Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea te mau paruparu pae tino e ore ai

Nafea te mau paruparu pae tino e ore ai

Nafea te mau paruparu pae tino e ore ai

A FERURI na e te ite ra te mata o te matapo, te faaroo ra te tariˈa o te taata turi i te mau taˈi atoa, te himene ra te arero o te vava ma te oaoa, e te etaeta ra te avae o te pirioi e e nehenehe ta ˈna e hahaere! Te parau nei tatou no nia i te mau faahopearaa o te ohiparaa mai te Atua no te huitaata, eiaha râ te mau itearaa faufaa i roto i te ihi rapaauraa. Te tohu ra te Bibilia e: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” (Isaia 35:5, 6) Nafea râ e papu ai ia tatou e e tupu iho â teie parau tohu faahiahia roa?

Na mua, a vai ai Iesu Mesia i nia i te fenua, ua faaora mau â oia i te taata i te mau maˈi e te mau paruparu pae tino huru rau. Hau atu â, mea rahi te taata, to ˈna mau enemi atoa, tei ite mata roa i te rahiraa o ta ˈna mau semeio. Inaha, i te hoê aˈe taime, ua titorotoro maite te tahi mau taata patoi tiaturi ore no nia i te hoê faaoraraa no te faaino ia Iesu. Ua inoino roa râ ratou no te mea ua riro noa ta ratou mau mea atoa i rave i te haapapu i ta ˈna semeio. (Ioane 9:1, 5-34) I muri aˈe râ i to Iesu faatupuraa i te tahi atu semeio eita e nehenehe e patoihia, ua parau ratou ma te inoino e: “Te aha nei tatou? e rave rahi hoi ta teie nei taata tapao e rave nei.” (Ioane 11:47) Area te feia riirii râ, e ere ïa ratou i te mea tâuˈa ore, inaha, mea rahi o tei faaroo ia Iesu.—Ioane 2:23; 10:41, 42; 12:9-11.

Mau semeio a Iesu—hiˈo-atea-raa i te faaoraraa i nia i te fenua taatoa

Aita noa ta Iesu mau semeio i haapapu e o Iesu te Mesia e te Tamaiti a te Atua. Ua horoa atoa râ te reira i te niu no te faatupu i te faaroo i te mau parau tǎpǔ bibilia, oia hoi e faaorahia te huitaata faaroo i te tau no a muri aˈe. I roto i teie mau parau tǎpǔ, te vai ra te parau tohu i roto i te Isaia pene 35, i faahitihia i te paratarafa matamua. Te na ô ra te Isaia 33:24 no nia i te ea a muri aˈe o te feia e mǎtaˈu ra i te Atua e: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” Te tǎpǔ atoa ra te Apokalupo 21:4 e: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra [te ati e te mauiui i teie mahana].”

Te pure tamau ra te taata e ia tupu teie mau parau tohu ia faahiti ratou i te hohoˈa pure a Iesu, e na ô ra e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) Oia, no nia i te fenua e te huitaata atoa to te Atua hinaaro. E fatata te maˈi e te paruparu pae tino, noa ˈtu e te faatiahia ra no te tahi tumu, i te mou roa; eita roa te reira e tuino faahou i te “taahiraa avae” o te Atua.—Isaia 66:1. *

Faaorahia ma te fifi ore aore ra ma te tamoni ore

Noa ˈtu eaha te ati o te taata, ua faaora Iesu ia ratou ma te fifi ore, ma te haamarirau ore, e ma te tamoni ore. Papu roa e ua atutu oioi roa teie parau, e aita i maoro, “e feia rahi tei haere mai ia ˈna ra, i te hopoi-atoa-raa mai i te pirioi, e te matapo, e te vava, e te paruparu, e te mau maˈi ěê atoa e rave rahi, e ua tuu maira i te pae avae o Iesu; faaora ihora oia ia ratou.” Eaha te huru o te taata? Te faatia faahou ra o Mataio o tei ite mata roa ˈtu i te reira e: “Maere anaˈe ihora taua feia rahi ra, i te iteraa ratou i te vava i te parauraa, e te paruparu i te oraraa, e te pirioi i te haereraa, e te matapo i te hiˈoraa; haamaitai atura ratou i te Atua o Iseraela.”—Mataio 15:30, 31.

