Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aumauiui—taviri o te aau maitai e o te aau aroha

Te aumauiui—taviri o te aau maitai e o te aau aroha

Te aumauiui—taviri o te aau maitai e o te aau aroha

“IA MAORO atu â outou i te tamǎrû i to vetahi ê oto, eita te oraraa e faufaa ore,” o ta Helen Keller ïa i papai. Ua taa maitai ia Keller te oto o te aau. I te 19raa o to ˈna avaˈe, ua matapo-roa-hia oia e ua turi-roa-hia to ˈna tariˈa no te hoê maˈi. Ua haapii râ te hoê orometua haapii aau aroha ia Helen ia taio e ia papai na roto i te papai Braille e ia paraparau i muri aˈe.

Ua ite maitai o Ann Sullivan, te orometua haapii a Keller, i te inoino ia faaoromai i te hoê paruparu o te tino. Ua fatata hoi oia iho i te matapohia. Ma te faaoromai râ, ua hamani Ann i te hoê ravea no te paraparau e o Helen na roto i te “papairaa” i te reta taitahi i nia i to Helen rima. Faaitoitohia e te aumauiui o ta ˈna orometua haapii, ua faaoti aˈera o Helen e pûpû i to ˈna oraraa taatoa no te tauturu i te matapo e te tariˈa turi. I te mea e ua faaruru oia i to ˈna iho paruparu ma te tutavaraa rahi, ua aroha aˈera oia i te feia i roto i te hoê â tupuraa. Ua hinaaro oia e tauturu ia ratou.

Ua ite iho â paha outou i roto i teie nei ao miimii e mea ohie ia ‘pipiri to ˈna aau’ e ia ore e tâuˈa i to vetahi ê mau hinaaro. (Ioane 1, 3:17) Ua faauehia râ te mau Kerisetiano e aroha i to ratou taata-tupu e e aroha ma te uˈana maite te tahi i te tahi. (Mataio 22:39; Petero 1, 4:8) Teie râ, ua ite paha outou i teie tupuraa mau: Noa ˈtu e e hinaaro roa tatou e aroha te tahi i te tahi, e pinepine, eita tatou e haafaufaa i te mau taime maitatai no te tamǎrû i to vetahi ê oto. No te mea noa paha e aita tatou i ite eaha to ratou mau hinaaro. O te aumauiui ïa te taviri no te iriti i to tatou aau maitai e to tatou aau aroha.

Eaha te aumauiui?

Te faataa ra te hoê titionare i te aumauiui mai te “haroaroaraa e te taaraa i to vetahi ê huru tupuraa, huru aau hohonu, e manaˈo.” Ua faataa-atoa-hia te aumauiui mai te ravea e feruri e tei roto tatou i to vetahi ê tupuraa. No reira, e titau na mua roa te aumauiui ia taa ia tatou te mau tupuraa o te tahi atu taata, e a piti, ia hoê â to tatou huru aau hohonu e to ˈna no taua mau tupuraa ra. Oia, te auraa o te aumauiui, o te taaraa ïa i to vetahi ê oto i roto i to tatou aau.

Aita te taˈo “aumauiui” i roto i te Bibilia, te faahiti ra râ te mau Papai i teie huru maitai na roto i te tahi mau ravea taa ê. Ua aˈo te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano ia faaite i te ‘aroha-atoa-raa, te aroha taeae, e te aau [aroha].’ (Petero 1, 3:8; MN) Te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia ei “aroha-atoa-raa,” oia ïa “e mauiui e o vetahi ê” aore ra “e faaite i te aau aroha.” Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te hoê â mau huru aau hohonu i to ˈna aˈoraa i te mau hoa Kerisetiano ia ‘oaoa atoa e te feia e oaoa ra, e ia oto atoa e te feia e oto ra.’ Ua na ô faahou Paulo e: “Ia hoê aau to te tahi e te tahi.” (Roma 12:15, 16) E eita anei outou e parau e eita e noaa ia tatou ia aroha i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho mai te peu e eita tatou e taa ia ratou?

E maa aumauiui natura to te rahiraa o te taata. O vai tei ore aˈenei i horuhoru i te iteraa i te mau hohoˈa peapea o te mau tamarii e pohe ra i te poia aore ra te feia horo ê e ahoaho ra? Teihea mama î i te here o te ore e tâuˈa i ta ˈna tamarii e taˈi ra? Teie râ, te vai ra te mauiui mea fifi ia haroaroa. Mea fifi roa ia taa i te mau huru aau hohonu o te hoê taata e hepohepo ra, i te hoê paruparu huna o te tino, aore ra i te fifi i te pae tamaaraa—mai te peu e aita tatou iho i û aˈenei i tera mau fifi! Te faaite mai ra râ te mau Papai e e nehenehe tatou e faahotu i te aroha-atoa-raa i te feia e ere hoê â to tatou mau tupuraa, e e tia ia tatou ia na reira.

