Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau i te tavini ia Iehova ma te aau aueue ore

A tamau i te tavini ia Iehova ma te aau aueue ore

A tamau i te tavini ia Iehova ma te aau aueue ore

“Mea aueue ore to ˈu aau, e te Atua, mea aueue ore to ˈu aau.”—SALAMO 57:7, MN.

1. No te aha e tia ˈi ei manaˈo papu to tatou mai to Davida?

 E NEHENEHE ta Iehova e rave e ia aueue ore tatou i roto i te faaroo Kerisetiano e ia tapea maite tatou i te Kerisetianoraa mau ei tavini pûpûhia na ˈna. (Roma 14:4) E tia ïa ei manaˈo papu to tatou mai to te papai salamo ra o Davida, tei turaihia ia himene e: “Mea aueue ore to ˈu aau, e te Atua.” (Salamo 108:1, MN) Mea aueue ore anaˈe to tatou aau, e turaihia tatou ia haapao maitai i ta tatou pûpûraa na te Atua. E na roto i te imiraa i ta ˈna aratairaa e to ˈna puai, e nehenehe tatou e riro ei mea aueue ore, te aau tae mau e te tiaturi papu ei feia taiva ore, o te ‘rahi noa i te rave i te ohipa a te Fatu.’—Korinetia 1, 15:58.

2, 3. Eaha te faufaaraa o te mau aˈoraa a Paulo i papaihia i roto i te Korinetia 1, 16:13?

2 I roto i ta ˈna mau aˈoraa i te mau pǐpǐ a Iesu i Korinetia i tahito ra o te au atoa mau râ i te mau Kerisetiano no teie tau, ua parau te aposetolo Paulo e: “E ara; ia mau papu i te faaroo, e faataata paari outou, e faaitoito.” (Korinetia 1, 16:13) Na roto i te reo Heleni, ua faahitihia teie mau faaueraa atoa na roto i te taunei, te faaitoito ra ïa i te ohipa tamau. Eaha te faufaaraa o teie aˈoraa?

3 E nehenehe ta tatou “e ara” i te pae varua na roto i te patoiraa i te Diabolo e te vai-fatata-raa i te Atua. (Iakobo 4:7, 8) Ia turui tatou i nia ia Iehova, e nehenehe tatou e tahoê noa e e “mau papu i te faaroo” Kerisetiano. E “faataata paari” tatou—tae noa ˈtu te mau vahine e rave rahi i roto ia tatou—na roto i te taviniraa i te Atua ma te itoito ei feia poro i te Basileia. (Salamo 68:11) E “faaitoito” tatou na roto i te imi-tamau-raa i te puai i ǒ to tatou Metua i te raˈi ra no te haapao i to ˈna hinaaro.—Philipi 4:13.

4. Eaha te mau mea i aratai atu i to tatou bapetizoraa ei Kerisetiano?

4 Ua faaite tatou e ua farii tatou i te faaroo mau i to tatou pûpûraa ia tatou ma te taotia ore na Iehova e faataiperaa i te reira na roto i te fariiraa i te taumiraa i raro i te pape. Eaha râ te mau mea i aratai atu ia tatou i te bapetizoraa? Na mua, ua farii tatou i te ite mau i te Parau a te Atua. (Ioane 17:3) Ua faatupu te reira i te faaroo e ua turai ia tatou ia tatarahapa, a faaite ai i te oto mau i te hara tahito. (Ohipa 3:19; Hebera 11:6) Haere mai nei to tatou fariu-roa-raa mai, no te mea ua haapae tatou i te mau peu iino no te tapi i te hoê oraraa e au i te hinaaro o te Atua. (Roma 12:2; Ephesia 4:23, 24) I muri aˈe i te reira, ua pûpû tatou ia tatou ma te aau atoa na Iehova i roto i te pure. (Mataio 16:24; Petero 1, 2:21) Ua ani tatou i te manaˈo haava maitai i te Atua e ua bapetizohia ei faataiperaa i ta tatou pûpûraa na ˈna. (Petero 1, 3:21) E tauturu mai te haamanaˈoraa i teie mau taahiraa ia haamau noa tatou i te feruriraa i nia i te hinaaro e tutava tamau i te ora ia au i ta tatou pûpûraa ia tatou e ia tamau i te tavini ia Iehova ma te aau aueue ore.