A tapao na e aita te feia ta Iesu i faaora, i maiti-maitai-hia i roto i te feia rahi—e ravea teie e faaohipahia e te feia peu haavare. Ua “tuu maira” râ te mau fetii e te mau hoa e rave rahi i te feia maˈi “i te pae avae o Iesu; faaora ihora oia ia ratou.” E rave faahou na tatou i te tahi mau hiˈoraa taa maitai o ta Iesu ravea no te faaora.

Vai-matapo-raa: A vai ai oia i Ierusalema, ua faaaraara Iesu i te mata o te hoê taata “matapo mai te fanauraa mai â.” Mea matau-maitai-hia teie taata i roto i te oire ei matapo ani taoˈa. E nehenehe ïa outou e feruri i te oaoa e te huehue i to te taata iteraa ia ˈna i te hahaereraa ma te ite! E ere râ o te taatoaraa tei oaoa. No to ratou inoino i to Iesu faaiteraa na mua ˈtu i to ratou ino, ua hinaaro roa te tahi mau melo o te hoê pǔpǔ iti faaroo tuiroo e te mana, parauhia te mau Pharisea, e ia itea mai te tahi haapapuraa e ua rave Iesu i te peu haavare. (Ioane 8:13, 42-44; 9:1, 6-31) No reira, ua uiui ratou i te taata i faaorahia, i to ˈna na metua i muri iho, e i te taata faahou. Tera râ, ua haapapu noa te mau titorotororaa a te mau Pharisea i ta Iesu semeio, e ua riri roa ratou. No to ˈna feaapiti i te huru ino o teie mau taata haavarevare faaroo, ua na ô te taata i faaorahia e: “Aore i itea te matapo fanau nei i te oraraa i te taata mai te matamua mai â o te fenua nei. Ahiri teie nei taata e ere i to ǒ i te Atua ra, eita roa ta ˈna ravea e tia.” (Ioane 9:32, 33) No taua faaiteraa tia e te maramarama i te faaroo ra, ua “tuu atura [te mau Pharisea] ia ˈna i rapae au,” oia hoi ua tiavaru ratou i te taata i matapo na i rapaeau i te sunago.—Ioane 9:22, 34.

Turi: A vai ai Iesu i te Dekapoli, te hoê tuhaa fenua i te pae hitia o te râ o Ioridana, ‘ua aratai mai te taata i te hoê taata turi e te vava ia ˈna ra.’ (Mareko 7:31, 32) Aita noa Iesu i faaora i teie taata, ua haroaroa roa atoa oia i te mau huru aau hohonu o te taata tariˈa turi, o te huru ê hoi i te nahoa taata. Te parau maira te Bibilia e ua rave o Iesu i te taata tariˈa turi, “opapai aˈera i te hiti” e faaora ˈtura ia ˈna. Ua “maere” faahou te feia i ite mata ˈtu “aita e faito,” e ua parau e: “E mea tia roa te mau mea atoa ta ˈna e rave nei, te faaroo nei te turi e te parau nei te vava ia ˈna.”—Mareko 7:33-37.

Maˈi haaparuparu: A vai ai Iesu i Kaperenaumi, ua hopoi mai te taata i te hoê hapepa e tarava noa ra i nia i te roi ia ˈna ra. (Mataio 9:2) Te faataa ra te mau irava 6 e tae atu i te 8 i te ohipa i tupu. “Ua parau atura [Iesu] i taua hapepa ra, A tia, a rave i to roi, a haere i to utuafare. Tia aˈera oia i nia, haere atura i te utuafare. E ite aˈera taua feia rahi atoa ra, maere anaˈe ihora ma te haamaitai i te Atua, o tei horoa mai i te reira huru mana i te taata nei.” Ua rave-atoa-hia teie semeio i mua i te mau pǐpǐ a Iesu e to ˈna mau enemi. A tapao na e ua “haamaitai” te mau pǐpǐ a Iesu, tei ore hoi i haapoirihia e te riri e te manaˈo oti noa, “i te Atua” no ta ratou i ite mata ˈtu.