Mau hiˈoraa bibilia o te aumauiui

O Iehova te hiˈoraa matamua roa o te aumauiui no tatou. Noa ˈtu e e mea tia roa oia, eita oia e titau mai i te tia-roa-raa, “ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:14; Roma 5:12) Hau atu â, ua ite oia i to tatou mau taotiaraa, ‘eita ïa oia e vaiiho noa ia tatou ia ati, maori râ o te tia ia tatou ia faaoromai.’ (Korinetia 1, 10:13) Na roto i ta ˈna mau tavini e to ˈna varua, e tauturu mai oia ia itea mai ia tatou te ravea.—Ieremia 25:4, 5; Ohipa 5:32.

E mauiui atoa Iehova ia mauiui to ˈna nunaa. Ua parau oia i te mau ati Iuda i hoˈi i ǒ ratou mai Babulonia mai e: “O te faatiaia ˈtu ia outou ra, ua faatiaia ïa i [to ˈu] orio mata nei.” (Zekaria 2:8; MN) Ua ite maitai te taata papai i te Bibilia ra o Davida i te aumauiui o te Atua, no reira oia i parau ai ia ˈna e: “A tuu na oe i to ˈu nei roimata i roto i ta oe ra farii: aita anei i roto atoa i ta oe ra parau?” (Salamo 56:8) Mea mahanahana mau â ia ite e e haamanaˈo Iehova i te roimata—mai te mea ra e ua papaihia i roto i te hoê buka—o ta ˈna mau tavini haapao maitai a faaitoito ai ratou i te tapea i to ratou taiva ore!

Mai to ˈna Metua i te raˈi, e tâuˈa Iesu Mesia i to vetahi ê mau huru aau hohonu. I to ˈna faaoraraa i te hoê taata tariˈa turi, ua aratai Iesu ia ˈna i te hiti, ia ore paha oia e huru ê aore ra e hitimahuta roa ia faaora-semeio-hia oia. (Mareko 7:32-35) I te tahi atu taime, ua ite atu Iesu i te hoê vahine ivi o te haere ra e huna i ta ˈna tamaiti otahi. I reira iho, ua taa ia ˈna to ˈna oto, ua haafatata ˈtura oia i te feia e apee ra ia ˈna, e ua faatia maira i te taurearea.—Luka 7:11-16.

I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, i to ˈna faraa ˈtu ia Saulo i nia i te purumu e haere tia i Damaseko, ua faaite Iesu ia Saulo eaha te faahopearaa o ta ˈna hamani-ino-raa uˈana i te mau pǐpǐ, i nia ia ˈna. “O vau o Iesu, ta oe i hamani ino mai nei,” o ta ˈna ïa i parau atu. (Ohipa 9:3-5) Ua ite roa Iesu i te oto i faaruruhia e ta ˈna mau pǐpǐ, mai te hoê mama o te oto no ta ˈna tamarii maˈi. Oia atoa, ei Tahuˈa Rahi i te raˈi no tatou, e ‘aroha mai Iesu ia tatou i to tatou mau paruparu.’—Hebera 4:15.

Ua haapii te aposetolo Paulo i te tâuˈa i to vetahi ê mauiui e mau huru aau hohonu. “O vai tei paruparu e aore au i paruparu? o vai tei turori e aore au i amâ?” o ta ˈna ïa i ui. (Korinetia 2, 11:29) I to te hoê melahi faaora-semeio-raa ia Paulo e ia Sila mai te fare tapearaa i Philipino, ua manaˈo na mua Paulo e faaara i te tiai fare tapearaa e aita hoê aˈe taata i horo ê. Ma te aumauiui, ua taa ia ˈna e e nehenehe te tiai e haapohe ia ˈna iho. Ua ite oia ia au i te tutuu Roma e e faautua-ino-hia te hoê tiai mai te peu e ua ora te hoê taata i tapeahia—mai te peu iho â râ e ua faauehia oia e tiai maitai ia ˈna. (Ohipa 16:24-28) Ua maere te tiai i ta Paulo ohipa faaora aau maitai, e ua rave atura oia e to ˈna utuafare i te mau taahiraa avae no te riro mai ei Kerisetiano.—Ohipa 16:30-34.

