Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea maitai te mau ture a te Atua no tatou

Mea maitai te mau ture a te Atua no tatou

Mea maitai te mau ture a te Atua no tatou

“Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture!”—SALAMO 119:97.

1. Eaha te haerea i parare roa no nia i te auraroraa i te mau ture a te Atua?

 EITA te taata e hinaaro e auraro i te mau ture a te Atua i teie tau. Ia au i te rahiraa, mea faufaa ore ia auraro atu i te hoê mana itea ore teitei aˈe. Te ora nei tatou i te tau o te morare tauiui noa, o te mau otia taa ore i rotopu i te maitai e te ino, e o te mau mea mohimohi roa. (Maseli 17:15; Isaia 5:20) Ma te faaite i te hoê huru feruriraa matauhia i roto i te mau taˈere e rave rahi o teie nei ao, ua tapao te hoê uiuiraa manaˈo apî e “te hinaaro ra te rahiraa o te mau Marite e faaoti eaha te mea tano, te mea maitai e te mea faufaa no ratou iho.” Mea au aˈe na ratou “eiaha ei Atua etaeta. Eiaha ei ture opanipani. Eiaha ei feia mana ma te morare aueue ore aore ra te tahi atu â mea mai tera.” Ua tapao te hoê taata maimi i te pae totiare e i teie tau, “te manaˈohia ra e na te taata e faaoti no ratou iho eaha te auraa e ora i te hoê oraraa maitai e te morare.” Ua na ô â oia e: “E tia i te mana teitei aˈe atoa ia faaau i ta ratou mau faaueraa i nia i te mau hinaaro o te taata mau.”

2. E nafea te faahitiraa matamua i te ture i roto i te Bibilia e taai-piri-hia ˈi i te haamaitairaa e te farii-maitai-raa a te Atua?

2 I te mea e mea rahi roa o te mârô ra i te faufaaraa o te mau ture a Iehova, e tia ia tatou ia haapaari i to tatou tiaturiraa e mea maitai te mau ture aveia a te Atua no tatou. Mea maitai ia hiˈo tatou i te aamu bibilia i reira te ture e faahitihia ˈi no te taime matamua. I roto i te Genese 26:5, te taio nei tatou i teie mau parau a te Atua: ‘Ua haapao Aberahama i ta ˈu poroi, e ta ˈu parau, e tei faatupuhia e au, e ta ˈu ture.’ Ua faahitihia taua mau parau ra tau senekele hou Iehova a horoa ˈi i te hoê pǎpǎ ture mataratara maitai i te mau huaai o Aberahama. Mea nafea to te Atua haamaitairaa i te auraroraa o Aberahama, oia atoa hoi to ˈna auraroraa i ta ˈNa mau ture? Ua tǎpǔ te Atua ra o Iehova ia ˈna e: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 22:18) Ua taai-piri-hia ïa te auraroraa i te mau ture a te Atua i ta ˈna haamaitairaa e farii-maitai-raa.

3. (a) Eaha te huru aau hohonu no nia i te ture a Iehova ta te hoê papai salamo i faahiti? (b) Eaha te mau uiraa e tia ia tatou ia haapao atu?

3 Ua faahiti hoê o te mau papai salamo—peneiaˈe te hoê tamaiti hui arii no Iuda aore ra te hoê e riro mai ei arii—i te huru aau hohonu eita e taai-pinepine-hia i te ture. Ua parau atu oia i te Atua e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture!” (Salamo 119:97) E ere tera i te faaiteraa noa i te huru aau. E faaiteraa mau tera i te hinaaro i te titauraa a te Atua i faataahia i roto i ta ˈna ture. Tera atoa te huru aau hohonu o Iesu Mesia, te Tamaiti tia roa a te Atua. Ua tohuhia e e parau Iesu e: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.” (Salamo 40:8; Hebera 10:9) E o tatou? Mea au anei na tatou e rave i to te Atua hinaaro? Ua papu anei ia tatou e mea faufaa e mea maitai te mau ture a Iehova? Eaha te parahiraa o te auraroraa i te mau ture a te Atua i roto i ta tatou haamoriraa, i te mau mahana atoa, ia rave tatou i te mau faaotiraa, e i roto i to tatou mau taairaa e vetahi ê? No te hinaaro i te ture a te Atua, mea maitai ia taa ia tatou no te aha e tiaraa ˈi to te Atua e opua e e haamana i te mau ture.