A tamau i ta outou imiraa i te ite mau

5. No te aha e tia ˈi ia tatou ia tamau i te farii i te ite i te Bibilia?

5 No te ora ia au i ta tatou pûpûraa ia tatou na te Atua, e tia ia tatou ia tamau i te farii i te ite i te Bibilia o te patu i te faaroo. Auê ïa te au mau te amuraa i te maa varua i to tatou matauraa i te parau mau a te Atua i te taime matamua ra e! (Mataio 24:45-47) Mea monamona mau taua mau “amuraa maa” ra—e ua tamaa maitai tatou i te pae varua. I teie nei, mea faufaa roa ia tamau i te amu i te maa varua maitatai e ia atuatu tatou i te aau aueue ore ei tavini pûpûhia na Iehova.

6. Mea nafea paha to outou tautururaahia ia faahotu i te mauruuru rahi no te parau mau bibilia?

6 Mea titauhia te tutavaraa ia noaa hau atu â te ite i te mau Papai. Ua riro mai te imiraa i te mau taoˈa huna—te hoê mea o te titau i te tutavaraa. Auê râ te hoona ia itea mai “te ite i te Atua”! (Maseli 2:1-6) I te taime matamua i haapii ai te hoê taata poro i te Basileia i te Bibilia ia outou, ua faaohipa paha oia i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore. Ua ravehia paha te hoê taime roa no te tauaparau i te pene taitahi, peneiaˈe na roto hau atu i te hoê haereraa. Ua faufaahia outou i te taioraahia e te tauaparauraahia te tahi mau irava i horoahia. Mai te peu e mea fifi ia taa te hoê manaˈo, e faataahia ïa. Ua faaineine maitai te taata e faatere ra i ta outou haapiiraa bibilia, ua pure no te ani i te varua o te Atua, e ua tauturu ia outou ia faahotu i te aau mehara hohonu no te parau mau.

7. Eaha te mea e aravihi ai te hoê taata i te haapii i te parau mau a te Atua ia vetahi ê?

7 Mea tano teie tutavaraa, ua papai hoi Paulo e: “O tei haapiihia i te parau ra, e horoa oia i te mau mea maitatai atoa ra i tei haapii mai.” (Galatia 6:6) I ǒ nei, te faaite ra te papai Heleni e ua faaôhia te haapiiraa o te Parau a te Atua i roto i te feruriraa e te aau o te taata ‘e haapiihia ra.’ Ia na reira outou i te haapiihia, e aravihihia outou i te haapii ia vetahi ê atu â. (Ohipa 18:25) No te haapao maitai noa i ta outou pûpûraa ia outou, e tia ia outou ia atuatu i to outou ea pae varua e to outou aueue-ore-raa na roto i te haapii-tamau-raa i te Parau a te Atua.—Timoteo 1, 4:13; Tito 1:13; 2:2.

A haamanaˈo i to outou tatarahapa e to outou fariu-roa-raa mai

8. E nafea e nehenehe ai e tapea i te hoê haerea paieti?

8 Te haamanaˈo ra anei outou i te tamǎrûraa ta outou i ite i to outou haapiiraa i te parau mau, tatarahaparaa, e taaraa e ua faaore te Atua i ta outou mau hara no to outou faaroo i te tusia taraehara a Iesu? (Salamo 32:1-5; Roma 5:8; Petero 1, 3:18) Papu maitai e aita outou e hinaaro ra e hoˈi faahou i te hoê oraraa hara ra. (Petero 2, 2:20-22) Taa ê atu i te tahi atu mau mea, e tauturu te pure tamau ia Iehova ia tapea outou i te haerea paieti, ia ora ia au i ta outou pûpûraa ia outou, e ia tamau i te tavini ia Iehova ma te taiva ore.—Petero 2, 3:11, 12.