Nafea ia faahotu i te aumauiui

Te faaitoito noa maira te mau Papai ia pee tatou i to tatou Metua i te raˈi e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, e no reira, e huru maitai te aumauiui e tia ia tatou ia faatupu. Nafea ïa? E toru ravea faufaa e nehenehe ai tatou e tâuˈa ˈtu â i to vetahi ê mau hinaaro e mau huru aau hohonu: te faarooraa, te hiˈoraa, e te feruriraa.

A faaroo. Na roto i te faaroo-maitai-raa e nehenehe ai tatou e ite eaha te mau fifi ta vetahi ê e faaruru ra. E ia faaroo maitai aˈe tatou, e riro atu â ïa ratou i te hohora i to ratou aau e i te faaite mai i to ratou mau huru aau hohonu. “E paraparau vau i te hoê matahiapo mai te peu e ua papu ia ˈu e e faaroo mai oia ia ˈu,” o ta Miriam ïa e faataa ra. “E hinaaro vau e ite e te taa mau ra ia ˈna to ˈu fifi. E rahi atu â to ˈu tiaturi ia ˈna ia ui mai oia i te tahi mau uiraa hohonu, e tapao faaite ïa e ua faaroo maitai oia i ta ˈu i parau ia ˈna.”

A hiˈo. Eita te taata atoa e faaite roa mai i to ratou huru aau hohonu aore ra i ta ratou e faaruru ra. E haroaroa râ te hoê taata o te hiˈo maitai, ia hepohepo te hoê hoa Kerisetiano, ia ore te hoê taurearea e paraparau faahou, aore ra ia ere te hoê tavini itoito rahi i to ˈna oaoa. Mea faufaa roa no te mau metua teie ravea no te ite i te hoê fifi i te omuaraa iho â. “Mai te mea ra e ua ite to ˈu mama eaha to ˈu, hou vau a paraparau ai ia ˈna,” o ta Marie ïa e faahiti ra, “no reira, mea ohie na ˈu ia faaite roa ˈtu i to ˈu mau fifi ia ˈna.”

A faaohipa i to outou feruriraa. Te ravea puai roa ˈˈe no te faaara i te aumauiui, o te uiraa ïa ia outou iho e: ‘Ahiri au i roto i teie tupuraa, eaha ïa to ˈu huru? E nafea vau? Eaha ta ˈu e hinaaro?’ Aita i noaa i na toru hoa tamahanahana o Ioba ia taa i to ˈna huru tupuraa. No reira ratou i faahapa ˈi ia ˈna i te rave i te tahi mau hara feruri-noa-hia.

E pinepine, mea ohie aˈe na te taata tia ore e faahapa i te mau hape maori râ i te taa i te mau huru aau hohonu. Ia faaitoito râ tatou i te feruri i te ati o te hoê taata, e tauturu ïa ia tatou ia aroha ia ˈna eiaha râ ia faahapa ˈtu. “E aˈoraa maitai roa ˈˈe ta ˈu e horoa ia faaroo maitai au e ia tamata vau i te taa i te huru tupuraa taatoa hou a pûpû ai i te tahi mau manaˈo tauturu,” o ta Juan, matahiapo aravihi, ïa i parau.

Ua tauturu te mau papai i operehia e te mau Ite no Iehova i te taata e rave rahi i roto i teie tuhaa. Ua hohora Te Pare Tiairaa e te Réveillez-vous! i te mau fifi taa ê mai te hepohepo e te rave-ino-raa i te tamarii. E tauturu teie mau haamaramaramaraa i te taime au i te feia taio ia tâuˈa ˈtu â i te mau huru aau hohonu o te feia e faaruru ra i teie mau fifi. Ua tauturu atoa te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques i te mau metua e rave rahi ia taa i te mau fifi o ta ratou mau tamarii.

E tauturu te aumauiui i roto i te mau ohipa Kerisetiano

Mea iti o tatou o te ore e tâuˈa i te ati o te hoê tamarii e pohe ra i te poia mai te peu e e maa ta tatou e horoa na ˈna. Mai te peu e e mea aumauiui tatou, e haroaroa atoa tatou i te huru tupuraa pae varua o te hoê taata. Te na ô ra te Bibilia no nia ia Iesu e: “E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) Hoê â huru tupuraa pae varua to te mau mirioni taata i teie mahana, e e hinaaro ratou i te tauturu.