Iehova—te Iriti ture parau-tia

4. No te aha Iehova e riro ai ei Iriti ture parau-tia rahi roa ˈˈe?

4 Ei Atua Poiete, o Iehova te Iriti ture parau-tia rahi roa ˈˈe o te ao taatoa. (Apokalupo 4:11) Ua parau te peropheta Isaia e: “O Iehova ta tatou iriti ture.” (Isaia 33:22) Na ˈna i haamau i te mau ture i te pae ihi materia o te faatere ra i te mea poietehia, te mea ora e te mea ora ore. (Ioba 38:4-38; 39:1-12; Salamo 104:5-19) Ei mea poietehia e te Atua, to raro aˈe te taata i te mau ture ihi materia a Iehova. E noa ˈtu e e tiamâraa morare to te taata, e e nehenehe ta ˈna e feruri, e oaoa noa oia ia auraro oia i te mau ture morare e pae varua a te Atua.—Roma 12:1; Korinetia 1, 2:14-16.

5. E nafea te parau tumu i roto i te Galatia 6:7 e riro ai ei parau mau no nia i te mau ture a te Atua?

5 Mai ta tatou i ite, eita e nehenehe e ofati i te mau ture ihi materia a Iehova. (Ieremia 33:20, 21) Ia ore te hoê taata e tâuˈa i te tahi mau ture ihi materia, mai te ture o te puai aratoraa, e itea mai ia ˈna te mau faahopearaa. Oia atoa, eita e nehenehe e faaore i te mau ture morare a te Atua e eita e nehenehe e ape atu aore ra e ofati atu ma te ore e amo i te utua. Ua haamanahia te reira mai te mau ture natura i te papu, noa ˈtu e eita paha te faahopearaa e tae oioi mai. “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”—Galatia 6:7; Timoteo 1, 5:24.

Tei taeahia e te ture a Iehova

6. E au te mau ture a te Atua i teihea mau mea?

6 Te hoê faaiteraa taa ê o te ture a te Atua, o te Ture ïa a Mose. (Roma 7:12) I muri aˈe, ua mono te Atua i te Ture a Mose i “te ture a te Mesia.” a (Galatia 6:2; Korinetia 1, 9:21) Ei Kerisetiano i raro aˈe i “te ture tia roa o te tiamâ,” te taa ra ia tatou e eita te Atua e taotia i ta ˈna mau faaueraa i nia i te tahi noa mau tuhaa o to tatou oraraa, mai te mau tiaturiraa tumu e te mau peu faaroo. E au ta ˈna mau ture aveia i te mau tuhaa atoa o te oraraa, tae noa ˈtu te mau ohipa utuafare, te mau tapihooraa, te haerea i nia i te feia melo ê, te haerea i nia i te mau hoa Kerisetiano, e te raveraa i te haamoriraa mau.—Iakobo 1:25, 27.

7. A horoa na i te tahi mau hiˈoraa o te mau ture faufaa a te Atua.

7 Ei hiˈoraa, te na ô ra te Bibilia e: “E ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” (Korinetia 1, 6:9, 10) Oia, e ere te faaturi e te taiata i te “ohipa here” noa. E ere te mau peu mahu i te hoê “noa huru oraraa.” E mau ofatiraa te reira i te ture a Iehova. Oia atoa te mau mea mai te eiâraa, te haavare, e te faaino. (Salamo 101:5; Kolosa 3:9; Petero 1, 4:15) Ua faahapa Iakobo i te faaahaaha, area o Paulo ra, ua faaara mai ïa eiaha te parau rii maamaa e te faaata rii faufau. (Ephesia 5:4; Iakobo 4:16) No te mau Kerisetiano, to roto teie mau ture rii no nia i te haerea i te ture tia roa a te Atua.—Salamo 19:7.

8. (a) Eaha te huru o te ture a Iehova? (b) Eaha te auraa tumu o te taˈo Hebera i hurihia ei “ture”?

