Ua haapii pinepine Iesu i te taata na roto i te hutiraa i to ratou ara-maite-raa i nia i te mau tumu parau bibilia taa maitai. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua faataa oia i ta ˈna tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua i na pǐpǐ e piti o te feaapiti ra no nia i to ˈna poheraa. Te na ô ra te Luka 24:27 e: “Ua faaite maira oia ia raua i te auraa i te mau parau no ˈna iho i roto i te mau parau atoa i papaihia ra, mai ia Mose mai â e tae roa aˈera i te mau peropheta atoa.”

A tapao na e ua maiti Iesu i te hoê tumu parau taa maitai—“no ˈna iho,” te Mesia—e ua faahiti oia i “te mau parau atoa i papaihia ra” i roto i ta ˈna aparauraa. Oia mau, ua amui Iesu i te mau irava bibilia e tano, mai te mau tuhaa o te hoê puzzle, a nehenehe atu ai ta ˈna nau pǐpǐ e ite i te hoê hohoˈa maramarama o te parau mau pae varua. (Timoteo 2, 1:13) Ei faahopearaa, aita noa raua i maramarama, ua putapû atoa râ. Te faatia maira te aamu e: ‘Ua parau ihora raua raua iho, E ere, e hoa, i anaanatae to tâua aau ia ˈna i paraparau mai ia tâua i te aratia ra, a faaite mai ai ia tâua i te auraa i te mau parau i papaihia ra?’—Luka 24:32.

Te faaitoito ra te mau Ite no Iehova i te pee i te mau raveraa a Iesu i roto i ta ratou taviniraa. O te buka rairai Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? e te buka Te ite e aratai i te ora mure ore ta ratou mau buka haapiiraa matamua. Te vauvau ra teie nau buka e rave rahi tumu parau bibilia anaanatae, mai teie: “O vai te Atua?,” “No te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?,” “Nafea oe e ite ai i te haapaoraa mau?,” “Teie te mau mahana hopea!,” e “Te faatupuraa i te hoê utuafare o te faahanahana i te Atua.” Mea rahi te irava i roto i te mau haapiiraa taitahi.

Eiaha e taiâ i te farerei i te mau Ite no Iehova i ǒ outou aore ra i te papai i te vahi nohoraa i te api 2 o teie vea no te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare i nia i teie mau tumu parau e te tahi atu.

[Hohoˈa]

A haaputapû i te aau o ta outou taata haapii na roto i te hutiraa i to ˈna ara-maite-raa i nia i te mau tumu parau bibilia taa maitai

[Hohoˈa i te api 7]

Te taa ra anei ia outou te auraa o te hohoˈa pure a Iesu?

“E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa . . .”

“Ia tae to oe ra hau [Mesia] . . .”

“Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na”