Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haaputaraa i te here ia Iehova i roto i te aau o ta mâua mau tamarii

Haaputaraa i te here ia Iehova i roto i te aau o ta mâua mau tamarii

Aamu

Haaputaraa i te here ia Iehova i roto i te aau o ta mâua mau tamarii

FAATIAHIA E WERNER MATZEN

Tau matahiti aˈenei, ua horoa mai o Hans Werner, ta ˈu tamaiti matahiapo, i te hoê Bibilia na ˈu. Teie ta ˈna i papai i muri mai i te api matamua: “E Papa here, ia tamau te Parau a Iehova i te aratai ia tatou te utuafare na te eˈa e tae atu ai i te ora. Mauruuru, ta oe tamaiti matahiapo.” E taa i te mau metua e ua mauruuru e ua oaoa roa to ˈu aau i taua mau parau ra. I taua taime ra, aita vau i ite eaha te mau haafifiraa ta matou te utuafare e faaruru.

UA FANAUHIA vau i te matahiti 1924 i Halstenbek, fatata e 20 kilometera i te atea i te uahu Hambourg, i Heremani, e na to ˈu mama e to ˈu papa ruau i haapao ia ˈu. No te mea ua haapii au i te ohipa hamani taihaa, ua faaôhia vau i roto i te mau nuu faehau te Wehrmacht. Eita e nehenehe e faataa i te mau mea riaria ta ˈu i ite i te Piti o te Tamaˈi rahi, i to matou tamaˈiraa i te tuhaa aroraa Rusia. Ua tupuhia vau i te fiva typhoïde, ua faahoˈihia râ vau i te tuhaa aroraa i muri aˈe i to ˈu rapaauraahia. I te avaˈe Tenuare 1945, tei Lodz vau, i Poronia, i reira to ˈu pepe-ino-roa-raa e to ˈu tuuraahia i roto i te hoê fare maˈi a te nuu. Tei reira noâ vau i te hoperaa te tamaˈi. I te fare maˈi e i roto i te aua tapearaa i Neuengamme i muri aˈe, ua nehenehe au e feruriruri. Ua feaapiti au i teie mau uiraa, Te vai mau ra anei te hoê Atua? Mai te peu e e, no te aha ïa oia e faatia ˈi i te huru aroha ore rahi roa ino?

I muri iti noa ˈˈe i to ˈu tuuraahia mai te aua tapearaa, i te avaˈe Tetepa 1947, ua faaipoipo vau ia Karla. Ua paari mâua i roto i te hoê â oire, e e Katolika o Karla, area o vau râ, aita vau i arataihia i roto i te haapaoraa. Ua parau mai te perepitero o tei faaipoipo ia mâua e faaoti mâua i te Pure a te Fatu i te mau ahiahi atoa. Ua na reira mâua, ma te ore e ite maitai eaha ta mâua e pure ra.

Hoê matahiti i muri aˈe, ua fanauhia mai o Hans Werner. I taua area taime ra, ua faaite atu o Wilhelm Ahrens, te hoê hoa ohipa, o vai au i te mau Ite no Iehova. Ua faaite mai oia i roto i te Bibilia e e ore te mau tamaˈi ia tae i te hoê mahana. (Salamo 46:9) I te tau toparaa rauere 1950, ua pûpû vau i to ˈu oraraa na Iehova e ua bapetizohia vau. Auê au i te oaoa i to ta ˈu vahine here bapetizo-atoa-raahia hoê matahiti i muri aˈe!

Aratairaa i te mau tamarii i roto i to Iehova mau eˈa

Ua taio vau i roto i te Bibilia e na Iehova i haamau i te faaipoiporaa. (Genese 1:26-28; 2:22-24) Na roto i te taeraa i te fanauraa o ta mâua mau tamarii—o Hans Werner, Karl-Heinz, Michael, Gabriele, e o Thomas—ua faaoti atu â vau e riro ei tane faaipoipo e ei papa maitai. Ua oaoa mâua Karla i te fanauraa o ta mâua mau tamarii taitahi.

