Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A aratai i to outou mau taahiraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua

A aratai i to outou mau taahiraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua

A aratai i to outou mau taahiraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua

“[O Iehova] tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra.”—ISAIA 48:17.

1. E nafea te Atua Poiete ia aratai i te taata?

 A TUTAVA ˈi te mau aivanaa i te paheru i te mau mea huna o te ao nui, e maere roa ratou i te rahi hahano o te ito e vai ra i roto i te ao e haaati ra ia tatou. E tuu to tatou mahana—te hoê fetia faito au noa—hoê â rahiraa ito e na “paura hydrogène 100 miria e paaina ra i te mau tetoni atoa.” E nehenehe ta te Atua Poiete e haavî e e faatere i taua mau mea rarahi ra i te raˈi na roto i to ˈna mana otia ore. (Ioba 38:32; Isaia 40:26) E o tatou te taata tei horoahia te tiamâraa e maiti, te huru morare, te feruriraa, e te ravea e taa ˈi ia tatou te mau mea pae varua? Ua maiti Tei hamani ia tatou e nafea ia aratai ia tatou? E aratai oia ia tatou ma te here na roto i ta ˈna mau ture tia roa e ta ˈna mau faaueraa tumu teitei, ma te apitihia e to tatou manaˈo haava haapii-maitai-hia.—Samuela 2, 22:31; Roma 2:14, 15.

2, 3. E oaoa te Atua i teihea huru auraroraa?

2 Mea oaoa na te Atua ia maiti te mau mea poiete-maramarama-hia e auraro ia ˈna. (Maseli 27:11) Maoti i te tapura ia tatou e ia auraro matapo tatou mai te mau matini feruriraa ore, ua horoa mai Iehova i te tiamâraa morare e ia nehenehe tatou e faaoti ma te ite e rave i te mea tia.—Hebera 5:14.

3 Ua parau Iesu, tei faahohoˈa i to ˈna Metua ma te tia roa, i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na. Eita ˈtura vau e parau atu ia outou e e tavini.” (Ioane 15:14, 15) I te tau tahito ra, aita ˈtu e ravea ta te hoê tavini maori râ e auraro atu i te mau faaueraa a to ˈna fatu. Area râ, e tupu te auhoaraa ia faaitehia te mau huru maitatai e anaanataehia. E nehenehe ta tatou e riro ei hoa o Iehova. (Iakobo 2:23) E puai atu â teie auhoaraa ia here te tahi i te tahi. Ua taai Iesu i te auraroraa i te Atua i te here i to ˈna parauraa e: “Ia hinaaro mai te taata ia ˈu ra, e haapao ïa i ta ˈu parau; e e here mai hoi tau Metua ia ˈna.” (Ioane 14:23) No reira e no te aratai ia tatou ma te panoonoo ore, te titau ra Iehova ia ora tatou ia au i ta ˈna mau faaueraa tumu.

Te mau faaueraa tumu a te Atua

4. E nafea outou ia faataa i te mau faaueraa tumu?

4 Eaha te mau faaueraa tumu? Te faataahia ra te hoê faaueraa tumu mai “te hoê parau mau rahi aore ra tumu: te hoê ture tumu e taahia, te hoê haapiiraa tumu aore ra te hoê manaˈo e taahia o te riro ei niu no te tahi atu pueraa aore ra no reira mai te tahi atu pueraa i te hutiraahia mai.” (Webster’s Third New International Dictionary) E faaite mai te hoê faahohonu-maitai-raa i te Bibilia e te horoa maira to tatou Metua i te raˈi i te mau faaueraa tumu no nia i te mau tupuraa e mau tuhaa e rave rau o te oraraa. E na reira oia no to tatou maitai mure ore. E au te reira i ta te arii paari ra o Solomona i papai: “E faaroo mai, e tau tamaiti, e farii mai i ta ˈu nei parau, e e riro to oe ra mau matahiti i te rahi i te oraraa nei. O te eˈa o te feia paari ta ˈu e haapii atu ia oe nei. Te aratai nei au ia oe na te mau eˈa mau ra.” (Maseli 4:10, 11) E ohipa te mau faaueraa tumu ta Iehova i horoa, i nia i to tatou mau taairaa e oia e to tatou taata-tupu, ta tatou haamoriraa, e to tatou oraraa i te mau mahana atoa. (Salamo 1:1) E hiˈopoa anaˈe i te tahi o taua mau faaueraa tumu ra.

