Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua au anei outou i te taioraa i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa? A hiˈo mai te peu e e nehenehe ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:

Eaha te porotarama no nia i te Aˈoraa i nia i te mouˈa ta outou e nehenehe e faaohipa no te tamǎrû i te ahoaho?

I te mau mahana atoa, e nehenehe outou e taio hoê o te mau haapiiraa tumu a Iesu e vai ra i roto i taua aˈoraa ra aore ra i te tahi atu mau vahi o te mau Evanelia. Na roto i te feruriruriraa i taua haapiiraa ra e te imiraa i te faaohipa i te reira, e itea paha ia outou e e rahi te oaoa e e iti mai te ahoaho.—15/12, api 12-4.

Eaha na tumu maitai e toru e faaineine ai te mau matahiapo o te amuiraa i te mau tavini tauturu no te rave i te mau hopoia hau?

No te maraaraa o te numera o te mau Ite no Iehova, te hinaarohia ra te tahi atu â mau tane amo hopoia no te tauturu i te mau pǐpǐ bapetizo-apî-hia ia haere i mua. E taotia te matahiti aore ra te maˈi i teie nei i te mea ta te tahi mau matahiapo taime roa e nehenehe e rave. E te haapao nei te tahi mau matahiapo aravihi i te mau hopoia taa ê atu i roto i te amuiraa iho, no reira eita ta ratou e nehenehe e rave mai te matamua ra i roto i ta ratou amuiraa.—1/1, api 29.

Nafea te taata e tiaturi ai i te mau atua aita e vai mau ra?

Te haamori ra e rave rahi taata i te mau atua o ta ratou haapaoraa, e mau atua ora ore noa râ te reira o te ore e nehenehe e faaora, mai ia Baala i te tau o Elia. (Mau arii 1, 18:26, 29; Salamo 135:15-17) Te haamori ra vetahi i te mau taata hauti teata aore ra te mau maona o te ore e nehenehe e horoa i te tahi tiaturiraa mau no te tau no a muri aˈe. Area ra, te vai mau ra Iehova e e faatupu oia i ta ˈna mau opuaraa.—15/1, api 3-5.

Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te huru o Kaina i mua i te faaararaa a te Atua?

Ua horoa te Atua i te tiamâraa e maiti na tatou, e e nehenehe tatou e maiti i te rave i te mea tia eiaha râ i te fariu ê i te raveraa i te mea maitai, oia hoi mai te huru o Kaina. Te faaite atoa mai ra te aamu bibilia e e haava Iehova i te feia tatarahapa ore.—15/1, api 22-3.

No te aha mea faufaa iho â râ te vai-mâ-raa i teie nei?

No te mau huru oraraa totiare tauiui noa, mea rahi te taata aita e tamâ pinepine nei i to ratou fare mai tei matauhia. E nehenehe te ea e fifihia no te tâuˈa-ore-raa i te vai-mâ-raa i te pae o te maa e te pape. Hau atu i te vai-mâ-raa i te pae tino, te haamahitihiti ra te Bibilia i te vai-mâ-raa i te pae varua, morare, e feruriraa e tia ia haapaohia.—1/2, api 3-6.

No nia i te mau ite hou te Kerisetianoraa, ua parau o Paulo e “ia ore [ratou ia maitai roa maori râ na roto ia] tatou.” Nafea? (Hebera 11:40; MN)

I te roaraa o te Mireniuma e fatata maira, e faatae mai te Mesia e to ˈna mau taeae faatavaihia i nia i te raˈi, o te tavini ei arii e ei tahuˈa, i te mau maitai o te hoo i nia i te feia e faatiahia mai. E “maitai roa ïa” teie feia haapao maitai mai tei papaihia i roto i te Hebera pene 11.—1/2, api 23.

Eaha to Paulo manaˈo ia ˈna i parau i te mau Hebera e: “Aitâ hoi i tae i te maniiraa toto”? (Hebera 12:4)

Te auraa o ta ˈna parau oia ïa te faaoromairaa e tae roa ˈtu i te pohe. Te vai ra te mau hiˈoraa i te pae tuatapaparaa o te feia o tei ore i taiva e tae roa ˈtu i te pohe. Noa ˈtu e aita te mau Hebera ta Paulo i papai atu i tamatahia i nia i taua faito ra, mea titauhia ia haere ratou i mua e tae roa ˈtu i te paari, ma te patu i to ratou faaroo no te faaoromai i te mau mea atoa e nehenehe e tupu mai.—15/2, api 29.

No te aha mea maitai aˈe ia ape i te parau e e tamǎrû Iehova i ta ˈna parau-tia e te aroha?

I roto i te tahi mau reo, e nehenehe te parau ra “tamǎrû” e hurihia ei ia au noa aore ra ia faaiti. E Atua parau-tia e te aroha atoa o Iehova, e ia faaite oia i taua nau huru maitatai ra, e ohipa na taˈo e piti ma te au maite. (Exodo 34:6, 7; Deuteronomi 32:4; Salamo 116:5; 145:9) Aita te parau-tia a Iehova e titau ra e ia faaitihia mai aore ra ia tamǎrûhia e te aroha.—1/3, api 30.

E mea tano anei no te hoê Kerisetiano ia mirihia te tino o te hoê melo utuafare here?

Te miriraa, o te ravea ïa no te paruru i te hoê tino i te pê. Ua rave te tahi mau taata no tahito ra i teie peu no te mau tumu faaroo. E ere mai te reira no te feia haamori mau. (Koheleta 9:5; Ohipa 24:15) E faataere noa te miriraa i te mea eita e nehenehe e apehia, te hoˈiraa te tino i te repo. (Genese 3:19) Teie râ, e ere i te mea faufaa ia haapeapea e te titau ra anei te ture e ia mirihia te tino, te hinaaro ra anei te fetii i te reira, aore ra e hinaarohia no te mea e tia i te tahi pae ia tere atea mai no te hunaraa.—15/3, api 29-31.

Eaha te mau hiˈoraa bibilia o te haapii ia tatou e e farii te Atua i te mau taata o te mau nunaa atoa?

Ua tono Iehova i te peropheta ra o Iona ia faaara i to Nineve, e ua aˈo te Atua ia Iona ia farii i ta ratou tatarahapa. Na roto i te parau e te hiˈoraa, ua faaitoito Iesu i te faaite i te here i to Samaria. E tuhaa ta te aposetolo Petero raua te aposetolo Paulo i roto i te faaiteraa i te parau apî maitai i te taata e ere i te ati Iuda. Maoti teie mau hiˈoraa, te ite ra tatou i te faufaaraa ia tamata i te tauturu i te taata o te mau huru oraraa atoa.—1/4, api 21-4.