Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na orometua e piti o tei au i te mau papai a Russell

Na orometua e piti o tei au i te mau papai a Russell

Na orometua e piti o tei au i te mau papai a Russell

I TE matahiti 1891, a tahi ra o Charles Taze Russell, o tei rave i te ohipa faahiahia i roto i te feia haamori Kerisetiano mau a Iehova, a tere ai i Europa. Ia au i te tahi mau parau faataa, i to ˈna faaearaa i Pignerol, i Italia, ua farerei o Russell i te orometua haapii ra o Daniele Rivoire, orometua tahito o te hoê pǔpǔ faaroo parauhia te mau Vaudois. a Noa ˈtu e ua vai piri noa o Rivoire e te mau Vaudois i muri aˈe i to ˈna faarueraa i te taviniraa, ua mahora noa to ˈna feruriraa e ua taio oia e rave rahi mau papai a C. T. Russell.

I te matahiti 1903, ua huri o Rivoire i te buka a Russell Le divin Plan des Âges na roto i te reo Italia e na ˈna iho i aufau i te neneiraa. Ua ravehia te reira hou a neneihia ˈi te hoê buka Italia haamanahia. I roto i te omuaraa parau o te buka, ua papai o Rivoire e: “Te tuu nei matou i teie neneiraa Italia matamua i raro aˈe i te parururaa a te Fatu. Ia haamaitai mai oia i te reira ia nehenehe te buka, noa ˈtu to ˈna mau hape rii, e paturu i te faahanahanaraa i to ˈna iˈoa moˈa roa ˈˈe e e faaitoito i ta ˈna mau tamarii parau Italia ia faahotu i te paieti rahi atu â. Na roto i te taioraa i teie buka, ia mauruuru te aau o te feia atoa o te haafaufaa i te rahi hau ê atu o te paari e te ite i te opuaraa a te Atua e to ˈna here, i te Atua iho, maoti hoi ta ˈna farii maitai i manuïa ˈi te neneiraa.”

Ua haamata atoa Rivoire i te huri i te Phare de la Tour de Sion et Messager de la Présence de Christ na roto i te reo Italia. I te matahiti 1903, ua matara mai teie vea, te matamua o Te Pare Tiairaa, ei neneiraa i te mau toru avaˈe atoa. Noa ˈtu e aita roa te orometua haapii o Rivoire i riro mai ei Taata haapii Bibilia, ei Ite no Iehova i parauhia i muri aˈe, ua faaite oia i te anaanatae rahi i te haaparareraa i te poroi bibilia mai tei faataahia i roto i te mau papai a te Feia haapii Bibilia.

“E au ra e te mairi ra te poa iˈa no nia i to ˈu mata”

Te tahi atu orometua Vaudois o tei haafaahiahia i te mau papai a Russell, o Giuseppe Banchetti ïa. Ua horoa te metua tane o Giuseppe, o tei farii i te haapaoraa Katolika, i te hoê haapiiraa Vaudois na ˈna. I te matahiti 1894, ua riro mai o Giuseppe ei orometua e ua tavini i te mau pǔpǔ Vaudois e rave rau i te Pouille e i te mau Abruzzes e i nia i te mau motu o Elbe e Sicile.

Ua neneihia te buka reo Italia faatiahia a Russell Le divin Plan des Âges i te matahiti 1905 ra. Ua papai Banchetti i te hoê faaiteraa manaˈo anaanatae o te buka. Te itehia ra te reira i roto i te vea Porotetani La Rivista Cristiana. “No matou,” ta Banchetti ïa i papai, o te buka a Russell “te mea maramarama roa ˈˈe e te aratai papu roa ˈˈe ta te hoê Kerisetiano e nehenehe e itea mai no te rave i te hoê haapiiraa faufaa e te hoona i te mau mau Papai Moˈa . . . I to ˈu iho â taioraa i te reira, e au ra e te mairi ra te poa iˈa no nia i to ˈu mata, e mea tia aˈe te eˈa e tae atu ai i te Atua ra e te ohie aˈe. Oia atoa, ua ore te mau mea e au ra aita e tuati ra i te rahiraa o te taime. Mea ohie e mea farii-roa-hia te mau haapiiraa i taa-ore-hia i mutaa iho. Ua maramarama mai te mau mea i taa-ore-hia na mua ˈˈe. Ua fa mai te opuaraa faahiahia o te faaoraraa o te ao maori te Mesia ma te ohie mau o te turai ia ˈu ia parau e te Aposetolo e: Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e!”—Roma 11:33.