E taime faufaa roa te tairururaa a te mau Ite no Iehova i Nuremberg i te matahiti 1953 no to matou utuafare. I te avatea Mahana pae, i te hohoraraahia te oreroraa parau “Aratairaa i te mau tamarii i roto i te Totaiete o te ao apî,” ua parau te taeae orero i te hoê mea eita roa ˈtu e moehia ia mâua: “Te tufaa rahi roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e tutuu atu na ta tatou mau tamarii, o te hinaaro ïa e riro ei tavini na te Atua.” Ma te tauturu a Iehova, ua hinaaro mâua Karla e rave i te reira. Nafea râ?

Na mua, ua haamatau matou te utuafare i te pure amui i te mau mahana atoa. Ua faataa te reira i te faufaaraa o te pure i te mau tamarii. Ua haapii te mau tamarii atoa i to ratou nainai-roa-raa e e pure noa matou hou a tamaa ˈi. I to ratou atoa aiûraa, ia ite ratou i ta ratou titi, e piˈo ratou i to ratou upoo nainai i raro e tapiri atu ai i to ratou rima rii. I te hoê taime, ua titau-manihini-hia matou i te faaipoiporaa o te hoê fetii e ere i te Ite o ta ˈu vahine. I muri aˈe i te oroa, ua titau na metua o te vahine faaipoipo i te mau manihini i te fare no te tamaa. Ua hinaaro te taatoaraa e tamaa oioi. Aita râ ta mâua Karl-Heinz, e pae matahiti, i manaˈo e mea tano te reira. “E e, a pure na mua,” o ta ˈna ïa i parau. Ua hiˈo atura te mau manihini ia ˈna, ia mâua i muri iho, e i te fatu fare i te pae hopea. No te ape i te tahi tupuraa haama, ua parau atura vau e e faaoti au i te hoê pure haamauruururaa no te maa, e ua farii te fatu fare.

Te haamanaˈo maira teie tupuraa i ta Iesu mau parau: “Ua noaa ia oe te haamaitai no roto i te vaha o te tamarii rii e te aiû rii.” (Mataio 21:16) Ua papu ia mâua e ua tauturu ta mâua mau pure tamau e te haavare ore i te mau tamarii ia faariro ia Iehova mai to ratou Metua î i te here i te raˈi.

Ta mâua hopoia i mua ia Iehova

No te haapii i te mau tamarii ia here i te Atua, mea titau-atoa-hia ia taio e ia haapii tamau i ta ˈna Parau. Ma te haamanaˈo i te reira, e haapii matou te utuafare i te mau hebedoma atoa, i te mau po Monire iho â râ. I te mea e e iva matahiti o te faataa ê i te matahiapo e te hopea, mea taa ê roa ïa te mau hinaaro o te mau tamarii, e eita ta mâua e nehenehe noa e haapii i te hoê â tumu parau e o ratou paatoa.

Ei hiˈoraa, e faaohie mâua i te haapiiraa no te mau tamarii faito tamahou. E hiˈopoa o Karla i te tahi noa irava bibilia e o ratou, aore ra e faaohipa oia i te mau hohoˈa i roto i te mau papai bibilia. Te haamanaˈo noa ra mâua ia faaarahia mâua i te poipoi roa e te mau tamarii apî aˈe o te paiuma i nia i to mâua roi no te faaite mai i ta ratou mau hohoˈa e au roa ˈˈe i roto i te buka Te ao apî. *

Ua rave o Karla i te tahi mea no te haapii ma te faaoromai i te mau tamarii no nia i te mau tumu e rave rahi e tia ˈi ia matou paatoa ia here ia Iehova. Mea huru ohie e te maramarama paha tera raveraa, i te tanoraa râ, fatata te reira i te riro ei ohipa taime taatoa na mâua Karla i te pae tino e i te pae o te aau. Aita râ mâua i tuu. Ua hinaaro mâua e haaputa i to ratou aau mǎrû hou te tahi atu â mau taata, tei ore hoi i ite ia Iehova, e ohipa ˈi i nia ia ratou. No reira mâua i onoono ai e ia apiti mai ta mâua mau tamarii i roto i te haapiiraa utuafare i to ratou iho â neheneheraa e parahi.