8 Te faaite ra taua mau ture rii tumu ra i roto i te Parau a te Atua e e ere noa ta ˈna ture i te hoê tapura ture rii mahanahana ore e te etaeta. E niu tera no te hoê oraraa faito noa e te hoona, o te haamaitai i te mau haerea atoa. E patu te ture a te Atua, mea morare e te î i te haapiiraa. (Salamo 119:72) E huriraa te taˈo ra “ture” e faaohipahia e te papai salamo o te taˈo Hebera ra toh·rahʹ. Te na ô ra te hoê aivanaa Bibilia e: ‘Ua hamanihia teie taˈo e te hoê ihoparau teie te auraa, e aratai, e faatano. To ˈna auraa, e ture rii ïa no te haerea.’ No te papai salamo, e ô a te Atua te ture. Eiaha anei tatou ia na reira atoa i te mauruuru atu, a vaiiho atu ai ia ohipa mai i roto i to tatou oraraa?

9, 10. (a) No te aha tatou e hinaaro ai i te aratairaa papu? (b) E nafea noa tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te hoê oraraa au mau e te manuïa?

9 E hinaaro te mau mea atoa i poietehia i te aratairaa papu. E parau mau te reira no Iesu e te tahi atu mau melahi, o te teitei aˈe hoi i te taata. (Salamo 8:5; Ioane 5:30; 6:38; Hebera 2:7; Apokalupo 22:8, 9) Mai te peu e e faufaahia teie mau varua tia roa i poietehia i te aratairaa a te Atua, eaha ˈtu â ïa te taata tia ore! Ua haapapu te tuatapaparaa o te taata e ta tatou iho i ite e ua tano mau to te peropheta Ieremia manaˈo: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.

10 Mai te peu e te hinaaro ra tatou i te hoê oraraa au mau e te manuïa, e tia ia tatou ia imi i te aratairaa a te Atua. Ua farii te arii Solomona e mea atâta ia ora ia au i ta tatou iho mau ture aveia ma te patoi i te aratairaa a te Atua: “E hape â te taata i te eˈa, e e mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.”—Maseli 14:12.

Mau tumu e poihere ai i te ture a Iehova

11. No te aha e tia ˈi ia tatou ia hinaaro ia taa ia tatou te ture a te Atua?

11 Mea maitai ia faahotu tatou i te hinaaro rahi ia taa ia tatou te ture a Iehova. Ua faahiti te papai salamo i taua hinaaro ra i te na ôraa e: “A faaaraara mai i te mata o to tavini nei, ia ite au i te mau mea taa ê i roto i ta oe ra ture.” (Salamo 119:18) Ia rahi atu tatou i te ite i te Atua e to ˈna mau eˈa, e rahi atu i te taa ia tatou e e parau mau te mau parau a Isaia: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e.” (Isaia 48:17, 18) O te hinaaro aau rotahi tera o Iehova ia ape to ˈna mau taata i te ati e ia fanaˈo i te oraraa na roto i te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tumu rarahi e tia ˈi ia tatou ia poihere i te ture a te Atua.

12. E nafea to Iehova ite i to tatou huru e faariro ai ia ˈna ei Iriti ture maitai roa ˈˈe?

12 No ǒ mai te ture a te Atua i Tei ite maitai roa ˈˈe i to tatou huru. I te mea e na Iehova tatou i poiete, ua ite maitai roa ïa oia i te huru o te taata. (Salamo 139:1, 2; Ohipa 17:24-28) Aita te mau hoa rahi, te mau fetii, e tae noa ˈtu te mau metua i ite i to tatou huru mai ia Iehova. Oia nei, ua ite maitai aˈe te Atua i to tatou huru ia tatou iho! Mea turua ore te taaraa o Tei hamani ia tatou i to tatou mau hinaaro i te pae varua, aau, feruriraa e i te pae tino. Ia haapao mai oia ia tatou, e faaite oia i te ite hohonu i to tatou hamaniraahia, ta tatou e hinaaro ra, e ta tatou e titau ra. Ua taa ia Iehova to tatou mau taotiaraa, ua ite atoa râ oia i ta tatou mau ravea e rave i te mea maitai. Te na ô ra te papai salamo e: “Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:14) No reira, e itea mai ia tatou te tahi maa panoonoo ore pae varua ia tutava tatou i te haere ia au i ta ˈna ture, e ia auraro ma te aau tae i ta ˈna aratairaa.—Maseli 3:19-26.