9. I te mea e ua haapae tatou i te mau peu hara, eaha te haerea e tia ia tatou ia tapi?

9 I te mea e ua fariu roa mai outou na roto i te haapaeraa i te mau peu hara, a tamau i te imi i te tauturu a te Atua ia vai aueue ore noa to outou aau. Oia mau, te haere ra outou na nia i te purumu hape, ua hiˈo râ outou i te hoê hohoˈa fenua papu e ua haamata aˈera i te tere na nia i te purumu tano. Eiaha ia hape faahou te eˈa i teie nei. A tamau i te tiaturi i te aratairaa a te Atua, e a faaoti maite e faaea noa i nia i te eˈa o te ora.—Isaia 30:20, 21; Mataio 7:13, 14.

Eiaha roa ˈtu e haamoe i ta outou pûpûraa ia outou e to outou bapetizoraa

10. Eaha te mau manaˈo e tia ia tatou ia haamanaˈo no nia i ta tatou pûpûraa ia tatou na te Atua?

10 A haamanaˈo e ua pûpû outou ia outou na Iehova na roto i te pure, no te tavini ia ˈna ma te haapao maitai e a muri noa ˈtu. (Iuda 20, 21) E au te pûpûraa i te faataa-ê-raa no te hoê fa moˈa. (Levitiko 15:31; 22:2) E ere ta outou pûpûraa i te hoê fariiraa taime poto, e ere atoa i te hoê auraroraa i te taata. Ua riro ei pûpûraa taraire na te Arii o te ao taatoa, e no te ora ia au i te reira, e titauhia te taiva ore i te Atua e a muri noa ˈtu. Oia, ‘te ora nei tatou, e te pohe nei hoi, no Iehova â tatou.’ (Roma 14:7, 8) Ua taaihia to tatou oaoa i to tatou auraroraa i to ˈna hinaaro e to tatou tamauraa i te tavini ia ˈna ma te aau aueue ore.

11. No te aha e tia ˈi ia outou ia haamanaˈo i to outou bapetizoraa e to ˈna auraa?

11 A haamanaˈo noa i to outou bapetizoraa ei faataiperaa i ta outou pûpûraa ia outou ma te aau atoa na te Atua. E ere i te hoê bapetizoraa faahepohia, na outou iho â hoi i rave i te faaotiraa. I teie nei, ua tae mau anei to outou aau e faaohipa i to outou hinaaro ia au i to te Atua no te toea o to outou oraraa? Ua ani outou i te manaˈo haava maitai i te Atua e ua bapetizohia ei faataiperaa i ta outou pûpûraa na ˈna. A tapea i to outou manaˈo haava maitai na roto i te haapao-maitai-raa i ta outou pûpûraa, e e vai noa te mau haamaitairaa taoˈa rahi a Iehova i nia ia outou.—Maseli 10:22.

E tuhaa to to outou hinaaro

12, 13. E nafea to tatou iho hinaaro e taaihia ˈi i te pûpûraa e te bapetizoraa?

12 Ua hopoi mau mai te pûpûraa e te bapetizoraa i te mau haamaitairaa rarahi na te mau mirioni taata na te ao atoa nei. Ia faataipe tatou i ta tatou pûpûraa na te Atua na roto i te bapetizoraa i roto i te pape, e pohe tatou i te pae o to tatou oraraa tahito, eiaha râ i te pae o to tatou iho hinaaro. Ei feia tiaturi tei haapii-maitai-hia, ua faaohipa mau tatou i to tatou iho hinaaro i to tatou pûpûraa ia tatou na te Atua na roto i te pure e to tatou bapetizoraahia. E titau te pûpûraa e te bapetizoraa ia taa maitai ia tatou eaha mau na te hinaaro o te Atua e ia faaoti maite e rave atu. (Ephesia 5:17) Te pee ra ïa tatou ia Iesu, tei faaohipa i to ˈna iho hinaaro i to ˈna vaiihoraa i te mau mauhaa a te tamuta, bapetizoraahia, e horoa-taatoa-raa ia ˈna iho no te rave i te hinaaro o to ˈna Metua i te raˈi ra.—Salamo 40:7, 8; Ioane 6:38-40.