Maˈi: “Ua haere maira te hoê lepera ia [Iesu] ra, tuu maira i te turi i raro i mua ia ˈna, ma te parau maitai mai ia ˈna, na ô maira, Ia tia ia oe ra, e mâ vau ia oe. Aroha aˈera Iesu ia ˈna, faatoro atura i te rima, faatiaia ˈtura ia ˈna, na ô atura, Ua tia ïa ia ˈu, ia mâ oe. E tei te parauraa ˈtu oia ra, pee atura te lepera o taua taata i reira ra.” (Mareko 1:40-42) A tapao na e aita Iesu i faaora i teie taata ma te amuamu, ma te aumauiui mau râ. A feruri na e e lepera outou. Eaha to outou huru ia faaorahia outou i reira iho e ma te fifi ore i te hoê maˈi pohe o te faahuru ê riirii i to outou tino e o te tuu ia outou i te hiti o te ao? Te taa ra iho â ia outou no te aha te lepera o tei faaora-semeio-hia i ‘tipapa ˈi i raro i te avae o Iesu, e i haamaitai ai ia ˈna.’—Luka 17:12-16.

Pepe: Te semeio hopea ta Iesu i rave hou to ˈna tapearaahia e patǐtǐraahia, e faaoraraa ïa. No to ˈna riri vave i te feia e haere ra e afai ia Iesu, no te mea ‘e ˈoˈe ta te aposetolo Petero, ua unuhi aˈera, tairi atura i te tavini o te tahuˈa rahi ra, e motu ê atura tana tariˈa atau.’ (Ioane 18:3-5, 10) Te na ô maira ta Luka faatiaraa turua e “ua faatiaia noa ˈtura [Iesu] i ta ˈna tariˈa e ora ˈtura.” (Luka 22:50, 51) I ǒ nei faahou, ua ravehia teie ohipa aumauiui i mua i te aro o te mau hoa o Iesu e to ˈna mau enemi atoa—te feia e haru ia ˈna i teie taime.

Oia, ia faahohonu roa ˈtu â tatou i ta Iesu mau semeio, e haroaroa ˈtu â tatou i te mau tapao taa maitai e e parau mau te reira. (Timoteo 2, 3:16) E mai tei faahitihia aˈenei, e tia i taua haapiiraa ra ia haapuai i to tatou faaroo i te parau tǎpǔ a te Atua, oia hoi e faaora oia i te feia faaroo. Te faataa ra te Bibilia i te faaroo Kerisetiano mai ‘te tiai-papu-raa i te mau mea e tiaturihia nei, te ite-papu-raa i te mau mea aore hoi e itehia ra.’ (Hebera 11:1, MN) Papu maitai, te faaitoito ra te Atua i te faaroo aueue ore niuhia i nia i te mau haapapuraa, eiaha râ te tiaturi-matapo-noa-raa aore ra te hinaaro-noa-raa e ia tupu te reira. (Ioane 1, 4:1) A noaa mai ai ia tatou taua faaroo ra, e ite tatou e mea puai atu â, mea oraora maitai atu â, e mea oaoa ˈtu â tatou.—Mataio 5:3; Roma 10:17.

Te faaoraraa pae varua na mua roa!