Ei metua, ua taa ia mâua Karla te faufaaraa e horoa i te hiˈoraa maitai na ta mâua mau tamarii i roto i te tuhaa o te haamoriraa. E ia tamaa matou, ia rave i te ohipa faaapu, aore ra ia ori haere matou, e tamata mâua i te haapaari i te taairaa o te tamarii taitahi e o Iehova. (Deuteronomi 6:6, 7) E hiˈo mâua e e Bibilia anei ta te tamarii taitahi i to ratou nainairaa. Hau atu â, ia tae mai ta matou mau vea, e papai au i te iˈoa o te melo utuafare taitahi i nia i ta ˈna iho vea. Mea na reira te mau tamarii e ite ai i ta ratou iho vea. Ua noaa maira ia mâua te manaˈo e faataa i te tahi mau tumu parau o te Réveillez-vous! e ia taio te mau tamarii. Ia paia matou i te avatea Tapati, e faataa mai ratou i ta ratou i maramarama i roto i ta ratou taioraa.

Haapaoraa i te mau tamarii

Parau mau, aita te mau mea i tere maitai noa. A paari mai ai te mau tamarii, ua itea mai ia mâua e no te haaputa i te here i roto i to ratou aau, mea titauhia ia ite mâua eaha to roto aˈena i to ratou aau. Te auraa ra ia faaroo mâua ia ratou. I te tahi mau taime, e autâ ta mâua mau tamarii, e tauaparau ïa mâua Karla no nia i te fifi e o ratou. E faataa mâua i te tahi afa hora taa ê i te pae hopea o te haapiiraa utuafare. E nehenehe te taatoaraa e faaite roa mai i to ratou manaˈo.

Ei hiˈoraa, ua manaˈo o Thomas raua o Gabriele, ta mâua na tamarii hopea, e mea haapao aˈe na mâua te mau metua i to raua taeae matahiapo. I te hoê taime haapiiraa, ua faaite roa mai raua i to raua manaˈo: “Papa, te manaˈo ra mâua e e faatiatia noa orua Mama i to Hans Werner hinaaro.” Na mua, ua hitimahuta vau. I muri aˈe râ i to mâua hiˈopoaraa i te reira ma te pae tahi ore, ua tia ia mâua Karla ia farii e ua tano raua. No reira, ua faaitoito atu â mâua i te ohipa i nia i te taatoaraa o te mau tamarii ma te hoê â raveraa.

I te tahi taime, e aˈo vau i te mau tamarii ma te feruri ore aore ra ma te tano ore. I tera mau taime, e tia ia mâua te mau metua ia haapii i te tatarahapa. Ia oti, e haafatata ˈtu mâua ia Iehova na roto i te pure. Mea faufaa ia ite te mau tamarii e ua ineine to ratou papa i te tatarahapa i mua ia Iehova e i mua ia ratou, ta mâua mau tamarii. Ei faahopearaa, e taairaa mahanahana e te auhoa tei tupu i rotopu ia matou. E pinepine ratou i te parau mai e, “O orua to matou mau hoa maitai roa ˈˈe.” E oaoa roa mâua.

E hopoi mai te haa-amui-raa te utuafare i te auhoêraa. No reira, e rave tamau te taatoaraa i te mau ohipa fare. Na Hans Werner e haere i te fare toa e hoo mai i te mau mea no te fare hoê taime i te hebedoma, te auraa ra, e horoahia ia ˈna ra te tapura o te mau mea e hoo mai e te moni. I te hoê hebedoma, aita mâua i horoa ˈtu i te tahi tapura aore ra te moni. Ua ani atura oia i to ˈna mama, e ua parau atu te mama ia ˈna e aita ta matou e moni. Ua haamata ˈtura te mau tamarii i te paraparau te tahi i te tahi, e haere atura ratou paatoa e tii i ta ratou iho afata moni e tuu maira i nia i te airaa maa. “Mama, e nehenehe matou e haere i te fare toa i teie nei!” o ta ratou paatoa ïa i parau. Oia, ua haapii te mau tamarii i te tauturu mai i roto i te hoê tupuraa ru, e ua piri roa ˈtu â te taairaa o te utuafare.