13 Ua opua Iehova ia riro ta ˈna Tamaiti ‘ei mea tia roa na roto i to ˈna iho mau pohe.’ I titauhia na ïa ia faaohipa Iesu i to ˈna hinaaro e ia faaoromai oia i taua mau mauiui ra ma te haapao maitai. No taua fa ra, ua pûpû oia i te ‘pure [taparuparuraa] e te aniraa ma te oto rahi e te roimata, e ua faaroohia oia no to ˈna mǎtaˈu i te Atua.’ (Hebera 2:10, 18; 5:7, 8; MN) Mai te peu e e faaite tatou i te mǎtaˈu faatura i te Atua mai tera, e papu atoa ia tatou e e “faaroohia” tatou ma te farii maitai, e e nehenehe tatou e tiaturi e e faariro Iehova ia tatou ei mea aueue ore ei Ite pûpûhia na ˈna.—Isaia 43:10.

E nehenehe ta outou e tapea i te aau aueue ore

14. No te aha e tia ˈi ia tatou ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa?

14 Na te aha e tauturu ia outou ia tapea i te aau aueue ore e ia ora ia au i ta outou pûpûraa ia outou na te Atua? Ma te fa e farii i te ite i te Parau a te Atua ma te rahi noa ˈtu â, a taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. O te hoê mea teie ta “te tavini haapao maitai e te paari” e tamau i te aˈo mai e rave. E horoahia teie aˈoraa no te mea e titau te oraraa ia au i ta tatou pûpûraa ia tamau tatou i te haere i roto i te parau mau a te Atua. Ahiri te faanahonahoraa a Iehova e paturu i te mau haapiiraa hape, eita roa ˈtu e horoahia te aˈoraa e taio i te Bibilia i te mau Ite no Iehova e te feia ta ratou e poro atu.

15. (a) Eaha te tia ia haapaohia ia rave tatou i te mau faaotiraa? (b) No te aha e nehenehe ai e parau e e ohipa tapiri te ohipa imiraa a te hoê Kerisetiano?

15 Ia rave outou i te mau faaotiraa, a feruri noa e nafea te reira ia ohipa i nia i te haapaoraa i ta outou pûpûraa ia outou na Iehova. E au paha te reira i ta outou ohipa imiraa. Te tutava ra anei outou i te faaohipa i te reira no te faahaere i te haamoriraa mau i mua? Noa ˈtu e te manaˈo ra te rahiraa o te mau paoti ohipa e e nehenehe e tiaturi i te mau Kerisetiano pûpûhia e mea maitai ta ratou ohipa, e tapao atoa ratou e e ere te mau Ite no Iehova i te feia titau rahi e haere i mua i roto i teie nei ao e eita ratou e faatitiaua e vetahi ê no te mau tiaraa moni maitai roa ˈˈe. No te mea e ere te fa a te mau Ite te noaaraa te taoˈa rahi, te roo, te hinuhinu, aore ra te mana. No te feia e ora ra ia au i ta ratou pûpûraa na te Atua, te mea faufaa roa ˈˈe, o te raveraa ïa i te hinaaro o te Atua. Te ohipa imiraa o te tauturu ia ratou ia roaa ta ratou mau mea hinaarohia i roto i te oraraa, e ohipa tapiri noa ïa, tei te piti ïa o te parahiraa. Mai te aposetolo Paulo, ta ratou ohipa tumu, aore ra ohipa matamua, o te taviniraa Kerisetiano ïa. (Ohipa 18:3, 4; Tesalonia 2, 3:7, 8; Timoteo 1, 5:8) Te tuu ra anei outou i te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to outou oraraa?—Mataio 6:25-33.

16. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia haafifi te ahoaho rahi i te ora ia au i ta tatou pûpûraa ia tatou na te Atua?