Mai tei faahitihia i te matahiti 1925 e Remigio Cuminetti, ua faaite o Banchetti i te “turu rahi” no te ohipa a te Feia haapii Bibilia e ua “tiaturi papu” oia i te mau haapiiraa ta ratou i faataa. Na roto i ta ˈna iho ravea, ua imi atoa Banchetti i te faaite i tera mau haapiiraa.

Te itehia ra i roto i te mau papai a Banchetti e, mai te mau Ite no Iehova, te tiaturi ra oia e te vai ra te hoê tia-faahou-raa i nia i te fenua, mai tei haapiihia i roto i te mau Papai. Ua tu atoa to ˈna manaˈo e to te Feia haapii Bibilia i to ˈna tatararaa e ua faataahia te matahiti i pohe ai Iesu e ua faaitehia e te Atua i roto i te parau tohu a Daniela no nia i na 70 hebedoma. (Daniela 9:24-27) Hau atu i te hoê taime, e ma te ore e farii mau i te mau haapiiraa a ta ˈna ekalesia, te tiaturi ra oia e e tia ia faatupuhia te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu Mesia hoê noa taime i te mau matahiti atoa, “te taio mahana tano i reira e topa ˈi te oroa.” (Luka 22:19, 20) Ua patoi oia i te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora a Darwin, e ua haapapu oia e eiaha te mau Kerisetiano mau e faaô ia ratou i roto i te tamaˈi a te ao.—Isaia 2:4.

I te hoê taime, ua aparau Banchetti no nia i te mau buka a Russell e te hoê taata o J. Campbell Wall te iˈoa. Ei pahonoraa i te mau faahaparaa a Wall, ua parau o Banchetti e: “Ua papu ia ˈu e ahiri oe e taio i na buka e ono a Russell, e ite oe i te hoê oaoa rahi e te hohonu, e e haamauruuru mai oe ia ˈu ma te putapû. Aita vau e faatietie ra i te haapiiraa; ua taio râ vau i tera mau buka hoê ahuru ma hoê matahiti aˈenei, e te haamauruuru nei au i te Atua i te mau mahana atoa no te tuuraa mai i mua ia ˈu i tera maramarama e tera tamahanahanaraa maoti te hoê ohipa o te niu-papu-roa-hia i nia i te mau Papai Moˈa.”

“A faaroo, a faaroo, a faaroo”

Mea faufaa e ua faaite teie nau orometua Vaudois—Daniele Rivoire e Giuseppe Banchetti—i to raua mauruuru no ta Russell faataaraa i te Bibilia. Ua papai o Banchetti e: “Te parau nei au e aita hoê o tatou te mau taata evanelia, aita ˈtoa ta tatou mau orometua aore ra orometua haapii i te teologia, aita e taata i ite i te mau mea atoa. Aore ra, e rave rahi, e rave rahi atu â ta tatou e haapii. . . . [E tia ia tatou] . . . ia parahi e ia faaroo, eiaha ia manaˈo e ua ite tatou i te mau mea atoa, e eiaha ia patoi i te mea e pûpûhia maira ia hiˈopoa tatou. Tera râ, a faaroo, a faaroo, a faaroo.”

I te mau matahiti atoa, te faaroo ra e mau tausani taata i te poroi o te Basileia tei afaihia ˈtu i to ratou mau fare e te mau Ite no Iehova. I te mau vahi atoa, te pahono nei te mau taata mea ǒaǒa ore to ratou feruriraa o te poihâ ra i te mau parau mau o te Bibilia i te titau-manihini-raa a Iesu: ‘A pee mai ia ˈu.’—Mareko 10:17-21; Apokalupo 22:17.

[Nota i raro i te api]

a Mairihia i te iˈoa ra o Pierre Vaudès aore ra o Pierre Valdès, te hoê taata hoo taoˈa no te senekele 12 no Lyon, i Farani. Ua tiavaruhia o Vaudès i rapaeau i te Ekalesia Katolika no ta ˈna mau tiaturiraa. No te tahi atu â mau haamaramaramaraa i nia i te mau Vaudois, a hiˈo i te tumu parau ra “Te mau Vaudois—mai te hairesi i te haapaoraa Porotetani” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 2002.

[Hohoˈa i te api 28]

Te orometua haapii ra o Daniele Rivoire

[Hohoˈa i te api 29]

Giuseppe Banchetti

[Faaiteraa i te tumu]

Banchetti: La Luce, 14 no Eperera 1926