A paari mai ai ratou, ua haamata ˈtura na tamaroa i te anaanatae i te mau potii. Ei hiˈoraa, ua anaanatae roa o Thomas i te hoê hoa Ite 16 matahiti. Ua faataa ˈtura vau ia ˈna e mai te peu e e hinaaro iho â oia i tera potii, e tia ïa ia ˈna ia faaineine ia ˈna no te faaipoipo ia ˈna e no te haapao i te hoê vahine faaipoipo e te mau tamarii. Ua taa aˈera ia Thomas e aita oia i ineine no te faaipoiporaa, i te mea 18 noa matahiti to ˈna.

Haereraa te utuafare i mua

I to ratou apî-roa-raa, ua apiti te mau tamarii te tahi i muri i te tahi i roto i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. E faaroo maitai mâua i ta ratou mau tumu parau, e e faaitoitohia mâua no te mea e ite mâua e mea here iho â na te mau tamarii ia Iehova. E faatia mai te tahi mau tiaau haaati e mataeinaa, o te faaea mai i te fare i te tahi taime, i te tahi mau mea i tupu i roto i to ratou oraraa aore ra ta ratou i taio i roto i te Bibilia. Ua tauturu teie mau tane e ta ratou mau vahine i te faahotu i te hinaaro i te taviniraa taime taatoa i roto i te aau o to matou utuafare.

E tiai ru mâua i te mau tairururaa. E ravea faufaa roa tera no te tutava i te haaputa i te hinaaro e riro ei tavini na te Atua i roto i te aau o ta mâua mau tamarii. No te mau tamarii, e taime taa ê te reira ia tamau ratou i ta ratou tareta iˈoa hou a tere atu ai i te vahi tairururaa. Ua putapû mâua i to Hans Werner bapetizoraahia i te 10raa o to ˈna matahiti. Ua manaˈo te tahi pae e mea apî roa o ˈna no te pûpû ia ˈna na Iehova, teie râ, i te 50raa o to ˈna matahiti, ua faaite mai oia i to ˈna mauruuru rahi i te taviniraa ia Iehova e 40 matahiti i te maoro.

Ua faaite mâua i ta mâua mau tamarii e mea faufaa te hoê taairaa piri e o Iehova, aita râ mâua i onoono i nia i te pûpûraa ia ratou. Ua oaoa râ mâua i to te tahi atu haereraa i mua e tae roa i te bapetizoraa i te taime i ineine ai ratou.

Haapiiraa i te tuu i ta matou mau hopoia i nia ia Iehova

Ua rahi atu â to mâua oaoa i te matahiti 1971, i to Hans Werner faatuiteraahia ei melo o te 51raa o te piha o te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Watchtower e to ˈna tonoraahia e tavini ei mitionare i Paniora. Ua tavini atoa te tahi atu mau tamarii, te tahi i muri i te tahi, ei tavini taime taatoa tau taime, e ua oaoa roa mâua te mau metua. I taua area taime ra to Hans Werner horoaraa mai i te Bibilia i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. E au ra e ua hope to matou oaoa ei utuafare.

I muri aˈe, ua itea mai ia mâua e e tia ia mâua ia haafatata roa ˈtu â ia Iehova. No te aha? No te mea ua ite mâua i to te tahi o ta mâua mau tamarii paari farereiraa i te fifi o tei tamata roa ino i to ratou faaroo. Ei hiˈoraa, ua faaruru ta mâua tamahine here o Gabriele i te haafifiraa. I te matahiti 1976, ua faaipoipo oia ia Lothar. Ua maˈihia oia i muri iti noa ˈˈe i te faaipoiporaa. I te mea e ua paruparu noa ˈtu â oia, ua utuutu o Gabriele ia ˈna e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Te iteraa i te hoê melo utuafare ia maˈihia e ia pohe, ua haamanaˈo mai ïa e e hinaaro mau â matou i te rima î i te here o Iehova.—Isaia 33:2.