13. No te aha e papu ai ia tatou e te hinaaro ra Iehova i te mea maitai roa ˈˈe no tatou?

13 No ǒ mai te ture a te Atua i Tei here ia tatou. Mea tâuˈa roa na te Atua to tatou maitairaa taraire. Aita anei oia i horoa ma te haapae rahi ia ˈna iho i ta ˈna Tamaiti ei “hoo no te taata e rave rahi”? (Mataio 20:28) Aita anei Iehova i tǎpǔ e ‘e ore oia e vaiiho noa ia tatou ia ati, maori râ o te tia ia tatou ia faaoromai’? (Korinetia 1, 10:13) Aita anei te Bibilia e tamahanahana maira e ‘te tiai maira oia ia tatou’? (Petero 1, 5:7) Aita ˈtu e taata e anaanatae ra ma te here i te horoa mai i te aratairaa maitai i te taata poietehia mai ia Iehova. Ua ite oia eaha te mea maitai no tatou e eaha te faatupu i te oaoa e eaha te faatupu i te peapea. Noa ˈtu e mea tia ore tatou e e hape tatou, ia tapi tatou i te parau-tia, e faaite oia i to ˈna here ia tatou e ia noaa ˈtu te ora e te haamaitairaa ia tatou.—Ezekiela 33:11.

14. E nafea te ture a te Atua e taa ê ai ma te faahiahia i te mau manaˈo taata?

14 Mea mahanahana te mea e eita te ture a te Atua e taui. I teie anotau arepurepu ta tatou e ora nei, ua riro Iehova ei mato aueue ore e vai ra mai tahito mai â e a muri noa ˈtu. (Salamo 90:2) Ua parau oia no ˈna iho e: “O Iehova hoi au, aore o ˈu e huru ê.” (Malaki 3:6) Mea papu roa ino te mau ture aveia a te Atua i papaihia i roto i te Bibilia—eiaha mai te mau manaˈo taata tauiui noa. (Iakobo 1:17) Ei hiˈoraa, ehia matahiti i te maoro to te mau aivanaa ihi feruriraa patururaa i te faatiatiaraa i te tamarii, i muri aˈe râ, ua taui te tahi pae i to ratou manaˈo e ua farii e mea hape ta ratou aˈoraa. E pee haere noa te mau ture aveia e te mau aratairaa a teie nei ao no nia i teie tumu parau mai te huru ra e te patuhia ra e te mataˈi. Eita râ te Parau a Iehova e tauiui. E rave rahi senekele i te maoro to te Bibilia horoaraa i te aˈoraa no nia i te aratairaa i te tamarii ma te here. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra.” (Ephesia 6:4) Mea mahanahana mau ia ite e e nehenehe ta tatou e tiaturi i te mau ture aveia a Iehova; eita hoi e taui!

Mau haamaitairaa no te feia e auraro i te mau ture a te Atua

15, 16. (a) Eaha te faahopearaa ia faaohipa tatou i te mau ture aveia a Iehova? (b) E nafea te mau ture a te Atua e riro ai ei aratairaa maitai i roto i te faaipoiporaa?

15 Na roto i ta ˈna peropheta o Isaia, ua parau te Atua e: ‘Te parau no roto i to ˈu nei vaha, e tupu mau â ïa.’ (Isaia 55:11) Mai te reira atoa i te papu, ia tutava tatou ma te aau tae i te pee i te mau ture aveia e itehia i roto i ta ˈna Parau, e manuïa tatou, e rave tatou i te maitai, e e oaoa tatou.

16 A hiˈo na e nafea te mau ture a te Atua ia riro ei aratairaa maitai no te hoê faaipoiporaa o te manuïa. “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra,” o ta Paulo ïa i papai, “e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Hebera 13:4) E tia i te mau hoa faaipoipo ia faatura e ia here te tahi i te tahi: “E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) Te faataahia ra te huru aroha e hinaarohia, i roto i te Korinetia 1, 13:4-8: “E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai; e ore te aroha e feii: e ore te aroha e faarahi, e ore hoi e faaahaaha. Eita e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave; eita e manaˈo ino ia vetahi ê; eita e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau; e tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te aroha e mou.” Eita te hoê faaipoiporaa te vai ra teie huru aroha i roto e hope.

17. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia faaohipahia te mau ture aveia a Iehova no nia i te inuraa ava?

17 Te tahi atu â haapapuraa e mea maitai te mau ture aveia a Iehova, o te mea ïa e te opani ra oia i te taeroraa ava. E faahapa atoa oia i “te inu hua i te uaina.” (Timoteo 1, 3:3, 8; Roma 13:13) Mea rahi o te tâuˈa ore i te mau ture aveia a te Atua i te reira paeau tei roohia i te mau maˈi faatupuhia aore ra faarahihia e te inu-hua-raa. A tâuˈa ore ai i te aˈoraa bibilia no nia i te inuraa ma te au, ua haamatau te tahi pae i te inu hua no te “tamǎrû i to ratou tino.” E rave rahi fifi e noaa mai na roto i te inu-hua-raa, te vai ra te ereraa i te tura, te mau taairaa utuafare fifi aore ra te utuafare amahamaha, te mâuˈaraa te moni, e te ereraa i te ohipa. (Maseli 23:19-21, 29-35) E ere anei te mau ture aveia a Iehova no nia i te inuraa ava i te hoê paruru?

18. Mea maitai anei te mau ture a te Atua i te pae o te moni? A faataa na.

18 Ua riro atoa te mau ture aveia a te Atua ei mea maitai i te pae o te moni. Te faaitoito ra te Bibilia i te mau Kerisetiano ia pee i te haerea tia e ia rave i te ohipa ma te itoito. (Luka 16:10; Ephesia 4:28; Kolosa 3:23) No te mea ua pee ratou i teie aˈoraa, e rave rahi Kerisetiano tei haere i mua aore ra tei tapea i ta ratou ohipa a vaiihohia ˈi te tahi atu. E noaa atoa te maitai i te pae moni ia ape te hoê taata i te mau peu matau maha ore e ore e au i te Bibilia mai te pereraa, te puhipuhiraa avaava, e te rave-hua-raa i te raau taero. Aita e feaaraa e te manaˈo ra outou i te tahi atu mau hiˈoraa o te huru maitai i te pae moni o te mau ture aveia a te Atua.

19, 20. No te aha e riro ai ei haerea paari te fariiraa e te haapaoraa i te mau ture a te Atua?

19 Mea ohie i te taata tia ore ia haapao ore i te mau ture e te mau ture aveia a te Atua. A feruri na i te mau Iseraela i te Mouˈa Sinai. Ua parau te Atua ia ratou e: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra.” Ua pahono ratou e: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.” Teie râ, ua taa ê roa te haerea ta ratou i maiti e pee! (Exodo 19:5, 8; Salamo 106:12-43) I te tahi roa ˈˈe pae, e farii anaˈe e e haapao anaˈe i te mau ture aveia a te Atua.

20 Te haerea paari o te faatupu i te oaoa, o te pee-maite-raa ïa i te mau ture faaau ore ta Iehova i horoa mai no te tauturu i te aratai i to tatou oraraa. (Salamo 19:7-11) Ia manuïa tatou i te na reiraraa, e tia atoa ia tatou ia poihere i te faufaaraa o te mau faaueraa tumu a te Atua. O te manaˈo ïa e tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a No te hoê tauaparauraa mataratara maitai no nia i “te ture a te Mesia,” a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 1996, mau api 14-24.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha tatou e tiaturi ai e mea maitai te mau ture a te Atua no tatou?

• Eaha te mau tumu e poihere ai tatou i te ture a Iehova?

• E nafea te mau ture a te Atua e riro ai ei mea maitai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Ua haamaitai-rahi-hia Aberahama no to ˈna auraroraa i te ture a Iehova

[Hohoˈa i te api 15]

No te mau ahoaho o te oraraa ohipa rahi no teie tau, te fariu ê ra te taata e rave rahi i te ture a te Atua

[Hohoˈa i te api 17]

Mai te hoê fare mori i nia i te mato, mea aueue ore e te tauiui ore te ture a te Atua