Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tia anei ia niu i te faaroo i nia i te puai feruriraa?

E tia anei ia niu i te faaroo i nia i te puai feruriraa?

E tia anei ia niu i te faaroo i nia i te puai feruriraa?

“Mea rahi roa te taata ‘faaroo’ e riro mai ei feia tiaturi no te ape i te faaohipa i to ratou puai feruriraa,” ta te tavana perepitero ïa o te hoê haapiiraa perepitero faaroo i te mau Hau Amui, e papai ra. “Te hinaaro noa ra ratou e farii i te mau mea atoa ‘ma te ore e ani i te haapapuraa,’” ta ˈna ïa e parau faahou ra.

TE AURAA ra, aita te rahiraa o te taata faaroo e feruri ra i te mau tumu o ta ratou mau tiaturiraa aore ra te vai ra anei te hoê niu au noa no to ratou faaroo. E ere ïa i te mea maere ia riro te haapaoraa ei tumu parau ta te taata e rave rahi e ore e hinaaro e tauaparau.

Te mea peapea, aita atoa te faaohiparaa i te mau hohoˈa faaroo e te tamau-aau-raa i te pure e faaitoito ra i te taata ia feruri. O teie mau peu, tae noa ˈtu te paturaa rahi, te mau haamaramarama taa ê ua rau te peni, e te upaupa haaputapû, te mau mea noa e itehia i roto i te haapaoraa a te mau mirioni taata. Noa ˈtu e te parau ra te tahi mau ekalesia e ua niuhia to ratou faaroo i nia i te Bibilia, aita ta ratou poroi e ‘tiaturi ia Iesu, e faaorahia ˈi oe’ e faaitoito ra i te taata ia haapii maite i te Bibilia. Te poro ra te tahi atu i te hoê evanelia totiare aore ra poritita. Eaha te faahopearaa o teie mau mea atoa?

No nia ia Marite Apatoerau, ua parau te hoê taata papai i te mau mea faaroo e: “Mea hohonu ore . . . te Kerisetianoraa, [e] aita to ˈna mau taata e haapii-maitai-hia ra i roto i te faaroo.” Ua tae roa atoa te hoê taata titorotoro i te faataa i te mau Hau Amui mai “te hoê nunaa taata ite ore i te Bibilia.” Te parau mau, e tano atoa teie mau tatararaa i te tahi atu mau fenua e mea puai te mea e parau-noa-hia te Kerisetianoraa. Mea rahi atoa te haapaoraa e ere i te Kerisetiano aita e faaitoito ra i te taata ia feruri e o te haafaufaa maori râ i te mau himene, te mau pure faaroo, e te mau huru rau o te feruriruriraa taaihia i te peu miterio, eiaha râ i te feruriraa tano e te haamaitai.

I roto râ i to ratou oraraa o te mau mahana atoa, e pinepine teie noâ mau taata o te ore e feruri ra i te tanoraa aore ra te parau mau o ta ratou mau tiaturiraa faaroo, i te hiˈopoa maite roa i te tahi atu mau mea. Eita anei outou e maere ia parau te taata o te maimi maitai no te hoo noa mai i te hoê pereoo—o te afaihia i te vahi faarueraa pereoo i taua noâ mahana ra—no nia i ta ˈna haapaoraa e, ‘Mai te peu e e mea huru maitai no to ˈu mau metua, no ˈu atoa ïa’?

Mai te peu e te hinaaro mau ra tatou e faaoaoa i te Atua, eita anei e tia ia feruri maite tatou i te tanoraa o ta tatou tiaturiraa no nia ia ˈna? Ua faahiti te aposetolo Paulo i te tahi mau taata faaroo o to ˈna tau “e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite [mau].” (Roma 10:2; MN) E nehenehe tera mau taata e faaauhia i te hoê taata peni tihepuhia o te haa puai i te peni i te hoê fare, tera râ, o te faaohipa i te mau peni tano ore no te mea aita oia i faaroo i te mau faaueraa a te fatu fare. E mauruuru paha te taata peni i ta ˈna ohipa, teie râ, e farii anei te fatu fare i te reira?

Eaha ta te Atua e farii no nia i te haamoriraa mau? Te pahono ra te Bibilia e: “E mea maitai hoi te reira, e te au, i te aro o to tatou Ora ra o te Atua; o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite [mau] i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:3, 4; MN) E manaˈo paha te tahi pae e eita roa ˈtu e noaa mai tera ite i roto i te mau haapaoraa e rave rahi no teie mahana. A feruri na râ—mai te peu e e hinaaro te Atua ia noaa i te taata te ite mau i te parau mau, e huna anei ïa oia i te reira ia ratou ma te tano ore? Eita, te na ô ra hoi te Bibilia e: “Ia imi oe [i te Atua] ra, e itea ˈtu oia e oe.”—Paraleipomeno 1, 28:9.

Nafea te Atua e faaite ai ia ˈna iho i te feia e imi mau ra ia ˈna? Na te tumu parau i muri nei e horoa mai i te pahonoraa.