5. A horoa na i te tahi mau faaueraa tumu.

5 No nia i to tatou taairaa e Iehova, ua parau Iesu e: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37; MN) Hau atu â, e horoa te Atua i te mau faaueraa tumu no nia i to tatou haerea i nia i to tatou taata-tupu, mai te Ture auro ra: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12; Galatia 6:10; Tito 3:2) No nia i te haamoriraa, te aˈohia ra tatou e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa.” (Hebera 10:24, 25) No nia i te mau tuhaa o to tatou oraraa i te mau mahana atoa, te na ô ra te aposetolo Paulo e: “Te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.” (Korinetia 1, 10:31) Te vai ra e rave rahi atu â faaueraa tumu i roto i te Parau a te Atua.

6. E nafea te mau faaueraa tumu e taa ê ai i te mau ture?

6 Ua riro te mau faaueraa tumu ei mau parau mau tumu o te ohipa, e e haapii te mau Kerisetiano paari i te hinaaro atu. Ua faaurua Iehova ia Solomona e papai e: “E haapao maitai mai i ta ˈu nei parau; e fariu mai i to tariˈa i ta ˈu e parau atu nei. Eiaha te reira ia moe ê i to mata na; e vaiiho maite râ i te reira i roto i to aau na. O te ora hoi te reira o te feia i ite atu ia ratou ra, e ora hoi to ratou mau tino atoa i te reira.” (Maseli 4:20-22) E nafea te mau faaueraa tumu e taa ê ai i te mau ture? Ua riro te mau faaueraa tumu ei niu no te mau ture. E nehenehe te mau ture rii, mea taa maitai aˈe hoi te reira, e au noa no te hoê taime aore ra te hoê tupuraa taa ê, area te mau faaueraa tumu ra, mea taraire ïa. (Salamo 119:111) Eita te mau faaueraa tumu a te Atua e tahitohia aore ra e mure. E parau mau iho â te mau parau faauruahia a te peropheta Isaia: “Te maehe nei te aihere, te maheahea nei te tiare; area te parau a to tatou Atua, e tia ïa i te vai-maite-raa.”—Isaia 40:8.

A feruri e a haa ia au i te mau faaueraa tumu

7. E nafea te Parau a te Atua ia faaitoito mai e feruri e e haa ia au i te mau faaueraa tumu?

7 E pinepine roa “te parau a to tatou Atua” i te faaitoito mai e feruri e e haa ia au i te mau faaueraa tumu. I to Iesu aniraahia e haapoto i te Ture, ua faahiti oia e piti parau ohie—hoê e haapapu ra i te here ia Iehova, te tahi e faataa ra i te here i te taata-tupu. (Mataio 22:37-40) Te faahiti ra ïa Iesu i te hoê tuhaa o te hoê haapotoraa no mua ˈtu o te mau haapiiraa tumu o te Ture a Mose, e vai ra i roto i te Deuteronomi 6:4, 5 (MN): “O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova: e teie nei, e hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa.” Mea papu e te manaˈo atoa ra Iesu i te faaueraa a te Atua e vai ra i roto i te Levitiko 19:18. I roto i te parau hopea maramarama, te taa maitai e te puai o te buka Koheleta, te haapoto ra te arii Solomona i te mau ture e rave rahi a te Atua: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; [o te hopoia taatoa hoi te reira a te taata]; e hopoi atoa te Atua i te mau parau atoa i te haavaraa, e te mau mea moe atoa ra, te maitai e te ino atoa ra.”—Koheleta 12:13, 14; MN; Mika 6:8.