Mea rahi te taata oraora maitai i te pae tino aita e oaoa ra. E tamata atoa te tahi pae i te haapohe ia ratou iho, no te mea aita to ratou e tiaturiraa no te tau no a muri aˈe, aore ra no te mea ua teimaha roa ratou i te fifi. Oia mau, ua paruparu ratou i te pae varua—i te aro o te Atua, mea ino roa ˈtu ïa teie tupuraa i te hoê paruparu pae tino. (Ioane 9:41) I te tahi aˈe pae, mea rahi te feia paruparu pae tino o te ora ra ma te oaoa e te mauruuru roa. No te aha? No te mea e mea oraora maitai ratou i te pae varua e e tiaturiraa papu niuhia i nia i te Bibilia to ratou o te faaitoito ra ia ratou.

Teie ta Iesu i parau no nia i to tatou hinaaro otahi ei taata: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.” (Mataio 4:4) Oia, taa ê roa i te mau animara, eita noa te taata e hinaaro i te turu i te pae materia. Hamanihia ma to te Atua “huru,” e hinaaro atoa tatou i te maa pae varua—te ite i te Atua e nafea tatou e faaau atu ai i nia i ta ˈna opuaraa e te tupuraa o to ˈna hinaaro. (Genese 1:27; Ioane 4:34) Maoti te ite i te Atua e î ai to tatou oraraa i te auraa e te ito pae varua. E faaineine atoa te reira i te niu no te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso. “Teie hoi te ora mure ore,” o ta Iesu ïa i parau, “ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.

A tapao na e aita te feia i te tau o Iesu i parau ia ˈna mai te “Faaora maˈi,” maori râ te “Orometua.” (Luka 3:12; 7:40) No te aha? No te mea ua haapii Iesu i te taata no nia i te ravea vai tamau e afaro ai te mau fifi o te huitaata—te Basileia o te Atua. (Luka 4:43; Ioane 6:26, 27) E faatere teie hau i te raˈi i roto i te rima o Iesu Mesia, i te fenua taatoa e e faatupu i te mau parau tǎpǔ bibilia atoa no nia i te faanaho-faahou-raa hope roa e te mure ore o te feia parau-tia e to ratou nohoraa i te fenua. (Apokalupo 11:15) No reira Iesu, i roto i ta ˈna hohoˈa pure, i tuati ai i te haereraa mai o te Basileia e te haapaoraa i to te Atua hinaaro i nia i te fenua.—Mataio 6:10.

No te feia paruparu pae tino e rave rahi, ua ite ratou i te oaoa rahi eiaha râ te oto i to ratou haapiiraa no nia i teie tiaturiraa faaitoito. (Luka 6:21) Inaha, eita noa te Atua e faaore i te maˈi e te paruparu pae tino; e faaore roa râ oia i te tumu iho e mauiui ai te taata—te hara. Oia mau, ia au i te Isaia 33:24 e te Mataio 9:2-7, i faahitihia aˈenei, no to tatou huru hara e maˈihia ˈi tatou. (Roma 5:12) No reira, ia vî anaˈe te hara, e fanaˈo ïa te huitaata e a muri noa ˈtu i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua,” tei roto atoa te tia-roa-raa o te feruriraa e te tino i taua tiamâraa ra.—Roma 8:21.

E moe-ohie-hia paha i te feia e mea huru oraora maitai ratou, i te faufaa rahi o to ratou huru tupuraa. E ere râ mai te reira no te feia e faaruru ra i te ati o te paruparu pae tino. Ua ite noa ratou e mea faufaa roa te ea e te ora e e nehenehe te mau mea e taui taue ma te manaˈo-ore-hia. (Koheleta 9:11) No reira, te tiaturi nei matou e e haapao taa ê te feia paruparu i rotopu i te feia taio i te mau parau tǎpǔ faahiahia a te Atua o tei papaihia i roto i te Bibilia. Ua horoa Iesu i to ˈna ora no te haapapu i te tupuraa o te reira. Eaha ˈtu â ïa ta tatou haapapuraa maitai aˈe?—Mataio 8:16, 17; Ioane 3:16.

[Nota i raro i te api]

^ Ei faahohonuraa no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui, a hiˈo i te buka rairai Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?, neneihia e te mau Ite no Iehova.