Mau fanaˈoraa taa ê i roto i ta Iehova faanahonahoraa

I to ˈu nominoraahia ei tavini amuiraa (tiaau peretiteni i teie mahana) i te matahiti 1955, ua manaˈo vau e aita vau i ineine no tera hopoia. Mea rahi hoi te ohipa e rave, e te ravea hoê roa no te amo i te mau hopoia, o te tiaraa ïa i nia i te hora maha i te tahi mau poipoi. Ua turu rahi mai ta ˈu vahine e ta ˈu mau tamarii, eita ratou e haapeapea mai ia ˈu i te mau ahiahi e te vai ra te tahi mau mea e rave.

Noa ˈtu râ, ua faaanaanatae noa iho â matou te utuafare ia nehenehe anaˈe. I te tahi taime, e faatia ta ˈu paoti ohipa e ia faahoro vau i to ˈna pereoo ia nehenehe au e faaori haere i te utuafare. Mea au na te mau tamarii te mau taime e haapii ai matou i Te Pare Tiairaa i roto i te uru raau. E hahaere atoa matou na roto i te uru raau, ma te himene i te tahi taime a hauti ai i ta ˈu upaupa vaha.

I te matahiti 1978, ua nominohia vau ei mono tiaau haaati (tavini ratere). No te teimaha, ua pure au e: “E Iehova, aita vau e manaˈo ra e e maraa ia ˈu. Mai te peu râ e e hinaaro oe ia tamata vau, e rave maitai roa ino ïa vau i te reira.” E piti matahiti i muri aˈe, i te 54raa o to ˈu matahiti, ua vaiiho vau e na ta mâua tamaiti hopea, o Thomas, e haapao i ta ˈu ohipa iti.

Ua paari ta mâua mau tamarii atoa, ua nehenehe ïa mâua Karla e tavini atu â ia Iehova. I taua noâ matahiti ra, ua nominohia vau ei tiaau haaati e ua faataahia e na ˈu e haapao hoê tuhaa o Hambourg e te taatoaraa o Schleswig-Holstein. Maoti to mâua aravihi e aratai i te hoê utuafare, ua nehenehe mâua e taa maite i te tupuraa o te mau metua e ta ratou mau tamarii. Mea rahi te taeae e parau e e metua haaati mâua no ratou.

I muri aˈe i to ˈna apeeraa ia ˈu i roto i te ohipa haaati hoê ahuru matahiti i te maoro, ua tia ia tâpûhia o Karla. E i taua noâ matahiti ra, ua itea mai i te mau taote e e oru ai taata to roto i to ˈu roro. Ua vaiiho atura vau i ta ˈu taviniraa ei tiaau haaati e ua tâpûhia ˈtura to ˈu roro. E toru ïa matahiti hou vau a nehenehe faahou ai e tavini ei mono tiaau haaati. I teie nei e 70 matahiti to mâua Karla, e aita mâua e rave faahou ra i te ohipa ratere. Ua tauturu mai Iehova ia mâua ia taa e aita e tumu e tapea noa ˈi au i te hoê hopoia eita e maraa faahou ia ˈu ia amo.

Ia hiˈo mâua i muri, e mauruuru mâua Karla ia Iehova no ta ˈna tauturu i roto i te haaputaraa i te hinaaro i te parau mau i roto i te aau o ta mâua mau tamarii. (Maseli 22:6) A mairi ai te mau matahiti, ua aratai e ua faaineine Iehova ia mâua, ma te tauturu mai i te amo i ta mâua mau hopoia. Noa ˈtu e e mea ruhiruhia e mea paruparu mâua, mea apî e mea oraora noa to mâua here ia Iehova mai na mua ˈˈe.—Roma 12:10, 11.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova, aita râ e vai ra i teie mahana.

[Hohoˈa i te api 26]

To matou utuafare e hahaere ra na te hiti anavai Elbe, i Hambourg, 1965

[Hohoˈa i te api 28]

Tau melo utuafare i te tairururaa nunaa rau i Berlin i te matahiti 1998

[Hohoˈa i te api 29]

E ta ˈu vahine o Karla