8. No te aha e riro ai ei paruru ia taa maitai ia tatou te mau faaueraa tumu bibilia?

8 E nehenehe te taa-maitai-raa i taua mau faaueraa tumu ra e tauturu ia taa ia tatou te mau faaueraa papu atu â e ia faaohipa ˈtu. Hau atu â, ia ore e taa maitai ia tatou te mau faaueraa tumu e ia ore tatou e farii atu, eita tatou e rave i te mau faaotiraa maitatai e e aueue ohie noa to tatou faaroo. (Ephesia 4:14) Ia tamau maitai tatou i taua mau faaueraa tumu ra i roto i to tatou feruriraa e to tatou aau, e ineine tatou i te faaohipa ˈtu ia rave tatou i te mau faaotiraa. Ia faaohipa tatou i te reira ma te maramarama, e hopoi mai te reira i te manuïaraa.—Iosua 1:8; Maseli 4:1-9.

9. No te aha e ere ai i te mea ohie noa ia haroaroa e ia faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia?

9 Mea ohie aˈe i te haapao i te hoê anairaa ture i te haroaroa e te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia. Ei taata tia ore, e ape paha tatou i te tutavaraa e titauhia no te feruri ia au i te mau faaueraa tumu. Mea au aˈe paha na tatou te huru ohie o te hoê ture rii to mua anaˈe tatou i te hoê faaotiraa aore ra te hoê feaa-piti-raa. I te tahi mau taime, e imi paha tatou i te aratairaa a te hoê Kerisetiano paari—peneiaˈe te hoê matahiapo o te amuiraa—ma te manaˈo e e noaa mai te hoê ture rii taa maitai e au i to tatou huru tupuraa. Teie râ, aita paha te Bibilia aore ra te mau papai niuhia i nia i te Bibilia e horoa ra i te hoê ture rii taa maitai, e noa ˈtu e te horoahia maira hoê, eita paha e au i te mau tau e te mau huru tupuraa atoa. Te haamanaˈo ra paha outou e ua ani te hoê taata ia Iesu e: “E te orometua, parau na oe i tau tuaana, e tufa oia i ta mâua taoˈa.” Maoti i te horoa vave atu i te hoê ture no te faaafaro i te mau mârôraa i rotopu i te mau taeae, ua horoa ˈtu Iesu i te hoê faaueraa tumu rahi aˈe: “E ara ia outou i te nounou taoˈa.” Ua horoa ïa Iesu i te hoê aveia tei riro ei mea faufaa i taua tau ra e i teie nei â.—Luka 12:13-15.

10. E nafea te peeraa i te haerea e au i te mau faaueraa tumu ia faaite i te mau manaˈo turai o to tatou aau?

10 Ua ite aˈena paha outou i te taata o te auraro i te mau ture ma te haumani, no to ratou mǎtaˈu i te faautuaraa. Eita taua huru feruriraa ra e au i te faaturaraa i te mau faaueraa tumu. E turai te huru iho o te mau faaueraa tumu i te feia e arataihia ra e te reira ia farii atu ma te aau tae. Oia mau, eita te rahiraa o te mau faaueraa tumu e titau ia faautua-oioi-hia te feia e ore e haapao atura. Ua riro ïa te reira ei ravea e itehia ˈi no te aha tatou e auraro ai ia Iehova, eaha te manaˈo turai o to tatou aau. Te vai ra te hoê hiˈoraa i roto i to Iosepha patoiraa i te mau titauraa morare ore a te vahine a Potiphara. Noa ˈtu e aitâ Iehova i horoa ˈtura i te hoê ture papaihia no nia i te faaturi e aita i faataahia te faautuaraa a te Atua no nia i te taotoraa i te vahine a te tahi atu taata, ua ite maite Iosepha i te mau faaueraa tumu a te Atua no nia i te taiva-ore-raa i roto i te faaipoiporaa. (Genese 2:24; 12:18-20) Te ite ra tatou na roto i ta ˈna pahonoraa e te ohipa puai ra taua mau faaueraa tumu ra i nia ia ˈna: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?”—Genese 39:9.

11. I roto i teihea mau tuhaa e hinaaro ai te mau Kerisetiano ia arataihia ratou e te mau faaueraa tumu a Iehova?

11 I teie tau, te hinaaro ra te mau Kerisetiano ia arataihia ratou e te mau faaueraa tumu a Iehova i te pae o ta ratou iho mau ohipa, mai te maitiraa i te mau hoa, te faaanaanataeraa, te upaupa, e eaha te taio. (Korinetia 1, 15:33; Philipi 4:8) A rahi ai to tatou ite, to tatou maramarama, to tatou here ia Iehova e to tatou hinaaro i ta ˈna mau ture aveia, e tauturu mai to tatou manaˈo haava, to tatou huru morare, ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Atua noa ˈtu te huru tupuraa ta tatou e farerei, i roto atoa i ta tatou iho mau ohipa. Ma te arataihia e te mau faaueraa tumu bibilia, eita tatou e imi i te mau aperaa i roto i te mau ture a te Atua; eita atoa tatou e pee i te feia e tamata i te hiˈo ihea roa ratou e nehenehe ai e haere ma te ore e ofati mau i te hoê ture. Ua ite tatou e mea ino taua huru feruriraa ra no tatou iho e te atâta.—Iakobo 1:22-25.

12. Eaha te ravea faufaa e arataihia ˈi tatou e te mau faaueraa tumu a te Atua?

12 E farii te mau Kerisetiano paari e te ravea faufaa e haapao ai i te mau faaueraa tumu a te Atua, te hinaaroraa ïa e ite eaha to Iehova manaˈo i te hoê ohipa. “O outou o tei hinaaro ia Iehova ra,” o ta te papai salamo ïa e aˈo ra, “ia riaria outou i te ino.” (Salamo 97:10) I roto i te Maseli 6:16-19, te vai ra te hoê anairaa o te tahi mau mea ta te Atua e parau e mea ino: “Teie na parau e ono ra ta Iehova e riri nei, e te hitu hoi e mea faufau atoa ïa na ˈna: o te mata teitei, te arero haavare, e te rima i manii ai te toto hara ore ra; o te aau i opua i te parau ino ra; e te avae e horo oioi e rave i te ino; te ite haavare, e parau i te parau haavare ra, e o tei faatupu i te mârô i roto i te mau taeae ra.” Ia hinaaro tatou e faahohoˈa i to Iehova manaˈo i taua mau mea ra i roto i to tatou oraraa, e riro te oraraa ia au i te mau faaueraa tumu ei peu matau.—Ieremia 22:16.

E hinaarohia te manaˈo turai maitai

13. Eaha te huru feruriraa ta Iesu i haamahitihiti i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa?

13 E paruru atoa te iteraa e te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu eiaha tatou ia topa i roto i te marei o te haamoriraa faufaa ore e te faatia ture noa. Mea ê te haapaoraa i te mau faaueraa tumu, mea ê te auraroraa etaeta i te mau ture rii. Ua faaite maitai Iesu i te reira i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa. (Mataio 5:17-48) A haamanaˈo na e e ati Iuda te feia e faaroo ra ia Iesu, e tia ïa e na te Ture a Mose e faatere i to ratou haerea. E manaˈo hape roa râ to ratou i te Ture. Ua riro ratou i te onoono i nia i te auraro-etaeta-raa i te Ture eiaha râ i nia i to ˈna niu. E ua onoono ratou i nia i ta ratou mau tutuu, a tuu atu ai i nia ˈˈe i te haapiiraa a te Atua. (Mataio 12:9-12; 15:1-9) Ei faahopearaa, aita te taata i haapiihia ia feruri ia au i te mau faaueraa tumu.

14. Mea nafea to Iesu tautururaa i te feia e faaroo ra ia ˈna ia feruri ia au i te mau faaueraa tumu?

14 I te tahi roa ˈˈe pae, ua tuu Iesu i te tahi mau faaueraa tumu i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa no nia e pae tuhaa o te morare: te riri, te faaipoiporaa e te faataaraa, te mau parau fafau, te tahoo, e te here e te riri. I te mau taime atoa, ua faaite Iesu e mea maitai ia haapao i te hoê faaueraa tumu. Ua faateitei ïa Iesu i te ture aveia morare no ta ˈna mau pǐpǐ. Ei hiˈoraa, no nia i te faaturi, ua horoa oia i te hoê faaueraa tumu o te paruru eiaha noa i to tatou haerea, i to tatou atoa râ mau manaˈo e hinaaro: “O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.”—Mataio 5:28.

15. E nafea tatou e nehenehe ai e ape i te hinaaro e auraro i te ture ma te etaeta?

15 Te faaite ra teie hiˈoraa e eiaha roa ˈtu tatou ia haamoe i te opuaraa e te niu o te mau faaueraa tumu a Iehova. Eiaha mau â tatou ia tamata i te tapi i te farii maitai a te Atua na roto i te morare rapaeau noa. Ua faataa Iesu i te huru haavare o taua haerea ra na roto i te haamahitihitiraa i te aroha hamani maitai e te here o te Atua. (Mataio 12:7; Luka 6:1-11) Ia haapao tatou i te mau faaueraa tumu bibilia, eita tatou e tamata i te ora (aore ra e titau ia vetahi ê e ora) ia au i te hoê anairaa ture rii roa e te etaeta o te na rapaeau atu i te mau haapiiraa o te Bibilia. Mea tâuˈa aˈe na tatou te mau faaueraa tumu o te here e te auraroraa i te Atua i te haamoriraa huru rapaeau noa.—Luka 11:42.

Te mau faahopearaa oaoa

16. A horoa na i te tahi mau faaueraa tumu e vai ra i roto i te tahi mau faaueraa bibilia.

16 A tutava ˈi tatou i te auraro ia Iehova, mea faufaa ia ite maite e ua niuhia ta ˈna mau ture i nia i te mau faaueraa tumu. Ei hiˈoraa, e tia i te mau Kerisetiano ia ape i te haamoriraa idolo, te taatiraa morare ore, e te faaohipa-hape-raa i te toto. (Ohipa 15:28, 29) Eaha te niu o te tiaraa Kerisetiano no nia i taua mau tumu parau ra? E au i te Atua ia haamori tatou ia ˈna anaˈe; e tia ia tatou eiaha e taiva i to tatou hoa faaipoipo; e o Iehova te Tumu o te ora. (Genese 2:24; Exodo 20:5; Salamo 36:9) Ia taa ia tatou teie mau faaueraa tumu aore ra niu, mea ohie aˈe ia farii e ia haapao i te mau ture i taaihia ˈtu.

17. Eaha te mau faahopearaa maitatai e noaa mai ia taa ia tatou te mau faaueraa tumu bibilia e ia faaohipa ˈtu tatou?

17 A haroaroa ˈi tatou i te mau faaueraa tumu aore ra niu e a faaohipa ˈtu ai tatou, e taa ia tatou e no to tatou ïa maitai. E pinepine te mau haamaitairaa pae varua ta te nunaa o te Atua e fanaˈo i te apitihia e te mau maitai mau. Ei hiˈoraa, eita te feia e haapae i te puhipuhiraa avaava, e ora ma te morare, e te faatura i te huru moˈa o te toto, e roohia i te tahi mau maˈi. Oia atoa, ia ora tatou ia au i te parau mau a te Atua, e nehenehe tatou e maitaihia i te pae o te moni, o te taairaa e te taata, aore ra o te oraraa utuafare. E haapapu taua mau maitai mau ra i te faufaaraa o te mau ture aveia a Iehova, e e ohipa iho â te reira. E ere râ te noaaraa taua mau maitai ra o te ohipa te tumu rahi e faaohipa ˈi tatou i te mau faaueraa tumu a te Atua. E auraro te mau Kerisetiano mau ia Iehova no te mea e here ratou ia ˈna, no te mea e au oia ia haamorihia e ratou, e no te mea mea tano ia na reira.—Apokalupo 4:11.

18. Ia hinaaro tatou e riro ei Kerisetiano o te manuïa, e tia e na te aha e aratai i to tatou oraraa?

18 Ia vaiiho tatou e na te mau faaueraa tumu bibilia e aratai i to tatou oraraa, e maitai aˈe to tatou huru oraraa, e e nehenehe te reira noa ˈˈe e faatae ia vetahi ê i te eˈa o te Atua. Te mea faufaa roa ˈtu â, e faahanahana to tatou oraraa ia Iehova. Te taa ra ia tatou e e Atua î mau i te here o Iehova o te hinaaro i te mea maitai roa ˈˈe no tatou. Ia rave tatou i te mau faaotiraa ia au i te mau faaueraa tumu bibilia e ia ite e nafea Iehova ia haamaitai mai, e fatata ˈtu â tatou ia ˈna. Oia, e faahotu â tatou i te taairaa î i te here e to tatou Metua i te raˈi.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te hoê faaueraa tumu?

• E nafea te mau faaueraa tumu e taa ê ai i te mau ture?

• No te aha e riro ai ei mea maitai no tatou ia feruri e ia haa ia au i te mau faaueraa tumu?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 20]

Ua faaarahia o Wilson, te hoê Kerisetiano no Ghana, e i roto tau mahana, e tihatihia oia i ta ˈna ohipa. I ta ˈna raveraa ohipa i te mahana hopea, ua faauehia oia e horoi i te pereoo o te taata faatere i te taiete. I te itearaa mai ia Wilson te hoê tino moni i roto i te pereoo, ua parau te taata i nia ˈˈe ia ˈna e ua faatae mai te Atua i te moni no te mea te tihatihia ra o Wilson i taua mahana ra. Teie râ, a faaohipa ˈi i te mau faaueraa tumu bibilia no nia i te haerea tia, ua faahoˈi Wilson i te moni i te taata faatere ra. Ua maere e ua putapû roa te taata faatere, e ua pûpû oioi atura eiaha noa i te ohipa tamau na Wilson, ua faahaere atoa râ ia ˈna i mua ei melo tiaraa teitei o te taiete.—Ephesia 4:28.

[Tumu parau tarenihia i te api 21]

No Albanie o Rukia, te hoê vahine e 60 e tiahapa matahiti. No te hoê peapea utuafare, aita oia i paraparau i to ˈna taeae 17 matahiti i te maoro. Ua haamata oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua haapii e e tia i te mau Kerisetiano mau ia parahi hau e vetahi ê, eiaha ia tapea i te inoino. Ua pure oia i te po taatoa, e a otuitui ai to ˈna mafatu, ua haere atu oia na raro i te fare o to ˈna taeae. Ua iriti mai to ˈna tamahine fetii i te opani. Ma te maere, ua ui oia ia Rukia e: “O vai tei pohe? Eaha to oe tere?” Ua ani Rukia i to ˈna taeae. Ua faataa oia ma te mǎrû e i to ˈna haapiiraa i te mau faaueraa tumu bibilia e no nia ia Iehova, ua turaihia oia e faahau e to ˈna taeae. I muri aˈe i te maniiraa i te roimata e te mau tauahiraa, ua faatupu ratou i te oroa no teie tahoêraa taa ê!—Roma 12:17, 18.

[Hohoˈa i te api 23]

Mataio 5:27, 28

[Hohoˈa i te api 23]

Mataio 5:3

[Hohoˈa i te api 23]

Mataio 5:24

[Hohoˈa i te api 23]

“E ite atura Iesu i te rahi o te taata, haere atura oia i nia i te mouˈa: parahi ihora i raro, e ua haere maira ta ˈna mau pǐpǐ i pihai iho ia ˈna. Ua parau atura tana vaha, haapii atura ia ratou.”—MATAIO 5:1, 2.