Mai i te tau o Iesu, e tia paha ia tatou ia faaruru i te manaˈo oti noa aore ra te tutuu i aˈa maitai ia putapû te aau o te tahi mau taata. E faaitoito te tavini aumauiui i te imi i te mau mea e afaro ai oia e te taata aore ra i te tauaparau i nia i te mau mea e vai ra i roto i te feruriraa o te taata, ia riro hoi ta ˈna poroi ei mea au roa ˈtu â. (Ohipa 17:22, 23; Korinetia 1, 9:20-23) E nehenehe atoa te tahi mau ohipa aau maitai ravehia ma te aumauiui e turai i te feia e faaroo maira ia farii atu â i te poroi o te Basileia, mai te hiˈoraa o te tiai fare tapearaa i Philipino.

E tauturu faufaa te aumauiui eiaha e haapao i te mau hape a vetahi ê i roto i te amuiraa. Ia faaitoito tatou i te taa i te mau huru aau hohonu o te hoê taeae o tei faainoino ia tatou, papu roa e mea ohie aˈe na tatou ia faaore i ta ˈna hape. Peneiaˈe, e na reira atoa tatou ahiri e hoê â to tatou huru tupuraa e oraraa e to ˈna. No to ˈna aumauiui, e ‘haamanaˈo Iehova e e repo tatou,’ no reira, eita anei to tatou aumauiui e turai ia tatou ia taa i to vetahi ê huru tia ore e ia ‘faaore noa i ta ratou hapa?’—Salamo 103:14; Kolosa 3:13.

Mai te peu e e tia ia tatou ia aˈo i te hoê taata, e na reira ïa tatou ma te maitai roa ˈtu â ia taa ia tatou te mau huru aau hohonu e te mau manaˈo o te hoê taata i hape. Te haamanaˈo ra te hoê matahiapo Kerisetiano aumauiui e: ‘E nehenehe atoa vau e rave i teie hape. E nehenehe au e topa atoa i roto i to ˈna huru tupuraa.’ No reira Paulo i aˈo mai ai e: “A tamata i te faatitiaifaro i teie taata na roto i te aau mǎrû, ma te ara atoa ia outou iho, ia ore outou ia hema atoa.”—Galatia 6:1, MN.

E nehenehe atoa te aumauiui e turai ia tatou ia pûpû i te tauturu mau mai te peu e e maraa ia tatou, noa ˈtu e eita te hoê hoa Kerisetiano e hinaaro e ani mai. Ua papai te aposetolo Ioane e: “O te taata râ tei ia ˈna te taoˈa o teie nei ao, e ite atura oia i tana taeae i te atiraa, pipiri atura to ˈna aau ia ˈna, teihea te hinaaro i te Atua i te parahiraa i roto ia ˈna? . . . Eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.”—Ioane 1, 3:17, 18.

Ia ‘aroha rave e ia aroha mau’ tatou, na mua, e tia ia tatou ia ite i te mau hinaaro taa ê o to tatou taeae. Te hiˈo maite ra anei tatou i to vetahi ê mau hinaaro no te tauturu ia ratou? Tera te auraa o te aumauiui.

A faahotu i te aroha-atoa-raa

E ere paha tatou i te mea aumauiui roa, teie râ, e nehenehe tatou e faahotu i teie aroha-atoa-raa. Mai te peu e e faaroo maitai atu â tatou, e hiˈo maite atu â, e e feruri pinepine atu â tatou e tei roto tatou i te huru tupuraa o vetahi ê, e rahi mai ïa to tatou aumauiui. E turaihia ïa tatou ia faaite i te aroha, te aau maitai, e te aau aroha rahi atu â i ta tatou mau tamarii, i te tahi atu mau Kerisetiano, e i to tatou mau taata-tupu.

Eiaha roa ˈtu e vaiiho e ia tupohe te miimii i to outou aumauiui. ‘Eiaha te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i to vetahi ê maitai.’ (Philipi 2:4) Tei te aumauiui o Iehova e o ta ˈna Tahuˈa Rahi, o Iesu Mesia, e fanaˈo ai tatou i te ora mure ore a muri aˈe. No reira, e faaheporaa morare ta tatou e faahotu i teie huru maitai. E haapuai to tatou aumauiui ia tatou no te riro mai ei mau tavini e ei mau metua maitai aˈe. Hau roa ˈtu â, e tauturu te aumauiui ia tatou ia ite e “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.

[Hohoˈa i te api 25]

E titau te aumauiui ia hiˈo maite i to vetahi ê mau hinaaro no te tauturu ia ratou

[Hohoˈa i te api 26]

E haapii anei tatou i te faaite i te aumauiui o te hoê mama î i te here no ta ˈna tamarii?