16 Ua fatata paha te tahi pae i te poˈi roa i te mau ahoaho huru rau hou a haapii ai i te parau mau. Auê râ ïa to ratou aau i te î-faahou-raa mai i te oaoa, te mauruuru, e te here i te Atua i to ratou fariiraa i te tiaturiraa a te Basileia! E tauturu mau paha te feruriraa i te mau haamaitairaa ta ratou i fanaˈo mai reira mai ia ora ratou ia au i ta ratou pûpûraa ia ratou na Iehova. I te tahi aˈe pae, eaha ïa mai te peu e e haamǎtaˈu te ahoaho rahi no te mau fifi e au i te oraraa i roto i teie faanahoraa i te faaapǐapǐ i “te parau a te Atua,” mai te mau tara o te faataupupu i te mau huero ia raea te paari e te hoturaa? (Luka 8:7, 11, 14; Mataio 13:22; Mareko 4:18, 19) Ia manaˈo outou e te haamata ra te reira i te tupu i nia ia outou aore ra i to outou utuafare, a tuu atu i to outou ahoaho i nia ia Iehova e a pure e ia tauturu mai oia ia tupu outou i roto i te here e te mauruuru. Ia tuu atu outou i ta outou hopoia i nia ia ˈna, e turu oia ia outou e e horoa mai oia i te puai no te tamau i te tavini ia ˈna ma te oaoa e te aau aueue ore.—Salamo 55:22; Philipi 4:6, 7; Apokalupo 2:4.

17. E nafea e nehenehe ai e faaruru i te mau tamataraa rarahi?

17 A tamau i te pure i te Atua ra o Iehova ma te tuutuu ore, mai ia outou atoa i pure i to outou pûpûraa ia outou na ˈna. (Salamo 65:2) Ia faahemahia outou e rave i te ino aore ra ia faaû outou i te tamataraa rahi, a imi i te aratairaa a te Atua e ta ˈna tauturu no te pee i te reira. A haamanaˈo e mea hinaarohia te faaroo, ua papai hoi te pǐpǐ ra o Iakobo e: “Te ere ra râ te hoê o outou i te [“paari,” MN] [no te faaruru atu i te tamataraa], e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna. E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa, o tei feaa ra, e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera. Eiaha hoi te reira taata e manaˈo e, e faufaa ta ˈna e noaa i te Fatu ra: e taata aau piti ïa, e te papu ore i to ˈna atoa ra mau haerea.” (Iakobo 1:5-8) Mai te peu e e au ra e mea teimaha te tamataraa, e nehenehe e papu ia tatou teie mea: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.”—Korinetia 1, 10:13.

18. Eaha ta tatou e nehenehe e rave mai te peu e te haaparuparu ra te hoê hara ino hunahia i ta tatou faaoti-maite-raa e ora ia au i ta tatou pûpûraa ia tatou na Iehova?

18 Eaha râ mai te peu e te haapeapea ra te hoê hara ino hunahia i to outou manaˈo haava e te haaparuparu ra i ta outou faaoti-maite-raa e ora ia au i ta outou pûpûraa ia outou na te Atua? Mai te peu e te tatarahapa ra outou, e nehenehe outou e tamahanahanahia i te iteraa e “e ore roa” Iehova ‘e vahavaha i te aau paruparu ra e te oto ra.’ (Salamo 51:17) A imi i te tauturu a te mau matahiapo Kerisetiano î i te here, ma te ite e eita ratou e haafaufaa ore—ei peeraa ia Iehova—i to outou hinaaro e tataî i te taairaa maitai e to outou Metua i te raˈi. (Salamo 103:10-14; Iakobo 5:13-15) I muri iho, ma te puai pae varua faaapîhia e te aau aueue ore, e nehenehe ta outou e faatitiaifaro i te mau eˈa no to outou avae e e ora ia au i ta outou pûpûraa ia outou na te Atua.—Hebera 12:12, 13.

A tamau i te tavini ma te aau aueue ore

19, 20. No te aha e riro ai ei mea faufaa roa ia tamau i te ora ia au i ta tatou pûpûraa ia tatou?

19 I teie anotau hopea, e tia ia tatou ia tutava i te ora ia au i ta tatou pûpûraa ia tatou e ia tamau i te tavini i te Atua ma te aau aueue ore. Ua parau Iesu e: “Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) I te mea e te ora nei tatou i te “anotau hopea,” e nehenehe te hopea e tae mai i te mau taime atoa. (Timoteo 2, 3:1) Hau atu â, aita hoê i roto ia tatou e papu e te ora noa ra anei tatou ananahi. (Iakobo 4:13, 14) Mea faufaa roa ïa ia tamau tatou i te ora ia au i ta tatou pûpûraa i teie mahana!

20 Ua onoono te aposetolo Petero i nia i te reira i roto i te piti o ta ˈna rata. Ua faaite oia e mai te feia paieti ore tei mou i roto i te diluvi, e haamou-atoa-hia te fenua taipe, aore ra te huitaata ino, i te ‘mahana o Iehova.’ No reira Petero i parau ai e: “Mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti.” Ua faaitoito atoa oia ia ratou e: “E au mau here, ua ite na outou i teie nei mau mea, e ara ia outou, ia ore outou ia riro i te [mau orometua haavare e te mau taata paieti ore], e hiˈa ihora outou i to outou itoitoraa na.” (Petero 2, 3:5-17) Mea peapea mau ia faaatea-ê-hia te hoê taata bapetizohia e ia tae i te hopea o to ˈna oraraa ei hoê tei ore i tapea i te aau aueue ore!

21, 22. Mea nafea te mau parau i roto i te Salamo 57:7 i te riroraa ei parau mau i roto i te hiˈoraa o Davida e o te mau Kerisetiano mau?

21 E haapuai-atoa-hia ta outou faaoti-maite-raa e ora ia au i ta outou pûpûraa ia outou na te Atua ia haamanaˈo outou i te mahana oaoa i bapetizohia ˈi outou e ia imi outou i te tauturu a te Atua e ia faaoaoa ta outou mau parau e mau haaraa i to ˈna aau. (Maseli 27:11) Eita roa ˈtu Iehova e haavare i to ˈna mau taata, e mea papu atoa e e tia ia tatou eiaha ia taiva ia ˈna. (Salamo 94:14) Ua faaite oia i te aumauiui e te aroha i to ˈna faahuru-ê-raa i te mau opuaraa a te mau enemi o Davida e to ˈna faaoraraa ia ˈna. No to ˈna mauruuru i te reira, ua faaite Davida i to ˈna here papu, e te aueue ore i to ˈna Faaora. Ma te huru aau hohonu, ua himene oia e: “Mea aueue ore to ˈu aau, e te Atua, mea aueue ore to ˈu aau. E himene au e e faataˈi au i te mau pehe navenave.”—Salamo 57:7, MN.

22 Mai ia Davida, aita te mau Kerisetiano mau i aueue i ta ratou pûpûraa ia ratou na te Atua. Ma te aau aueue ore, te faˈi ra ratou e na Iehova ratou i faaora e i paruru, e e himene ratou i te mau arueraa ia ˈna ma te oaoa. Mea aueue ore anaˈe to outou aau, e tiaturi noa oia i te Atua, e ma te tauturuhia e oia, e nehenehe ta outou e haapao maitai i ta outou pûpûraa ia outou. Oia, e nehenehe outou e riro mai te taata “parau-tia” ta te papai salamo i parau e: “E ore roa oia e mǎtaˈu i te roo ino ra: ia mau to ˈna aau i te tiaturiraa ia Iehova.” (Salamo 112:6, 7) Ma te faaroo i te Atua e te tiaturi taatoa ia ˈna, e nehenehe ta outou e ora ia au i ta outou pûpûraa ia outou e e tamau i te tavini ia Iehova ma te aau aueue ore.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia tamau i te farii i te ite mau i te Bibilia?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia haamanaˈo i to tatou tatarahapa e to tatou fariu-roa-raa mai?

• E nafea tatou ia faufaahia i te haamanaˈoraa i ta tatou pûpûraa ia tatou e to tatou bapetizoraa?

• Na te aha e tauturu ia tatou ia tamau i te tavini ia Iehova ma te aau aueue ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

E tauturu te faariroraa i te taviniraa Kerisetiano ei ohipa matamua na tatou ia tamau i te tavini ia Iehova ma te aau aueue ore

[Hohoˈa i te api 18]

Te atuatu ra anei outou i to outou ea pae varua na roto i te taioraa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa?